Fizică și Revoluția științifică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Fizică și Revoluția științifică

Fizică vs. Revoluția științifică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural. În secolele XV - XVII în știință au avut loc o serie de transformări profunde care au înlăturat treptat ansamblul de concepte mai mult sau mai puțin științifice, atât antice cât și medievale, permițând întemeierea științei moderne.

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Aristotel și Fizică · Aristotel și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Atom și Fizică · Atom și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Biologie

Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.

Biologie și Fizică · Biologie și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Chimie și Fizică · Chimie și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Electricitate

Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.

Electricitate și Fizică · Electricitate și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Element chimic

Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.

Element chimic și Fizică · Element chimic și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Filozofia științei

Filozofia științei este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele exacte (matematica și științele naturii, precum fizica, chimia, biologia), și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia.

Filozofia științei și Fizică · Filozofia științei și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Fizică și Galileo Galilei · Galileo Galilei și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Fizică și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Gottfried Wilhelm von Leibniz și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Fizică și Isaac Newton · Isaac Newton și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Fizică și Johannes Kepler · Johannes Kepler și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Fizică și Legile lui Kepler · Legile lui Kepler și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Magnetism

Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.

Fizică și Magnetism · Magnetism și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Fizică și Matematică · Matematică și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Fizică și René Descartes · René Descartes și Revoluția științifică · Vezi mai mult »

Revoluția industrială

Carnegie steel ohio panorama.jpg|Industrializare masivăː Panorama fabricii de oțel Carnegie din Ohio, 1910.

Fizică și Revoluția industrială · Revoluția industrială și Revoluția științifică · Vezi mai mult »