De ieșirePrimite

🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!

Cuprins

1. 814 relaţii: Ab Urbe condita, Aberația luminii, Ablațiune, Abreviere, Abscisă, Absorbție (fizică), Accelerație, Accelerație aparentă, Accelerație gravitațională, Achernar, Acid azotic, Acreție (astronomie), Acronim, Actinometrie, Aer, Africa Nordică, Agenția Spațială Europeană, Agenția Spațială Română, Albedo, Albedo geometric, Albert Einstein, Alcor și Mizar, Alcyone (stea), Aldebaran, Alexander Kashlinsky, Alfa (dezambiguizare), Alfa Centauri, Algol, Almageste, Alnilam, Alnitak, Alpha Andromedae, Alpha Arietis, Alpha Cephei, Alpha Ursae Minoris, Altair, Altitudine, Amartizare, America de Nord, Amerizare, Amurg (dezambiguizare), An, An bisect, An calendaristic, An sideral, An tropic, An-lumină, Andromeda (constelație), Andromeda (galaxie), Anii 1920, ... Extinde indicele (764 Mai Mult) » « Shrink index

2. Astronomie
3. Liste astronomie

Ab Urbe condita

Ab Urbe condita (prescurtat și a.U.c., sau AUC) este o expresie latină care înseamnă de la fondarea Cetății, adică a Romei.

Vedea Glosar de astronomie și Ab Urbe condita

Aberația luminii

Din cauza mișcării Pământului, telescopul trebuie înclinat corespunzător astfel încât raza de lumină să unească punctul '''1''' cu punctul '''2''' (c - viteza luminii, v - viteza Pământului) Aberația luminii (numită și aberație astronomică sau aberație stelară) este un fenomen astronomic care constă în modificarea aparentă a razei de lumină care vine de la un astru, datorită caracterului finit al vitezei luminii și mișcării relative a observatorului.

Vedea Glosar de astronomie și Aberația luminii

Ablațiune

*A nu se confunda cu Zona de ablație, termen din glaceologie și ecologie montană Ablațiunea (sau ablația, de la latinescul ablatio) este un termen fizic, folosit la îndepărtarea unui material solid de pe suprafața unui obiect prin vaporizare, aschiere sau alte procese erozive.

Vedea Glosar de astronomie și Ablațiune

Abreviere

O abreviere este o prescurtare, o reducere în lungime sau în conținut a unui cuvânt sau a unei expresii comune, des folosite.

Vedea Glosar de astronomie și Abreviere

Abscisă

În matematică, abscisa (plural abscise) este: 1. (Pentru un punct de pe o axă).

Vedea Glosar de astronomie și Abscisă

Absorbție (fizică)

În fizică, absorbția reprezintă.

Vedea Glosar de astronomie și Absorbție (fizică)

Accelerație

În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil.

Vedea Glosar de astronomie și Accelerație

Accelerație aparentă

Accelerația aparentă, în fizică, este o mărime vectorială egală cu accelerația totală imprimată unui corp (punct material) de rezultanta forțelor externe din care sunt excluse forțele de atracție gravitațională.

Vedea Glosar de astronomie și Accelerație aparentă

Accelerație gravitațională

În fizică, accelerația gravitațională este accelerația imprimată unui obiect de către gravitația unui alt obiect.

Vedea Glosar de astronomie și Accelerație gravitațională

Achernar

Poziția stelei Achernar Achernar sau Alpha Eridani (α Eridani / α Eri), este steaua cea mai strălucitoare din constelația Eridanul unde este situată în extremitatea sudică a acesteia.

Vedea Glosar de astronomie și Achernar

Acid azotic

Acidul azotic, cunoscut și sub numele de acid nitric, este unul dintre cei mai tari acizi anorganici (minerali).

Vedea Glosar de astronomie și Acid azotic

Acreție (astronomie)

Ilustrație artistică a unui sistem binar cu un disc de acreție, în jurul unei găuri negre Acreție este fenomenul de captare gravitațională a corpurilor cerești mici de către corpuri mai mari, prin care acestea din urmă își măresc masa.

Vedea Glosar de astronomie și Acreție (astronomie)

Acronim

În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.

Vedea Glosar de astronomie și Acronim

Actinometrie

Actinometria este știința care studiază fluxul de radiații solare ce ajung la suprafața Pământului, la diferite înălțimi și în diferite condiții.

Vedea Glosar de astronomie și Actinometrie

Aer

Aerul este amestecul de gaze alcătuind straturile inferioare ale atmosferei Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Aer

Africa Nordică

Africa Nordică geografică Africa de Nord sau Africa Nordică este regiunea cea mai de nord a continentului african, separată de Deșertul Sahara de către Africa Subsahariană.

Vedea Glosar de astronomie și Africa Nordică

Agenția Spațială Europeană

Țări care au semnat un acord de cooperare cu ESA Sediul Agenției Spațiale Europene de la Paris. Agenția Spațială Europeană (prescurtare: ESA, iar în, prescurtat: ASE) este o organizație interguvernamentală creată în 1980, cu sediul la Paris, în scopul asigurării și dezvoltării cooperării, exclusiv pașnice, între statele europene în domeniile cercetării și tehnologiei spațiale.

Vedea Glosar de astronomie și Agenția Spațială Europeană

Agenția Spațială Română

Agenția Spațială Română sau Romanian Space Agency (prescurtat ROSA) este o instituție publică din România cu finanțare extrabugetară care coordonează la nivel național programele de cercetare în tehnologia spațială și activitățile legate de cercetarea spațiului începând cu anul 1991.

Vedea Glosar de astronomie și Agenția Spațială Română

Albedo

300px Albedoul reprezintă mărimea care indică fracțiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp.

Vedea Glosar de astronomie și Albedo

Albedo geometric

Albedoul geometric al unui corp ceresc este raportul dintre luminozitatea reală la unghiul de fază zero (de exemplu, așa cum se vede de la o sursă de lumină) și luminozitatea unui plan ideal, un disc cu aceeași secțiune care reflectă complet.

Vedea Glosar de astronomie și Albedo geometric

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Vedea Glosar de astronomie și Albert Einstein

Alcor și Mizar

Alcor și Mizar în Ursa Mare Sistemul Mizar-Alcor este un sistem stelar sextuplu din constelația nordică Ursa Mare ce constă din alte două sisteme: cel cvadruplu al stelei Mizar și cel binar al stelei Alcor.

Vedea Glosar de astronomie și Alcor și Mizar

Alcyone (stea)

Alcyone este steaua cea mai strălucitoare (în centru) Alcyone (η Tau, η Tauri, Eta Tauri) este un sistem stelar din constelația Taurul.

Vedea Glosar de astronomie și Alcyone (stea)

Aldebaran

Comparație între dimensiunea Soarelui și Aldebaran Aldebaran (α Tau, α Tauri, Alfa Tauri, potrivit Denumirii Bayer) este cea mai luminoasă stea din constelația Taurus.

Vedea Glosar de astronomie și Aldebaran

Alexander Kashlinsky

Alexander (Sasha) Kashlinsky (n. în Riga, Uniunea Sovietică) este un astronom și cosmolog american/israelian cel mai cunoscut pentru descoperirea fenomenului cunoscut sub numele flux întunecat.

Vedea Glosar de astronomie și Alexander Kashlinsky

Alfa (dezambiguizare)

Litera grecească α (alfa), sau cuvântul alfa sau alpha, poate desemna.

Vedea Glosar de astronomie și Alfa (dezambiguizare)

Alfa Centauri

Alpha Centauri (α Centauri, abreviat în α Cen, după denumirea Bayer) denumită și Alpha din Centaur, sau uneori Rigil Kentaurus, Rigil Kentarus, Toliman sau Bungula, este un sistem de trei stele cu trei exoplanete (dintre care două sunt nesigure): Alpha Centauri A și Alpha Centauri B sunt cele două stele principale care formează o stea dublă, iar Proxima Centauri (Alpha Centauri C) este o pitică roșie mult mai puțin luminoasă, care este steaua cunoscută ca fiind cea mai aproape de Soarele nostru.

Vedea Glosar de astronomie și Alfa Centauri

Algol

Algol Algol, cunoscută și sub numele de Steaua Demon, este o stea strălucitoare din constelația Perseu.

Vedea Glosar de astronomie și Algol

Almageste

AlmagesteDicționar enciclopedic, vol.I, A-C, uneori Almagest sau Almagesta (în latină: Almagestum sau Syntaxis mathematica) este o importantă lucrare de astronomie redactată prin anul 150 de Claudiu Ptolemeu și care mai mult de o mie de ani a constituit baza cunoștințelor astronomice ale lumii islamice și europene.

Vedea Glosar de astronomie și Almageste

Alnilam

Alnilam (Epsilon Orionis / ε Ori / ε Orionis) este o stea supergigantă din constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Alnilam

Alnitak

Alnitak (din: „centura”) este denumirea tradițională a stelei Zeta Orionis (ζ Ori / ζ Orionis), din constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Alnitak

Alpha Andromedae

Alpha Andromedae (α Andromedae, abreviat Alpha And sau α And, tradițional Alpheratz sau Sirrah; grafiile Alpherat, Al'faret, Al'ferats, cât și Sirah și Sirrakh se regăsesc și ele în literatură.) este cea mai luminoasă stea din Constelația Andromedei.

Vedea Glosar de astronomie și Alpha Andromedae

Alpha Arietis

Alpha Arietis (α Ari, α Arietis) este cea mai luminoasă stea din constelația Berbecul.

Vedea Glosar de astronomie și Alpha Arietis

Alpha Cephei

Alderamin (α Cephei) este cea mai strălucitoare stea din constelația Cefeu.

Vedea Glosar de astronomie și Alpha Cephei

Alpha Ursae Minoris

Localizarea Stelei Polare din emisfera nordică, Alpha Ursae Minoris, pornind de la Ursa Mare (Carul Mare). Alpha Ursae Minoris (α Ursae Minoris / α UMi, potrivit denumirii Bayer, precum și Polaris, denumire adoptată de UAI, în 2016) este steaua cea mai strălucitoare din constelația Ursa Mică.

Vedea Glosar de astronomie și Alpha Ursae Minoris

Altair

Altair. Altair (Alpha Aquilae / Alpha Aql / α Aquilae / α Aql / Atair) este cea mai strălucitoare stea din constelația Vulturul și a douăsprezecea de pe întreg cerul nopții.

Vedea Glosar de astronomie și Altair

Altitudine

Altitudinea este înălțimea unui punct de pe suprafața Pământului în raport cu un nivel de referință, considerat, de obicei, suprafața liniștită a mării, denumită altitudine absolută, sau față de alt punct de referință de pe suprafața terestră, denumită altitudine relativă.

Vedea Glosar de astronomie și Altitudine

Amartizare

'''Amartizarea''' misiunii spaţiale Phoenix Mars Lander, imaginată de un artist grafic. Amartizare este un termen din categoria explorării spațiului cosmic, similar aterizării și alunizării (sau aselenizării) care desemnează o așezare lină a unui vehicul spațial pe suprafața planetei Marte a sistemului nostru solar.

Vedea Glosar de astronomie și Amartizare

America de Nord

Harta politică a Americii de Nord America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea Caraibelor și de America de Sud.

Vedea Glosar de astronomie și America de Nord

Amerizare

Amerizarea forţată a unui Boeing cu două motoare avariate Amerizarea reprezintă manevra unui hidroavion, aflat în zbor, pentru revenirea acestuia la suprafața apei.

Vedea Glosar de astronomie și Amerizare

Amurg (dezambiguizare)

Amurg pe Enisei Termenul "Amurg" face parte dintre cuvintele românești de origine dacă și se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Amurg (dezambiguizare)

An

Prin an se înțelege o perioadă de timp necesară Pământului (Terrei) pentru a efectua o rotație completă (Mișcarea de revoluție a Pământului) în jurul Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și An

An bisect

Anii bisecți sunt ani care au o zi în plus față de cei obișnuiți (sau, în cazul calendarelor lunisolare, o lună în plus) adăugată pentru a păstra anul calendaristic sincronizat cu anul astronomic sau cu.

Vedea Glosar de astronomie și An bisect

An calendaristic

Calendarul gregorian consideră că un „an calendaristic” este acel an care începe pe 1 ianuarie și se termină pe 31 decembrie.

Vedea Glosar de astronomie și An calendaristic

An sideral

Anul sideral este, în astronomie, unitatea de timp care corespunde duratei necesare Soarelui pentru a regăsi aceeași poziție aparentă în raport cu stelele fixe de pe sfera cerească, poziție observată din același loc terestru.

Vedea Glosar de astronomie și An sideral

An tropic

Anul tropic (cunoscut si sub denumirea de an solar) este timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și An tropic

An-lumină

Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (9,46 x 1012 km).

Vedea Glosar de astronomie și An-lumină

Andromeda (constelație)

Andromeda este o constelație numită după prințesa Andromeda din mitologia greacă.

Vedea Glosar de astronomie și Andromeda (constelație)

Andromeda (galaxie)

Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Andromeda (galaxie)

Anii 1920

Anii 1920 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1920 și s-a încheiat la 31 decembrie 1929.

Vedea Glosar de astronomie și Anii 1920

Anii 1990

Anii 1990 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1990 și s-a încheiat la 31 decembrie 1999.

Vedea Glosar de astronomie și Anii 1990

Anomalie

O anomalie este un eveniment sau obiect care este anormal, neobișnuit, eventual unic sau ciudat.

Vedea Glosar de astronomie și Anomalie

Anomalie adevărată

Anomalia adevărată este unul din cei trei parametri unghiulari ce caracterizează mișcarea pe o orbită închisă.

Vedea Glosar de astronomie și Anomalie adevărată

Anomalie excentrică

Anomalia excentrică este un parametru unghiular care definește poziția unui corp aflat în mișcare pe orbita eliptică a lui Kepler.

Vedea Glosar de astronomie și Anomalie excentrică

Anomalie medie

Anomalia medie este unul dintre cei trei parametri unghiulari descriind mișcarea corpurilor pe orbite eliptice, relativ la poziție și timp pentru ele.

Vedea Glosar de astronomie și Anomalie medie

Antares

Antares (alfa Scorpii) este cea mai strălucitoare stea din constelația Scorpionul.

Vedea Glosar de astronomie și Antares

Antichitatea

Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.

Vedea Glosar de astronomie și Antichitatea

Apex solar

Apexul solar este punctul spre care Soarele se deplasează în mișcarea lui prin Galaxia locală.

Vedea Glosar de astronomie și Apex solar

Apsidă

elementelor orbitale. '''F''' ''periapsă'', '''H''' ''apoapsă'', linia roșie dintre ele este ''linia apsidelor''. Apside (la singular: apsidă), în astronomie, desemnează două puncte extreme ale orbitei unui corp ceresc pentru care distanța este minimă (apsidă inferioară, sau periapsidă ori periapsă) sau maximă (apsidă superioară, sau apoapsidă ori apoapsă) în raport cu focarul acestei orbite.

Vedea Glosar de astronomie și Apsidă

Apus

Soarele cu aproximativ un minut înainte de apusul astronomic. Apusul este momentul serii (sau al după-amiezii foarte târzii) al dispariției marginii discului Soarelui dedesubtul orizontului, la vest, ca urmare a rotației Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Apus

Arcturus

Arcturus (α Boo) este cea mai luminoasă stea din constelația Boarului și a treia ca luminozitate de pe cer, după Sirius și Canopus.

Vedea Glosar de astronomie și Arcturus

Ardere

Flacără produsă prin arderea unui combustibil. Arderea sau combustia este o reacție chimică exotermă între un combustibil și un agent oxidant, însoțită de degajare de căldură și, uneori și de lumină (flacără).

Vedea Glosar de astronomie și Ardere

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Vedea Glosar de astronomie și Aristotel

Ascensie dreaptă

declinația Ascensia dreaptă (simbol α, notată ad, AD (în română) sau RA (în engleză, pentru Right Ascension) este una din coordonatele astronomice ecuatoriale. Reprezintă proiecția pe sfera cerească a meridianelor terestre. Astfel, așa cum pe Pământ longitudinea indică poziția pe direcția est-vest, tot așa ascensia dreaptă indică poziția unui obiect (stea etc.) pe aceeași direcție.

Vedea Glosar de astronomie și Ascensie dreaptă

Aselenizare

Aselenizarea (rareori alunizarea) sunt termeni din categoria explorării spațiului cosmic care desemnează o așezare lină a unui vehicul spațial pe suprafața Lunii, satelitul natural al Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Aselenizare

Asia

Asia Poziţia Asiei pe harta lumii Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat.

Vedea Glosar de astronomie și Asia

Asistență gravitațională

Traiectoriile care au permis navei spaţiale NASA Voyager să treacă pe lângă cele patru planete gigantice de gaz și pentru a atinge viteza necesară ieşirii din sistemul nostru solar. În astrodinamică și în ingineria aerospațială, manevra de asistență gravitațională sau o praștie gravitațională este folosirea mișcării relative și a gravitației unei planete sau alt corp ceresc pentru a modifica direcția și viteza unei nave spațiale, de obicei, pentru a salva din carburant, timp și pentru a micșora cheltuielile.

Vedea Glosar de astronomie și Asistență gravitațională

Asociație stelară

Asociaţia stelară Trapezium din Nebuloasa Orion este o asociație OB. O asociație stelară, termen introdus în 1949 de către astrofizicianul armean sovietic Viktor Ambarțumian, este un grup de stele ale căror mișcări proprii trădează o origine comună.

Vedea Glosar de astronomie și Asociație stelară

Asterism

În astronomie, un asterism este o formă imaginară pe cer realizată cu ajutorul trasării liniilor imaginare între unele stele pe cerul nopții.

Vedea Glosar de astronomie și Asterism

Asteroid

253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.

Vedea Glosar de astronomie și Asteroid

Asteroid Apollo

Grupul Asteroizilor Apollo (prezentați cu verde). Soarele este în centru, mai apar: planeta Mercur (negru), Venus (galben), Pământul (albastru) și Marte (roșu) Asteroizii Apollo sunt un grup de asteroizi din apropierea Pământului numiți după 1862 Apollo, primul asteroid din acest grup care a fost descoperit de către Karl Wilhelm Reinmuth.

Vedea Glosar de astronomie și Asteroid Apollo

Astrobiologie

Astrobiologia, cunoscută anterior sub numele de exobiologie, este un domeniu științific interdisciplinar care studiază originile, evoluția timpurie, distribuția și viitorul vieții în Univers.

Vedea Glosar de astronomie și Astrobiologie

Astrochimie

Astrochimia este domeniul de suprapunere dintre astronomie și chimie.

Vedea Glosar de astronomie și Astrochimie

Astrodinamică

Astrodinamica este o disciplină din cadrul astronomiei referitoare la mișcarea corpurilor celeste ca planete, sateliți, vehicule spațiale făcute de om.

Vedea Glosar de astronomie și Astrodinamică

Astrofizică

Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.

Vedea Glosar de astronomie și Astrofizică

Astrofotografie

Astrofotografia este un tip specializat de fotografie ce constă în fotografierea imaginilor obiectelor astronomice și a altor porțiuni din cerul nopții.

Vedea Glosar de astronomie și Astrofotografie

Astrologie

Astrologia este o pseudoștiință conform căreia pozițiile relative ale obiectelor cerești ar putea oferi informații despre personalitatea, relațiile umane și alte probleme legate de viața umană.

Vedea Glosar de astronomie și Astrologie

Astrometrie

Astrometria este o ramură sau o sub-disciplină a astronomiei definită ca fiind o știința interdisciplinară care se ocupă de studierea mișcărilor, pozițiilor și distanțelor dintre diferite obiecte astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Astrometrie

Astronaut

Astronautul Bruce McCandless II în timpul misiunii STS-41-B Un astronaut sau cosmonaut (în – navigator) este o persoană cu pregătire specială care participă la zborul unei nave spațiale în calitate de pilot sau membru al echipajului acesteia.

Vedea Glosar de astronomie și Astronaut

Astronautică

Astronautică este un domeniu de activitate umană, orientat spre cercetarea și explorarea spațiului cosmic imediat și îndepărtat, cu ajutorul aparatelor de zbor.

Vedea Glosar de astronomie și Astronautică

Astronom

Galileo Galilei este adesea considerat ca fiind părintele astronomiei moderne Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.

Vedea Glosar de astronomie și Astronom

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie

Astronomie extragalactică

Galaxii Astronomia extragalactică este o ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul obiectelor cosmice din afara galaxiei noastre.

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie extragalactică

Astronomie fundamentală

Astronomia fundamentală este o parte a științei astronomiei care comportă mai multe ramuri de activitate sau discipline astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie fundamentală

Astronomie galactică

Calea Lactee, imagine în infraroșu realizată de ''Two Micron All-Sky Survey'' Astronomia galactică este o ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul obiectelor cosmice aflate în Galaxia Noastră.

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie galactică

Astronomie solară

Astronomia solară este o ramură a astronomiei stelare care se ocupă cu studiul stelei noastre (Soarele).

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie solară

Astronomie stelară

Norul stelar din Săgetător (aflat în Calea Lactee) Astronomia stelară este o ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul stelelor și al evoluției stelelor.

Vedea Glosar de astronomie și Astronomie stelară

Astru (dezambiguizare)

Astru se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Astru (dezambiguizare)

Aterizare

navetei spațiale americane STS-116. Aterizarea reprezintă evoluția unei aeronave (sau a unui alt vehicul spațial) în vederea revenirii la suprafața Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Aterizare

Atmosfera Pământului

Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.

Vedea Glosar de astronomie și Atmosfera Pământului

Atmosferă

Atmosfera (cuvânt provenit din greaca apărut în sec. al XVII de la ἀτμός, atmos.

Vedea Glosar de astronomie și Atmosferă

Atmosferă stelară

O eclipsă solară Temperatura și densitatea în atmosfera Soarelui. O atmosferă (din cu sensul de „vapor” și cu sensul de „sferă”) este un strat de gaze care înconjoară un corp material cu masă suficientă pentru a reține aceste gaze.

Vedea Glosar de astronomie și Atmosferă stelară

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Vedea Glosar de astronomie și Atom

Augsburg

Augsburg este capitala regiunii administrative Schwaben (regiune), landul Bavaria, Germania.

Vedea Glosar de astronomie și Augsburg

Auroră

Auroră în Veneţia. Aurora este o parte a dimineții timpurii, premergătoare răsăritului, care poate să fie recunoscută datorită prezenței luminii slabe a soarelui, în timp ce acesta rămâne încă dedesubtul orizontului.

Vedea Glosar de astronomie și Auroră

Auroră polară

Aurora australă în Wellington, Noua Zeelandă. Aurora boreală în Alaska Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.

Vedea Glosar de astronomie și Auroră polară

Aviație

Aviația este ramura aeronauticii care se ocupă de construcția, funcționarea și utilizarea aeronavelor mai grele decât aerul.

Vedea Glosar de astronomie și Aviație

Avion

777-200LR Airbus A330 sau un Airbus A310 Dâra lăsată pe cer de un avion cu reacție cu două motoare Avionul este o aerodină prevăzută cu o suprafață portantă fixă ce asigură sustentația datorită vitezei de deplasare.

Vedea Glosar de astronomie și Avion

Azimut

Azimutul este unghiul în plan orizontal format de planul meridianului unui loc cu planul vertical care trece prin locul respectiv și printr-un punct de referință.

Vedea Glosar de astronomie și Azimut

Bacterie

Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria).

Vedea Glosar de astronomie și Bacterie

Balanța (constelație)

Balanța esto o constelație aflată pe ecliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Balanța (constelație)

Balena (constelație)

Balena este o constelație aflată aproape de ecuatorul ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Balena (constelație)

Bavaria

Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.

Vedea Glosar de astronomie și Bavaria

Bază de date

O bază de date, uneori numită și bancă de date (abreviat BD), reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora.

Vedea Glosar de astronomie și Bază de date

Bellatrix

Bellatrix (γ Orionis, Gamma Orionis) este o stea gigantă albastră din constelația Orion, a treia ca magnitudine (+1,6) și de tip spectral B2.

Vedea Glosar de astronomie și Bellatrix

BepiColombo

BepiColombo este o misiune comună a Agenției Spațiale Europene (ESA) și Agenției de Explorare Aerospațială a Japoniei (JAXA) cu destinația Mercur.

Vedea Glosar de astronomie și BepiColombo

Berbecul (constelație)

Berbecul (în latină Aries) esto o constelație aflată pe ecliptică, situată între Pești la vest, Taur la est și la sud de Perseu și Andromeda.

Vedea Glosar de astronomie și Berbecul (constelație)

Beta Canum Venaticorum

Beta Canum Venaticorum (β CVn, β Canum Venaticorum), Chara și Asterion pe numele sale tradiționale, este o stea de secvență principală de tipul G din constelația Câinilor de Vânătoare.

Vedea Glosar de astronomie și Beta Canum Venaticorum

Betelgeuse

Betelgeuse (Alpha Orionis, scris și α Orionis) este a doua stea ca strălucire din constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Betelgeuse

Big Bang

Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.

Vedea Glosar de astronomie și Big Bang

Big Crunch

În cosmologie, prin Big Crunch, Marea implozie sau Marele colaps se înțelege unul din posibilele scenarii ale ultimei faze ale evoluției Universului, în care metrica de expansiune devine reversibilă, iar la sfârșit („sfârșitul lumii”) universul colapsează total, transformându-se într-o singularitate de tipul unei găuri negre.

Vedea Glosar de astronomie și Big Crunch

Bilanțul de radiație terestru

Bilanțul de radiație al suprafeței subiacente este raportul dintre cantitățile de energie radiantă absorbită și cea emanată de suprafața terestră.

Vedea Glosar de astronomie și Bilanțul de radiație terestru

Binoclu

Binoclu Binoclul este un instrument optic, folosit pentru observarea obiectelor aflate la mare depărtare, cu ajutorul unor mici lunete terestre.

Vedea Glosar de astronomie și Binoclu

Boarul

Boarul (Bootes potrivit terminologiei latine a Uniunii Astronomice Internaționale) este o constelație vizibilă în emisfera nordică sau boreală.

Vedea Glosar de astronomie și Boarul

Brațul Orion

Structurile observate din brațele spiralate ale Căii Lacteehttp://planetquest.jpl.nasa.gov/milky-way/milky_way.html See the "Spiral Arms" part of this NASA animation for details Brațul Orion (sau pe numele complet Brațul Orion-Lebăda) este un braț spiral minor al galaxiei Calea Lactee, care are o lățime de 3.500 ani-lumină și o lungime de aproximativ 10.000 de ani-lumină.

Vedea Glosar de astronomie și Brațul Orion

Cabină de pilotaj

Cockpitul (cabina piloților) este partea unui avion unde își desfășoară activitatea piloții avioanelor și uneori și un inginer de zbor.

Vedea Glosar de astronomie și Cabină de pilotaj

Calea Lactee

Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Calea Lactee

Calendar

Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a Soarelui sau o combinație a poziției celor două corpuri cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Calendar

Calendarul chinezesc

Calendarul chinez este un calendar (astronomic) întocmit după lună cu toate că ia în considerare un ciclu solar de un an.

Vedea Glosar de astronomie și Calendarul chinezesc

Calendarul ebraic

Calendar Calendarul ebraic este calendarul anual folosit în religia iudaică.

Vedea Glosar de astronomie și Calendarul ebraic

Calendarul gregorian

Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire.

Vedea Glosar de astronomie și Calendarul gregorian

Calendarul islamic

Calendarul islamic sau calendarul hegirei (H) este un calendar lunar format din 12 luni, într-un an de 354 sau 355 zile.

Vedea Glosar de astronomie și Calendarul islamic

Calendarul iulian

Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr. (sau 709 ab urbe condita).

Vedea Glosar de astronomie și Calendarul iulian

Calul Mic (constelație)

Calul Mic (uneori: Mânzul)Marcel Jinca, Aurelia Idita, Stele și constelații, p.178.

Vedea Glosar de astronomie și Calul Mic (constelație)

Caniculă

Harta Europei cu regiunile de caniculă din 2003 Canicula este un fenomen meteorologic de dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, care apare tot mai frecvent în procesul de încălzire globală.

Vedea Glosar de astronomie și Caniculă

Canopus

Canopus (α Car / α Carinae / Alpha Carinae) este cea mai luminoasă stea din constelația Carena și cea de-a doua stea ca luminozitate pe timp de noapte, având o magnitudine aparentă de −0.72, fiind depășită doar de Sirius.

Vedea Glosar de astronomie și Canopus

Capella

Capella sau Alpha Aurigae, α Aur, uneori, în română: Capra este o stea strălucitoare din emisfera nordică, cea mai strălucitoare stea din constelația Vizitiul.

Vedea Glosar de astronomie și Capella

Capricornul (constelație)

Capricornul este o constelație zodiacală din emisfera australă și este formată dintr-o stea dublă și circa 62 de stele mai slabe și mai multe nebuloase.

Vedea Glosar de astronomie și Capricornul (constelație)

Carbon

Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.

Vedea Glosar de astronomie și Carbon

Carbonat

Structura chimică Carbonații sunt săruri disociate a acidului carbonic.

Vedea Glosar de astronomie și Carbonat

Carbură

Structura cristalină a carburii de titan O carbură este un compus chimic alcătuit din carbon și un element mai puțin electronegativ.

Vedea Glosar de astronomie și Carbură

Carena (constelație)

Carena este o constelație australă, una dintre cele 88 de constelații de pe cerul înstelat.

Vedea Glosar de astronomie și Carena (constelație)

Cassiopeia (constelație)

Cassiopeia este o constelație nordică.

Vedea Glosar de astronomie și Cassiopeia (constelație)

Castor (stea)

Castor (α Gem / α Geminorum / Alpha Geminorum / YY Geminorum) este a doua stea ca strălucire din constelația Gemini și una din cele mai strălucitoare stele de pe cerul întunecat.

Vedea Glosar de astronomie și Castor (stea)

Catalog astronomic

Un catalog astronomic este o bază de date științifică tabulată care grupează date diferite privitoare la unul sau la mai multe tipuri de obiecte astronomice, în mare parte situate dincolo de Sistemul Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Catalog astronomic

Catalog stelar

constelaţia Perseu, în ''Atlas Coelestis'' de Johannes Hevelius. Un catalog stelar este un catalog astronomic care listează stele.

Vedea Glosar de astronomie și Catalog stelar

Catalogul Messier

M5 (pp.118-119). Catalogul Messier este o listă de 110 obiecte cerești și cuprinde mai ales galaxii, roiuri de stele și nebuloase.

Vedea Glosar de astronomie și Catalogul Messier

Câinele Mare

Câinele Mare esto o constelație australă, în care se află cea mai strălucitoare stea de pe cer, Sirius.

Vedea Glosar de astronomie și Câinele Mare

Câinele Mic (constelație)

Câinele Mic esto o constelație australă.

Vedea Glosar de astronomie și Câinele Mic (constelație)

Câinii de Vânătoare (constelație)

Câinii de Vânătoare este o constelație boreală, puțin proeminentă.

Vedea Glosar de astronomie și Câinii de Vânătoare (constelație)

Câmp (fizică)

În fizică, un câmp este o mărime care are o valoare în fiecare punct din spațiu la orice moment în timp.

Vedea Glosar de astronomie și Câmp (fizică)

Câmp gravitațional

. În fizica teoretică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de particulele sau sistemele de particule (corpurile) care au masă, energie, impuls sau radiație cu o mărime fizică cantitativă nenulă.

Vedea Glosar de astronomie și Câmp gravitațional

Câmp magnetic

Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.

Vedea Glosar de astronomie și Câmp magnetic

Câmp magnetic stelar

Câmpul magnetic al Soarelui și ejecția masivă a radiațiilor Câmpul magnetic stelar este un câmp magnetic generat prin mișcarea unei plasme conductive în interiorul unei stele.

Vedea Glosar de astronomie și Câmp magnetic stelar

Cădere liberă

Un obiect aflat în cădere și fotografiat stroboscopic În fizica newtoniană, căderea liberă a unui corp reprezintă mișcarea acestuia în condițiile în care este supus unei singure forțe și anume greutatea acestuia.

Vedea Glosar de astronomie și Cădere liberă

Căldură

În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.

Vedea Glosar de astronomie și Căldură

Ceas astronomic

Ceasul astronomic din Praga Un ceas astronomic afișează, pe lângă indicația timpului (ora, minutul și secunda), și pe cea a pozițiilor principalelor corpuri cerești, a anotimpurilor, a fazelor Lunii etc.

Vedea Glosar de astronomie și Ceas astronomic

Ceas solar

Vedere de sus a unui ceas solar ecuatorial Un ceas solar ecuatorial din Orașul Interzis, Beijing, China Cadranul solar sau ceasul solar este un mijloc de măsurare a timpului în funcție de poziția Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Ceas solar

Cefeidă

RS Puppis, una dintre cele mai luminoase stele variabile cefeide cunoscute din Calea Lactee (Hubble Space Telescope) O cefeidă este o stea variabilă, gigantă sau supergigantă galbenă, de 4 până la 15 ori mai masivă decât Soarele și de 100 până la de 30 000 de ori mai luminoasă, a cărei strălucire variază de la 0,1 la 2 magnitudini potrivit unei perioade bine definite, cuprinse între 1 și 135 de zile, de unde își trage numele de stea variabilă.

Vedea Glosar de astronomie și Cefeidă

Cefeu (constelație)

Cefeu este o constelație vizibilă în emisfera nordică.

Vedea Glosar de astronomie și Cefeu (constelație)

Centaur (planetă minoră)

Centaurii sunt corpuri mici din Sistemul solar cu o semiaxă majoră între giganții gazoși.

Vedea Glosar de astronomie și Centaur (planetă minoră)

Centaurul (constelație)

Centaurul (în latină Centaurus) este o constelație australă.

Vedea Glosar de astronomie și Centaurul (constelație)

Centru de masă

Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.

Vedea Glosar de astronomie și Centru de masă

Centru Galactic

Centrul Galactic este centrul aflat în stare de mișcare al galaxiei Calea Lactee.

Vedea Glosar de astronomie și Centru Galactic

Centura de asteroizi

Un asteroid este un corp ceresc rece foarte mic, cu dimensiuni cuprinse între câteva zeci de metri și până la câțiva kilometri, care se învârte (orbitează) în jurul Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Centura de asteroizi

Centura de radiații Van Allen

Centura de radiaţii Van Allen Centura de radiații Van Allen este un tor dublu format din particule de energie (plasmă) aflate în jurul Pământului, reținute de către câmpul magnetic al acestuia.

Vedea Glosar de astronomie și Centura de radiații Van Allen

Centura Kuiper

Schiță imaginând '''Centura Kuiper''' și ipoteticul, mult mai îndepărtatul Norul lui Oort Centura Kuiper (în engleză, Kuiper belt, pronunție, pronunție în neerlandeză) este centura de materie primordială ce înconjoară Sistemul Solar, extinzându-se de la orbita planetei Neptun până mult în afara Sistemului Solar (actualmente se consideră că se află la între 30 și 50 UA depărtare față de Soare).

Vedea Glosar de astronomie și Centura Kuiper

Centura lui Orion

Harta constelației Orion Astrofotografie a ''Centurii lui Orion'' Centura lui Orion este un asterism din constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Centura lui Orion

Cer (planetar)

Cerul (planetar) este partea atmosferei sau a spațiului vizibil de la suprafața oricărui corp ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Cer (planetar)

Cerc

Elemente geometrice ale unui cerc: ''centrul'' este mov, ''raza'' roșie, ''diametrul'' albastru, iar ''circumferința'' neagră. În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.

Vedea Glosar de astronomie și Cerc

Cerc mare

Cea mai scurtă cale de pe suprafața pământului între punctul A și punctul B este o ortodromă. Un cerc mare al unei sfere este, în geometria în spațiu, un cerc al cărui centru coincide cu centrul sferei și a cărui rază este egală cu raza sferei.

Vedea Glosar de astronomie și Cerc mare

Cercetare

Cercetarea reprezintă procesul de căutare sistematică, uneori accidentală, și acumulare de noi cunoștințe, desfășurată de regulă în cadrul disciplinelor academice de către cercetători.

Vedea Glosar de astronomie și Cercetare

Ceres (planetă pitică)

Ceres (/ˈtʃe.res/; denumirea în calitate de planetă pitică: 1 Ceres) este o planetă pitică din centura de asteroizi, amplasată între orbitele planetelor Marte și Jupiter.

Vedea Glosar de astronomie și Ceres (planetă pitică)

Cerul înstelat

Harta constelațiilor în reprezentarea lui Frederik de Wit (sec. al XVII-lea) Cerul înstelat sau cerul nocturn desemnează cerul vizibil în timpul nopții.

Vedea Glosar de astronomie și Cerul înstelat

Charles Messier

Charles Messier (n. 26 iunie 1730, Badonviller, Meurthe-et-Moselle, Lorena – d. 12 aprilie 1817, Paris) a fost un astronom francez.

Vedea Glosar de astronomie și Charles Messier

China

Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.

Vedea Glosar de astronomie și China

Ciclu solar

Corelaţia dintre radiaţie, numărul petelor solare, erupţiile solare şi radiaţia din banda de 10,7 cm. Numărul petelor solare în ultimii 400 de ani. Ciclul solar sau ciclul activității solare este o variație periodică a radiației solare, variație care determină schimbări climatice pe Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Ciclu solar

Ciocnire

Ciocnirea reprezintă interacțiunea de scurtă durată dintre două sau mai multe corpuri sau particule, în urma căreia se modifică vitezele și direcțiile de mișcare ale acestora.

Vedea Glosar de astronomie și Ciocnire

Civilizație

Oraşele sunt un simbol important al civilizației Civilizația (din lat. civis.

Vedea Glosar de astronomie și Civilizație

Clasificare stelară

Soarele este steaua centrală a Sistemului Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Clasificare stelară

Clasificarea spectrală Harvard

Annie Jump Cannon Sistemul de clasificare spectrală Harvard este un sistem de clasificare unidimensional (în funcție de o singură mărime).

Vedea Glosar de astronomie și Clasificarea spectrală Harvard

Climă

Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare.

Vedea Glosar de astronomie și Climă

Combustibil

Din punct de vedere chimic, combustibilii sunt materiale care prin reacția chimică cu alte substanțe eliberează energia stocată în structură sub formă de căldură sau care poate fi utilizată ca lucru mecanic.

Vedea Glosar de astronomie și Combustibil

Cometa Biela

3D/Biela, în mod obișnuit cunoscută sub denumirea de Cometa Biela sau Cometa lui Biela, este o cometă periodică care a fost observată pentru prima oară în 1772.

Vedea Glosar de astronomie și Cometa Biela

Cometa lui Cezar

Cometa lui Cezar (C/-43 K1), cunoscută în Antichitate ca Sidus Iulium și Caesaris astrum, steaua divinizării lui Iulius Cezar, a fost o cometă care a apărut în anul 44 î.Hr., timp de șapte zile pe cerul de nord-est.

Vedea Glosar de astronomie și Cometa lui Cezar

Cometa Shoemaker-Levy 9

Cometa Shoemaker-Levy 9 (oficial desemnată prin D/1993 F2 și uneori prescurtat sub forma SL9) este o cometă care s-a dislocat la apropierea sa de planeta Jupiter, apoi a intrat în coliziune cu aceasta, în luna iulie 1994.

Vedea Glosar de astronomie și Cometa Shoemaker-Levy 9

Cometă

Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Cometă

Cometă periodică

Cometa Halley la trecerea sa în 1986 O cometă periodică este acea cometă care a fost observată la mai mult decât un periheliu și / sau care are o perioadă inferioară a 200 de ani.

Vedea Glosar de astronomie și Cometă periodică

Cometă pierdută

Cometa Biela în februarie 1846, puțin după separarea sa în două fragmente. O cometă pierdută este, în general, o cometă în prealabil observată și care a dispărut la ultima trecere a sa la periheliu, întrucât datele culese despre cometă sunt insuficiente pentru determinarea adecvată a traiectoriei și prezicerea poziției sale.

Vedea Glosar de astronomie și Cometă pierdută

Cometă stinsă

Deep Impact'' O cometă stinsă sau cometă degazată este o cometă care și-a pierdut majoritatea elementelor volatile devenind astfel o stâncă sau un asteroid.

Vedea Glosar de astronomie și Cometă stinsă

Conjuncție (astronomie)

Conjuncție, în astronomie și astrologie, este momentul apropierii maxime, ca poziție aparentă pe sfera cerească, a două corpuri cerești văzute de pe un al treilea (în general Pământul).

Vedea Glosar de astronomie și Conjuncție (astronomie)

Constanta gravitațională planetară

În astrodinamică, constanta gravitațională planetară (notată cu μ) este o unitate universală ce măsoară constanta G și masa M a unui corp.

Vedea Glosar de astronomie și Constanta gravitațională planetară

Constantă solară

Constanta solară este o constantă ce reprezintă cantitatea de energie primită de la Soare de o suprafață cu aria de 1 cm pătrat așezată perpendicular pe direcția razelor solare, în afara atmosferei terestre, la distanța medie a Pământului de Soare, în unitatea de timp.

Vedea Glosar de astronomie și Constantă solară

Constelație

O reprezentare a cerului austral din 1661 O constelație este una dintre cele 88 de zone în care este împărțită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc.

Vedea Glosar de astronomie și Constelație

Convecție

Convecția, denumită și convecție termică, este o formă de transmitere a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de prezența materialelor.

Vedea Glosar de astronomie și Convecție

Coordonate

Termenul de coordonate se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate

Coordonate astronomice

Coordonatele astronomice sunt sisteme de coordonate sferice folosite pentru determinarea poziției stelelor sau a altor obiecte astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate astronomice

Coordonate astronomice ecliptice

Coordonatele astronomice ecliptice sunt coordonate astronomice având la bază planul orbitei Pământului (ecliptica).

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate astronomice ecliptice

Coordonate astronomice ecuatoriale

Coordonatele astronomice ecuatoriale sunt coordonate astronomice având la bază planul ecuatorului terestru.

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate astronomice ecuatoriale

Coordonate astronomice orizontale

Coordonatele astronomice orizontale sunt coordonate astronomice având la bază planul orizontal al observatorului.

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate astronomice orizontale

Coordonate geografice

Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referință care utilizează coordonatele unghiulare, latitudine (nordică sau sudică) și longitudine (estică și vestică) și servește la determinarea unghiurilor laterale ale suprafeței terestre (sau mai general ale unui sferoid).

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate geografice

Coordonate sferice

Coordonatele sferice (r, θ, φ) în forma folosită în matematica: r – distanța radială, θ (theta) – unghiul azimut, φ (phi) – unghiul polar. Astfel, θ (theta) și φ (phi) au fost inversate în comparație cu forma folosită în fizică.

Vedea Glosar de astronomie și Coordonate sferice

Cor Caroli

Cor Caroli (α CVn, α Canum Venaticorum, Alpha Canum Venaticorum) este cea mai luminoasă stea din constelația nordică Câinii de Vânătoare.

Vedea Glosar de astronomie și Cor Caroli

Coreea de Sud

Coreea de Sud, oficial Republica Coreea (în Daehan-minguk) este o țară din Asia de Est, care ocupă partea sudică a Peninsulei Coreene.

Vedea Glosar de astronomie și Coreea de Sud

Corona solară

Corona solară observată în timpul unei eclipse totale de Soare Corona solară (popular coroana solară) este partea atmosferei Soarelui situată dincolo de cromosferă și care se întinde pe mai multe milioane de kilometri diluându-se în spațiu.

Vedea Glosar de astronomie și Corona solară

Corp absolut negru

°C. pirometriei de radiație Un corp absolut negru (numit și corp negru) este în fizică un model pentru sistemele radiante de energie electromagnetică.

Vedea Glosar de astronomie și Corp absolut negru

Corp ceresc

Un corp ceresc este orice corp (obiect) ce există în spațiul cosmic.

Vedea Glosar de astronomie și Corp ceresc

Cosmodrom

Cosmodromul (din franceză cosmodrome sau rusă космодром) sau astrodromul ori complexul de lansare este un complex de instalații, echipamente, construcții și terenuri aferente special amenajate în scopul asamblării, verificării și lansării sateliților artificiali ai Pământului și a navelor cosmice, precum și urmăririi zborurilor acestora și transmiterii comenzilor de corecție.

Vedea Glosar de astronomie și Cosmodrom

Cosmogonie

Cosmogonia este o ramură a astronomiei care se ocupă cu studiul originii și evoluției corpurilor cerești și al sistemelor de corpuri cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Cosmogonie

Cosmologie

Cosmologia este studiul istoriei universului, mai ales al originilor și al destinului său.

Vedea Glosar de astronomie și Cosmologie

Cosmos

Gravura lui Camille Flammarion, Paris 1888 Cosmosul este universul.

Vedea Glosar de astronomie și Cosmos

Crepuscul

Crepuscul de seară în Lyme Regis, Regatul UnitCrepusculul reprezintă fenomenul de creștere rapidă a luminii, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui (auroră sau zori) și de scădere treptată a luminii, seara, după apusul Soarelui (amurg).

Vedea Glosar de astronomie și Crepuscul

Cromosferă

Soarele observat printr-un telescop cu un filtru hidrogen-alfa. Cromosfera solară (literal sferă colorată) este al doilea dintre cele trei straturi principale din atmosfera Soarelui și are o adâncime de aproximativ 3.000 până la 5.000 de kilometri.

Vedea Glosar de astronomie și Cromosferă

Crucea Sudului (constelație)

Crucea Sudului este cea mai mică din cele 88 de constelații moderne, dar este și una dintre cele mai ușor de remarcat.

Vedea Glosar de astronomie și Crucea Sudului (constelație)

Culminație

În astronomie, culminația unei planete, stele, constelații etc.

Vedea Glosar de astronomie și Culminație

Cupolă

Cupola (sau domul) este o structură arhitecturală care constituie acoperământul unui edificiu.

Vedea Glosar de astronomie și Cupolă

Curbură

Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.

Vedea Glosar de astronomie și Curbură

Cursa Spațială

Cursa Spațială (în, în) a fost o competiție de la mijlocul-sfârșitul secolului al XX-lea între Uniunea Sovietică (URSS) și Statele Unite ale Americii (SUA), pentru supremație în explorarea spațiului cosmic.

Vedea Glosar de astronomie și Cursa Spațială

Cvadrantide

Meteorii Cvadrantidelor sunt suficient de strălucitori pentru a putea fi văzuți în timpul crepusculului. Punctul radiant al ploii de meteori Cvadrantide, activă în fiecare an, la începutul lui ianuarie. Cvadrantidele, cunoscute și sub forma Quadrantide, sunt o ploaie de meteori foarte activă.

Vedea Glosar de astronomie și Cvadrantide

Cvadrantul (constelație)

Harta vechii constelaţii a Cvadrantului de Perete Cvadrantul sau Cvadrantul de Perete (în latină: Quadrans Muralis) era o constelație creată de astronomul Jérôme Lalande în 1795, căreia i-a dat numele principalului său instrument astronomic pe care îl folosea: cvadrantul, probabil în onoarea astronomului Tycho Brahe, care perfecționase și se folosise și el de acest instrument.

Vedea Glosar de astronomie și Cvadrantul (constelație)

Damocloid

Un damocloid este un asteroid, ca și 5335 Damocles sau 1996 PW, care posedă o orbită cu perioadă lungă și mare excentricitate tipică unei comete periodice precum este 1P/Halley, dar care nu prezintă coamă sau coadă.

Vedea Glosar de astronomie și Damocloid

Declinație

Declinația este una din coordonatele astronomice ecuatoriale.

Vedea Glosar de astronomie și Declinație

Delfinul (constelație)

Delfinul (în latină, Delphinus) este o mica constelație nordică din apropierea ecuatorului ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Delfinul (constelație)

Delta Cephei

Delta Cephei (δ Cep / δ Cephei) este o stea din constelația Cefeu.

Vedea Glosar de astronomie și Delta Cephei

Deneb

Deneb (alfa Cygni) este cea mai strălucitoare stea din constelația Lebăda.

Vedea Glosar de astronomie și Deneb

Densitate

Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.

Vedea Glosar de astronomie și Densitate

Deplasare spre roșu

spectrul optic al unui supercluster de galaxii îndepărtate (dreapta), prin comparație cu liniile de absorbție din spectrul optic al Soarelui (stânga). Săgețile indică deplasarea spre roșu. Lungimea de undă crește în sus, spre roșu și dincolo de acesta (frecvența scade). Deplasarea spre roşu şi deplasarea spre albastru În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale.

Vedea Glosar de astronomie și Deplasare spre roșu

Deuteriu

Deuteriul este un izotop stabil al hidrogenului, cu număr de masă 2.

Vedea Glosar de astronomie și Deuteriu

Diagrama Hertzsprung-Russell

Diagrama Hertzsprung-Russell Diagrama Hertzsprung-Russell este un anumit tip de diagramă de dispersie, care utilizează coordonate carteziene pentru a prezenta două variabile ale unei mulțimi de date astronomice referitoare la stele, cu scopul determinării tipurilor și vârstelor acelor obiecte astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Diagrama Hertzsprung-Russell

Diametru

Un diametru al acestui cerc este colorat în albastru deschis. Diametru (limba greacă: διάμετρος (diametros), "diagonala unui cerc", din δια- (dia-), "lățime, prin" + μέτρον (metron), "a măsura") este un concept utilizat în matematică.

Vedea Glosar de astronomie și Diametru

Dihotomie

Dihotomia este separarea unui întreg în două părți care nu se suprapun.

Vedea Glosar de astronomie și Dihotomie

Dinamică stelară

Dinamica stelară este ramura astrofizicii care se ocupă cu descrierea într-un mod statistic mișcarea colectivă a stelelor în raport cu gravitatea mutuală a lor.

Vedea Glosar de astronomie și Dinamică stelară

Disc (geometrie)

centrul cu albastru deschis. Discul este o formă geometrică definită ca o regiune din plan mărginită de un cerc.

Vedea Glosar de astronomie și Disc (geometrie)

Disc de acreție

radiațiilor electromagnetice sunt reprezentate în albastru Un disc de acreție este o structură astrofizică formată din materie pe orbită în jurul unui obiect ceresc central.

Vedea Glosar de astronomie și Disc de acreție

Disc protoplanetar

Disc protoplanetar în nebuloasa Orion. telescopul spațial ''Hubble''. (NASA/ESA/STScI) Un disc protoplanetar este un disc circumstelar constituit din gaze și din praf pornind de la care se formează corpuri cerești (planete, planete pitice, mici corpuri și sateliții lor).

Vedea Glosar de astronomie și Disc protoplanetar

Distanță (dezambiguizare)

* distanță euclidiană sau metrică euclidiană;.

Vedea Glosar de astronomie și Distanță (dezambiguizare)

Distanță euclidiană

În matematică, distanța euclidiană sau metrica euclidiană este distanța „obișnuită” între două puncte, dată în coordonate carteziene de formula lui Pitagora.

Vedea Glosar de astronomie și Distanță euclidiană

Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită

UA, este clasat ca fiind obiect potențial periculos. Distanța Minimă de Intersecție a unei Orbite (prescurtat DMIO; MOID în limba engleză pentru Minimum orbit intersection distance) este, în astronomie, o măsură de risc de coliziune între obiecte astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită

Dragonul (constelație)

Dragonul este o constelație de pe cerul nordului îndepărtat.

Vedea Glosar de astronomie și Dragonul (constelație)

Dreaptă

Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.

Vedea Glosar de astronomie și Dreaptă

Echerul (constelație)

Echerul (numită și Norma) este o mică constelație situată la sud de planul ecliptic.

Vedea Glosar de astronomie și Echerul (constelație)

Echilibru hidrostatic

Echilibrul hidrostatic sau balanță hidrostatică este o condiție din mecanica fluidelor pentru care un volum de fluid este în repaus sau la viteză constantă.

Vedea Glosar de astronomie și Echilibru hidrostatic

Echinocțiu

Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Echinocțiu

Eclipsă de Lună

O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în mișcarea ei în jurul Pământului, intră în umbra acestuia.

Vedea Glosar de astronomie și Eclipsă de Lună

Eclipsă de Soare

Eclipsă de Soare, Franța,11 august 1999 FIGURA 4. Animație a eclipsei din 1 august 2008. Soarele și Luna, aici fotografiate în aceeași zi (1 august 2015, zi cu Lună plină) cu același telescop, au un diametru aparent similar, ceea ce ne permite să beneficiem de eclipse totale sau inelare, urmărind poziția Lunii pe orbita sa eliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Eclipsă de Soare

Ecliptică

ecuatorul ceresc și axa de rotație a Pământului. Mercur (cele trei puncte albe din stânga). Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații.

Vedea Glosar de astronomie și Ecliptică

Ecuator

Acest articol este despre ecuatorul Pământului și despre ecuatorul unei planete în general.

Vedea Glosar de astronomie și Ecuator

Edwin Hubble

Edwin Powell Hubble a fost un astronom și cosmolog american, fondatorul astronomiei extragalactice.

Vedea Glosar de astronomie și Edwin Hubble

Efectul Doppler

Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.

Vedea Glosar de astronomie și Efectul Doppler

Efemeridă

O efemeridă este o lucrare, sub formă de tabele, alcătuită de un observator astronomic care anticipează fenomenele cerești ce se vor desfășura în anul următor.

Vedea Glosar de astronomie și Efemeridă

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Vedea Glosar de astronomie și Electromagnetism

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Vedea Glosar de astronomie și Electron

Element chimic

Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.

Vedea Glosar de astronomie și Element chimic

Elipsă

Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.

Vedea Glosar de astronomie și Elipsă

Elipsoid

Elipsoidul este o suprafață cuadrică, echivalentul tridimensional al elipsei, prin aceea că este definită ca locul geometric în spațiu al punctelor pentru care suma distanțelor până la două puncte fixe denumite focare este constantă, proprietate pe care elipsa o are în spațiu.

Vedea Glosar de astronomie și Elipsoid

Emisfera nordică

Emisfera nordică Emisfera nordică este jumătatea de Pământ aflată la nord de Ecuator.

Vedea Glosar de astronomie și Emisfera nordică

Emisfera sudică

Emisfera sudică Afiș cu legenda „Ushuaia, sfârșitul lumii”. Ushuaia din Argentina este cel mai sudic oraș din lume. Emisfera sudică este emisfera situată în partea de sud a Ecuatorului și cuprinde continentele Australia și Antarctida, partea sudică a Africii și părțile sudică și centrală a Americii de Sud; oceanul Antarctic și partea sudică a oceanelor Atlantic, Pacific și Indian.

Vedea Glosar de astronomie și Emisfera sudică

Emisferă (dezambiguizare)

Termenul emisferă care la modul cel mai general înseamnă jumătate de sferă, poate să se refere la.

Vedea Glosar de astronomie și Emisferă (dezambiguizare)

Energie

Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.

Vedea Glosar de astronomie și Energie

Energie întunecată

În cosmologie, energia întunecată este o formă de masă-energie dovedită doar teoretic, prezentă în tot universul.

Vedea Glosar de astronomie și Energie întunecată

Energie cinetică

Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Vedea Glosar de astronomie și Energie cinetică

Energie solară

Harta radiației solare din Europa Harta radiației solare din România Energia solară este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie regenerabilă.

Vedea Glosar de astronomie și Energie solară

Englezi

Englezii sunt un popor germanic care numără în total circa 90 milioane de persoane.

Vedea Glosar de astronomie și Englezi

Epocă (astronomie)

În astronomie, o epocă este un moment în timp folosit ca un punct de referință pentru o cantitate astronomică variabilă în timp, cum ar fi coordonatele cerești sau elemente eliptice orbitale ale unui corp ceresc, deoarece acestea sunt supuse unor perturbări și variază în funcție de timp.

Vedea Glosar de astronomie și Epocă (astronomie)

Era spațială

Lansarea lui Sputnik 1 a marcat începerea erei spațialehttp://www.americanheritage.com/content/shooting-moon Walter A. McDougall "Shooting the Moon," ''American Heritage'', Winter 2010. Era spațială este o perioadă de timp care cuprinde activitățile legate de cursa spațială, explorarea spațiului, tehnologia spațială precum și de evoluțiile culturale influențate de aceste evenimente.

Vedea Glosar de astronomie și Era spațială

Eris (planetă pitică)

Eris (inițial denumită 2003 UB313, simbol) este cea mai masivă planetă pitică cunoscută din Sistemul nostru Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Eris (planetă pitică)

Erupție solară

Erupție solară și o Protuberanță solară. Erupția solară este o explozie uriașă în atmosfera Soarelui, care poate elibera și mai mult de 6 × 1025 J de energie.

Vedea Glosar de astronomie și Erupție solară

Est

O busolă: litera "E" reprezintă direcția "est" Estul (răsăritul, orientul) este una dintre cele patru direcții cardinale.

Vedea Glosar de astronomie și Est

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Vedea Glosar de astronomie și Europa

Eveniment

Evenimentul este o întâmplare importantă, remarcabilă, fapt de mare însemnătate, în viața socială ori particulară, el poate fi un lucru neașteptat, întâmplare fericită sau tragică.

Vedea Glosar de astronomie și Eveniment

Evoluția stelelor

Evoluția Soarelui În evoluția unei stele există mai multe faze.

Vedea Glosar de astronomie și Evoluția stelelor

Evoluție

Evoluția este fenomenul prin care o populație de organisme vii își transformă treptat caracterele fizice și comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică specia, și uneori creează, dintr-o populație unică, două populații diferite (noi varietăți sau specii: acest fenomen este denumit speciație, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopește varietăți diferite într-o populație unică).

Vedea Glosar de astronomie și Evoluție

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Vedea Glosar de astronomie și Evul Mediu

Excentricitate orbitală

Exemplu În astronomie, excentricitatea orbitală este o măsură a abaterii (deformării) orbitei eliptice a unei planete sau unui satelit de la forma perfect circulară.

Vedea Glosar de astronomie și Excentricitate orbitală

Exoplanetă

constelația Vulpecula. Acesta a fost descoperită în 2005. Cele mai multe exoplanete descoperite momentan sunt pe o rază de 300 ani lumină în jurul Soarelui telescopului spațial Hubble (fotografie NASA) Subaru Telescope HiCIAO in the near infrared. VLT, using a 1.4 arcsec occulting mask on top of AB Pictoris.

Vedea Glosar de astronomie și Exoplanetă

Expansiunea universului

Expansiunea metrică a Universului este creșterea distanței măsurate între două obiecte din Univers pe măsură ce timpul se schimbă.

Vedea Glosar de astronomie și Expansiunea universului

Experiment

Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.

Vedea Glosar de astronomie și Experiment

Explorarea spațiului

Explorarea spațială este utilizarea astronomiei și a tehnologiei spațiale pentru a explora spațiul exterior.

Vedea Glosar de astronomie și Explorarea spațiului

Explozie

Explozia atomică de la Nagasaki Explozia (din fr. explosion, lat. explosio) este un proces fizico-chimic de ardere cu descompunere foarte rapidă, violentă, a substanțelor explozive și de transformare a lor în alți compuși, mai simpli, ea fiind însoțită de efecte intense mecanice, sonore, termice și luminoase.

Vedea Glosar de astronomie și Explozie

Faculă solară

În imagine, zonele luminoase vizibile sunt facule solare. Faculele solare reprezintă nori strălucitori și incandescenți de gaze, care înconjoară petele solare.

Vedea Glosar de astronomie și Faculă solară

Fața ascunsă a Lunii

Fața ascunsă (sau Fața invizibilă, ori nevăzută) a Lunii este emisfera Lunii opusă celei care este vizibilă în permanență de pe Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Fața ascunsă a Lunii

Fața vizibilă a Lunii

Mișcarea Lunii în jurul Pământului explică de ce de pe Pământ se vede o singură față Harta feței vizibile a Lunii Fața vizibilă a Lunii este emisfera Lunii care este în permanență întoarsă spre Pământ, cealaltă parte fiind numită « fața ascunsă a Lunii ».

Vedea Glosar de astronomie și Fața vizibilă a Lunii

Fazele Lunii

Fazele Lunii:1-lună nouă, 2-lună crescătoare 3-primul pătrar, 4-fază convexă, 5-lună plină, 6-lună difuză, 7-ultimul pătrar, 8-lună calmă. Fazele Lunii sunt diferitele forme în care apare Luna văzută de un observator de pe Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Fazele Lunii

Februarie

---- Februarie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Februarie este a doua lună a anului în calendarul Gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și Februarie

Fecioara (constelație)

Fecioara este o constelație din zodiac.

Vedea Glosar de astronomie și Fecioara (constelație)

Fenomen

Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.

Vedea Glosar de astronomie și Fenomen

Fier

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.

Vedea Glosar de astronomie și Fier

Filament galactic

În cosmologia fizică, filamentele galactice, de asemenea cunoscute și ca complexe de super-roiuri sau ziduri mari, Boris V. Komberg, Andrey V. Kravtsov, Vladimir N. Lukash; "The search and investigation of the Large Groups of Quasars";;;R.G.Clowes; "Large Quasar Groups - A Short Review"; The New Era of Wide Field Astronomy, ASP Conference Series, Vol.

Vedea Glosar de astronomie și Filament galactic

Filament solar

Filamentul solar este o protuberanță luminoasă de la marginea discului solar sub forma unei formațiuni alungite întunecate.

Vedea Glosar de astronomie și Filament solar

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

Vedea Glosar de astronomie și Fizică

Flux întunecat

Fluxul întunecat este un termen din astrofizică care descrie un fenomen misterios observat recent în unele galaxii și descoperit de o echipă de cercetători condusă de Alexander Kashlinsky.

Vedea Glosar de astronomie și Flux întunecat

Foc

300px Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.

Vedea Glosar de astronomie și Foc

Fondarea Romei

Roma în primii ani de la fondarea sa în secolul al VIII-lea î.Hr. Fondarea Romei poate fi investigată prin arheologie, dar povestirile tradiționale ale vechilor romani explică istoria timpurie a lor în termeni de legendă și mitologie.

Vedea Glosar de astronomie și Fondarea Romei

Forța Coriolis

sistemul de referință se află în rotație, observatorul in sistemul in rotație observă o deviere laterală a obiectului ca fiind în deplasare curbilinie Traiectoria de mișcare (galben) in sistemul de referință rotitor, si (verde) in sistemul de referință inerțial, Curbe Coriolis simulând uraganul Isabel din 16.

Vedea Glosar de astronomie și Forța Coriolis

Forță

gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).

Vedea Glosar de astronomie și Forță

Fotografie

Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă: Fotografia este arta, aplicația și practica creării de imagini durabile prin înregistrarea luminii sau a altor radiații electromagnetice, fie prin intermediul unui senzor de imagine, fie prin intermediul unui material sensibil la lumină, cum ar fi filmul fotografic.

Vedea Glosar de astronomie și Fotografie

Fotometrie (astronomie)

Pentru domeniul omonim din optică, vezi Fotometrie (optică). În astronomie, fotometria desemneză studiul intensității luminoase a stelelor și a variabilității acesteia.

Vedea Glosar de astronomie și Fotometrie (astronomie)

Fotometrie (optică)

Pentru domeniul omonim din astronomie, vezi Fotometrie (astronomie). Fotometria este domeniul din optică în care se studiază mărimi legate de lumină și de modul cum aceasta este percepută de ochiul uman.

Vedea Glosar de astronomie și Fotometrie (optică)

Foton

Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.

Vedea Glosar de astronomie și Foton

Fotosferă

Fotosfera Soarelui 280px Fotosfera unui obiect astronomic este regiunea care trimite cea mai mare cantitate de lumină în exterior.

Vedea Glosar de astronomie și Fotosferă

Frecare

Frecarea este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare.

Vedea Glosar de astronomie și Frecare

Frecvență

Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.

Vedea Glosar de astronomie și Frecvență

Furtună geomagnetică

magnetosfera Pământului. explozii solare capturată de satelitul NASA TRACE Furtuna geomagnetică este o perturbare temporară a magnetosferei cauzată de perturbări ale materiei interplanetare.

Vedea Glosar de astronomie și Furtună geomagnetică

Fuziune nucleară

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.

Vedea Glosar de astronomie și Fuziune nucleară

Galaxie

Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie

Galaxie eliptică

Galaxia eliptică gigantică ESO 325-G004 O galaxie eliptică este un tip de galaxie care grupează concentrații sferoidale de miliarde stele, care se aseamănă cu roiurile globulare la scară mare.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie eliptică

Galaxie inelară

O galaxie inelară este o galaxie cu un aspect asemănător unui cerc.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie inelară

Galaxie lenticulară

O galaxie lenticulară este un tip de galaxie, oarecum un intermediar între galaxia eliptică și galaxia spirală în cadrul secvenței Hubble.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie lenticulară

Galaxie neregulată

O galaxie neregulată este un tip de galaxie care nu are o formă regulată distinctă, spre deosebire de galaxiile de tip spirală și eliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie neregulată

Galaxie pitică

O galaxie pitică este, după cum sugerează și numele, o galaxie mică compusă doar din câteva miliarde de stele, un număr mic în comparație cu cele 200-400 de miliarde din Calea Lactee.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie pitică

Galaxie satelit

O galaxie satelit este o galaxie care orbitează o galaxie mai mari, datorită atracției gravitaționale Într-o pereche de galaxii care orbitează una în jurul alteia, dacă una este considerabil mai mare, atunci de numește „primară”, iar cea mai mică este galaxia satelit.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie satelit

Galaxie spirală

O galaxie spirală sau spiralată este un tip de galaxie descrisă la origine de către Edwin Hubble în lucrarea sa din anul 1936 The Realm of the Nebulae, ca făcând parte din secvența Hubble.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie spirală

Galaxie spirală magellanică

Galaxia spirală magellanică UGC 5692. O galaxie spirală magellanică este un tip de galaxie spirală care nu posedă decât un singur braț spiral.

Vedea Glosar de astronomie și Galaxie spirală magellanică

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Vedea Glosar de astronomie și Gaură neagră

Gaură neagră supermasivă

O gaură neagră supermasivă este cel mai mare tip de gaură neagră, care conține o masă de ordinul a sute de mii până la miliarde de ori masa Soarelui (M☉).

Vedea Glosar de astronomie și Gaură neagră supermasivă

Gaz

Gazul este una din stările de agregare ale materiei.

Vedea Glosar de astronomie și Gaz

Geminide

cometa Holmes (în stânga imaginii) Geminidele sunt o ploaie de meteori provocată de un obiect numit 3200 Phaethon, care se presupune că ar fi o cometă stinsă.

Vedea Glosar de astronomie și Geminide

Geocentrism

'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.

Vedea Glosar de astronomie și Geocentrism

Geodezie

Geodezia este o ramură a matematicii aplicate și a științelor pământului care stabilește prin observații și măsurători poziția exactă a punctelor, figurilor și ariilor unor porțiuni mari din suprafața terestră, identifică forma și dimensiunile Pământului și variațiile gravitației terestre în spațiul tridimensional și în timp.

Vedea Glosar de astronomie și Geodezie

Geofizică

Geofizica este o ramură majoră a științelor Pământului care aplică principiile și metodele cantitative ale fizicii la studiul proprietăților fizice ale Pământului și al proceselor fizice care afectează globul terestru și atmosfera.

Vedea Glosar de astronomie și Geofizică

Geologie

Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.

Vedea Glosar de astronomie și Geologie

Geomagnetism

Magnetosferă protejează suprafața Pământului de particulele incărcate electric din vântul solar și e generată de curenții electrici localizati in diverse părți ale suprafeței planetei. It is compressed on the day (Sun) side due to the force of the arriving particles, and extended on the night side.

Vedea Glosar de astronomie și Geomagnetism

Gigant gazos

Cei patru giganți gazoși din Sistemul solar conform scalei Imagine atistică a unui gigant gazos Un gigant gazos (de asemenea cunoscut ca planetă joviană, după planeta Jupiter, sau planetă gigantă) este o planetă mare al cărei component principal nu este piatra sau alt material solid.

Vedea Glosar de astronomie și Gigant gazos

Gigantă albastră

hipergigantei VY Canis Majoris. În astronomie, o gigantă albastră este o stea foarte caldă, foarte strălucitoare și foarte masivă (peste 18 mase solare), de culoare albastră și de tip spectral O sau B. În diagrama Hertzsprung-Russell, gigantele albastre se găsesc în colțul superior stâng din cauza luminozității și culorii lor.

Vedea Glosar de astronomie și Gigantă albastră

Gigantă roșie

secvența principală și Soarele din viitor devenit stea gigantă roșie Mira. În astronomie, o gigantă roșie este o stea care a evoluat în afara secvenței principale, devenind astfel gigantă.

Vedea Glosar de astronomie și Gigantă roșie

Giovanni Dondi dell'Orologio

Giovanni Dondi dell'Orologio (1330–1388), cunoscut și ca Giovanni de' Dondi, a fost un medic, astronom, filozof și poet italian.

Vedea Glosar de astronomie și Giovanni Dondi dell'Orologio

Giroscop

Schema de principiu a giroscopului Principiul de funcționare a giroscopului Giroscopul inventat de Jean-Bernard-Léon Foucault este un corp solid căruia i se imprimă o mișcare de rotație (în jurul unei axe de simetrie, de obicei), având scopul de a indica o anumită direcție (fixă în spațiu).

Vedea Glosar de astronomie și Giroscop

Glosar

Glosar (din greaca veche glossárion) este o listă sau colecție de cuvinte regionale întâlnite într-un text sau culese dintr-o regiune, cuvinte învechite (arhaisme) sau puțin cunoscute (neologisme), însoțite de explicația lor, concepută ca anexă la o lucrare științifică ori beletristică sau ca operă independentă.

Vedea Glosar de astronomie și Glosar

Grad sexagesimal

Un grad sexagesimal, numit de obicei, simplu, grad, având simbolul °, este o unitate de măsură pentru măsura unui unghi plan.

Vedea Glosar de astronomie și Grad sexagesimal

Granulație solară

Granulația solară este formată din rețeaua de celule luminoase din fotosfera Soarelui, care apar datorită activității zonei convective de sub fotosferă.

Vedea Glosar de astronomie și Granulație solară

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Vedea Glosar de astronomie și Gravitație

Gravitate

Gravitatea este forța prin care se manifestă câmpul gravitațional terestru.

Vedea Glosar de astronomie și Gravitate

Grupul Local

Grupul Local este un grup de galaxii care include Calea Lactee.

Vedea Glosar de astronomie și Grupul Local

Guvern

Guvernul este organul central executiv al puterii de stat, format din șeful guvernului, miniștri și/sau secretari de stat.

Vedea Glosar de astronomie și Guvern

Halou

Haloul (adesea numit aură) este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice.

Vedea Glosar de astronomie și Halou

Harta cerului

O hartă a cerului din secolul 17, de cartograful olandez Frederik de Wit Harta cerului (planisferă) Harta cerului este o hartă folosită pentru a determina pozițiile corpurilor cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Harta cerului

Hartă

Harta Lumii, de Gerard van Schagen, Amsterdam, 1689 CIA World Factbook, 2004) O hartă cerească din secolul 17, făcută de cartograful Frederik de Wit Harta este o reprezentare în plan, convențională, micșorată și generalizată a suprafeței Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Hartă

Heliocentrism

Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.

Vedea Glosar de astronomie și Heliocentrism

Helioseismologie

Helioseismologia este știința care se ocupă cu studiul propagării oscilațiilor în Soare, în special propagarea undelor de presiune acustice.

Vedea Glosar de astronomie și Helioseismologie

Heliosferă

Heliosfera reprezintă un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare, aflat în jurul sistemului solar.

Vedea Glosar de astronomie și Heliosferă

Heliu

Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.

Vedea Glosar de astronomie și Heliu

Hermann Oberth

Hermann Julius Oberth a fost un savant german (sas), unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

Vedea Glosar de astronomie și Hermann Oberth

Hiade

Hyadele Hiade (ortografiat uneori Hyade, alte denumiri: Melotte 25, Collinder 50 sau Caldwell 41) este un roi stelar deschis, cel mai apropiat de Sistemul Solar și unul din cele mai bine studiate.

Vedea Glosar de astronomie și Hiade

Hidra (constelație)

Hidra (Hydra, în latină) este o constelație din sudul ecuatorului ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Hidra (constelație)

Hidrogen

Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.

Vedea Glosar de astronomie și Hidrogen

Hipernovă

Hipernova (plural: hipernove) se referă la colapsul unei stele supermasive aflată la sfârșitul ciclului său de viață.

Vedea Glosar de astronomie și Hipernovă

Iconografie

Iconografia este o ramură a istoriei artei care se ocupă cu identificarea, descrierea și interpretarea conținutului imaginilor.

Vedea Glosar de astronomie și Iconografie

Iluzie optică

Iluzia optică (sau iluzia vizuală) reprezintă perceperea unei imagini care conduce la o estimare eronată a realității.

Vedea Glosar de astronomie și Iluzie optică

Impact

Impact se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Impact

Implozie

Prin implozie se poate înțelege.

Vedea Glosar de astronomie și Implozie

In situ

În biologie, in situ este intermediar intre in vivo și in vitro, înseamnând să examineze fenomenul la fața locului, în același mediu.

Vedea Glosar de astronomie și In situ

Inel

Inel și verighetă pe degetul ''inelar'' stâng Un inel este un obiect decorativ purtat în jurul unui deget, de regulă ca bijuterie.

Vedea Glosar de astronomie și Inel

Inel planetar

Un inel planetar este un inel constituit din praf cosmic și alte particule mici ce orbitează în jurul unei planete și au aspectul unor discuri subțiri, colorate în culori deschise.

Vedea Glosar de astronomie și Inel planetar

Infinit

Diferite reprezentări (simboluri) ale conceptului matematic de infinit Infinit (din — nemărginit; notație: ∞) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.

Vedea Glosar de astronomie și Infinit

Inflație cosmică

În cosmologia fizică, inflația cosmică, inflația cosmologică sau doar inflația este expansiunea exponențială teoretică a universului de la sfârșitul marii epoci de unificare, la 10-36 de secunde după Big Bang, datorită presiunii negative a densității vidului direct proporțională cu opusul densității sale.

Vedea Glosar de astronomie și Inflație cosmică

Infraroșu

Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm).

Vedea Glosar de astronomie și Infraroșu

Instrument optic

Instrumentul optic sau aparatul optic este o combinație de oglinzi, lentile, prisme, formând un ansamblu unitar, destinat observării și măsurării unor mărimi optice.

Vedea Glosar de astronomie și Instrument optic

Intensitate luminoasă

Intensitatea luminoasă este fluxul luminos emis într-o anumită direcție de o sursă luminoasă punctuală, raportat la unitatea de unghi solid în care emite sursa.

Vedea Glosar de astronomie și Intensitate luminoasă

Interacțiune slabă

Interacțiunea slabă (adesea numită și interacțiunea nucleară slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale.

Vedea Glosar de astronomie și Interacțiune slabă

Interacțiune tare

Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.

Vedea Glosar de astronomie și Interacțiune tare

Intrare în atmosferă

Intrarea în atmosferă este mișcarea unui corp ceresc creat de om sau natural, care intră atmosfera Pământului (de exemplu) provenind din spațiul cosmic, la o altitudine de cel puțin 100 km (Linia Kármán).

Vedea Glosar de astronomie și Intrare în atmosferă

Ion

Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.

Vedea Glosar de astronomie și Ion

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Vedea Glosar de astronomie și Isaac Newton

Istorie

Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.

Vedea Glosar de astronomie și Istorie

Iudaism

Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.

Vedea Glosar de astronomie și Iudaism

Iulie

---- Iulie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Iulie sau Cuptor este a șaptea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Vedea Glosar de astronomie și Iulie

Iulius Cezar

Gaius Iulius Caesar (în limba latină IMP•C•IVLIVS•CAESAR•DIVVS, în română cunoscut și ca Iulius Cezar) a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie.

Vedea Glosar de astronomie și Iulius Cezar

J

Litera '''''Jj''''' scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''J''''' Minuscula '''''j''''' J este a zecea literă din alfabetul latin și a treisprezecea din alfabetul limbii române.

Vedea Glosar de astronomie și J

Japan Aerospace Exploration Agency

, sau JAXA, este agenția spațială națională a Japoniei.

Vedea Glosar de astronomie și Japan Aerospace Exploration Agency

Johann Bayer

Orion, așa cum este prezentată în ''Uranometria'' Johann Bayer a fost un magistrat german pasionat de astronomie, autorul unui atlas stelar renumit, Uranometria.

Vedea Glosar de astronomie și Johann Bayer

Johannes Hevelius

Machina coelestis''. Legenda nu este de epocă..

Vedea Glosar de astronomie și Johannes Hevelius

Joule

Joule (pronunțat sau, plural jouli; simbol J) este unitatea de măsură pentru energie în Sistemul Internațional, numită astfel în onoarea fizicianului James Prescott Joule (1818–1889).

Vedea Glosar de astronomie și Joule

Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Jupiter

Kilogram

Kilogram (prescurtat kg) este unitatea de măsură pentru masă, în Sistemul Internațional de Unități de Măsură (SI).

Vedea Glosar de astronomie și Kilogram

Konstantin Țiolkovski

Konstantin Eduardovici Țiolkovski (rusă: Константин Эдуардович Циолковский) a fost un savant rus specialist în rachete și pionier al astronauticii.

Vedea Glosar de astronomie și Konstantin Țiolkovski

La Superba

La Superba (sau Y Canum Venaticorum, Y CVn) este o stea variabilă semiregulată de carbon din constelația Câinii de Vânătoare, foarte bine cunoscută pentru culoarea sa roșiatică intensă.

Vedea Glosar de astronomie și La Superba

Latitudine

Harta Pământului arătând liniile de latitudine, care apar aici drepte și orizontale, dar care sunt de fapt circulare cu raze diferite. Latitudinea este una dintre cele două coordonate geografice care descriu poziția unui punct de pe suprafața Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Latitudine

Lebăda (constelație)

Lebăda în http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Uranographia_by_Johannes_Hevelius ''Uranographia'' lui Johannes Hevelius Lebăda (în latină: Cygnus) este o constelație din emisfera nordică a cerului situată în planul Căii Lactee.

Vedea Glosar de astronomie și Lebăda (constelație)

Lege

În politică și drept legile reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relații specifice între persoane și organizații, ca și măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste reguli de conduită.

Vedea Glosar de astronomie și Lege

Legea lui Hubble

Analizând lumina de la alte galaxii (vezi Efectul Doppler), Edwin Hubble a descoperit în anii 1920 că aproape toate galaxiile se depărtează de noi cu viteza V proporțională cu distanța lor R față de Pământ, astfel ca V.

Vedea Glosar de astronomie și Legea lui Hubble

Legea Stefan-Boltzmann

Wien. Legea Stefan–Boltzmann, cunoscută și ca Legea Stefan, stipulează că energia totală radiată de o unitate de suprafață a corpului negru într-o unitate de timp (cunoscută și ca radiația corpului negru, emitanța integrală sau radianța integrală, usv.ro, accesat 2010-08-04), j^, este direct proporțională cu puterea a patra a temperaturii termodinamice (absolute) T \,: Un caz mai general este cel al corpului gri, care nu absoarbe sau emite toată radiația, ci doar o parte a ei, caracterizată prin emisivitatea \epsilon \,: Emitanța j^ are dimensiunea unui flux energetic, iar în SI se măsoară în Joule pe secundă și metru pătrat, sau echivalentul W/m2.

Vedea Glosar de astronomie și Legea Stefan-Boltzmann

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Vedea Glosar de astronomie și Legile lui Kepler

Lentilă (optică)

Lentile biconvexe În optică, lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic etc.), cu două suprafețe opuse, în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina și a forma imagini ale obiectelor.

Vedea Glosar de astronomie și Lentilă (optică)

Leonide

Leonidă în timpul vârfului din noiembrie 2009. Leonidele sunt un roi de meteori care se poate observa în general în jurul datei de 17 noiembrie.

Vedea Glosar de astronomie și Leonide

Leul (constelație)

Leul (în limba latină, Leo) este o constelație de pe ecliptică (linia roșie punctată de pe hartă).

Vedea Glosar de astronomie și Leul (constelație)

Lift spațial

gravitația Pământului. (Diagrama este la scară. Înălțimea la care se află contragreutatea în spațiul cosmic variază în funcție de design). Un lift spațial este o structură propusă pentru lansările spațiale care nu implică o rachetă, fiind o structură proiectată pentru a transporta materiale de pe suprafața corpurilor cerești în spațiul cosmic.

Vedea Glosar de astronomie și Lift spațial

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Vedea Glosar de astronomie și Limba engleză

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Vedea Glosar de astronomie și Limba latină

Limita Chandrasekhar

Limita Chandrasekhar este o limită a maselor corpurilor compuse din materie degenerată electronic, o formă densă de materie care constă din nuclee cufundate într-un gaz de electroni.

Vedea Glosar de astronomie și Limita Chandrasekhar

Linie spectrală

Linia spectrală reprezintă tranziția cuantică a unui electron dintre diferitele nivele energetice din atomi si molecule.

Vedea Glosar de astronomie și Linie spectrală

Lira (constelație)

Lira (din elinul λύρα) este o constelație mică situată în emisfera boreală.

Vedea Glosar de astronomie și Lira (constelație)

Loc geometric

Locul geometric reprezintă, în geometrie, mulțimea punctelor care satisfac o anumită proprietate.

Vedea Glosar de astronomie și Loc geometric

Longitudine

Harta Pământului arătând liniile verticale de longitudine. Longitudinea este una dintre cele două coordonate geografice care definesc poziția unui punct de pe suprafața Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Longitudine

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Vedea Glosar de astronomie și Lumină

Luminozitate

Imaginea galaxiei NGC 4945 arată luminozitatea mare a câteva aglomerări stelare în centru, sugerând câ în fiecare dintre acestea sunt de la 10 până la 100 de stele supergigante, în regiuni de doar câţiva parseci distanţă. Luminozitatea este în general înțeleasă ca o măsură a strălucirii.

Vedea Glosar de astronomie și Luminozitate

Luminozitate solară

În astrofizică, luminozitatea solară este unitatea de luminozitate folosită în mod convențional pentru exprimarea luminozității stelelor.

Vedea Glosar de astronomie și Luminozitate solară

Lunație

Variația duratei lunației între 2010 și 2018. Lunația este intervalul de timp care separă două Luni noi și a cărei durată medie este de 29 de zile, 12 ore, 44 de minute și 2,8 secunde. Luna se rotește în jurul Pământului în ceva mai mult de 27 de zile (27 de zile, 7 ore, 43 de minute și 11,5 secunde), dar în timpul acestei revoluții, Pământul avansează cu circa 1/12 pe orbita sa în jurul Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Lunație

Lună (timp)

Folosită cu calendare, luna este o unitate de timp aproximativ la fel de lungă ca vreo perioadă naturală legată de mișcarea lunii.

Vedea Glosar de astronomie și Lună (timp)

Lună nouă

Polului Nord Luna nouă este faza Lunii în timpul căreia Luna, în revoluția sinodică, care durează 29,53 de zile, se află între Pământ și Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Lună nouă

Lună plină

Luna plină este faza lunară care apare atunci când Luna văzută de pe Pământ apare complet luminată de Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Lună plină

Lunetă

Exemplu de lunetă clădiri din Frankfurt, Germania. Luneta sau ocheanul este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor îndepărtate.

Vedea Glosar de astronomie și Lunetă

Lunetă astronomică

Marea lunetă de la Observatorul din Nisa. O lunetă astronomică este un instrument optic, alcătuit din mai multe lentile, care permite creșterea mărimii aparente și a luminozității obiectelor cerești în timpul observării lor.

Vedea Glosar de astronomie și Lunetă astronomică

Lungime de undă

Reprezentare grafică a lungimii de undă \lambda \, În fizică, lungimea de undă (notată cu \lambda \) a unei unde sinusoide este o mărime fizică ce caracterizează perioada spațială a undei. O unda este compusa din valuri, iar lungimea de unda este distanta dintre doua valuri, altfel spus, distanta dintre varful unui val si varful valului urmator.

Vedea Glosar de astronomie și Lungime de undă

Lupul (constelație)

Lupul (în latină Lupus) este o constelație de pe cerul sudic.

Vedea Glosar de astronomie și Lupul (constelație)

Magnetosferă

O magnetosferă a unei planete este formată atunci când un flux de particule încărcate electric, cum ar fi vântul solar, interacționează cu (și este deviat de) câmpul magnetic al unei planete sau al unui corp ceresc similar.

Vedea Glosar de astronomie și Magnetosferă

Magnitudine (astronomie)

În astronomie, magnitudinea este o măsurare logaritmică a luminozității unui obiect, măsurat într-o anumită lungime de undă, care este de obicei vizibilă sau apropiată de infraroșu.

Vedea Glosar de astronomie și Magnitudine (astronomie)

Magnitudine absolută

Magnitudinea absolută a unui obiect ceresc luminos este egală cu magnitudinea aparentă a aceluiași obiect dacă aceasta ar fi situat la distanța standard de 10 parseci de Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Magnitudine absolută

Magnitudine aparentă

Magnitudinea aparentă (notată cu m) este o mărime din domeniul astronomiei care caracterizează strălucirea unui corp ceresc așa cum apare el unui observator uman.

Vedea Glosar de astronomie și Magnitudine aparentă

Maratonul Messier

Declinația /vs/ ascensia dreaptă a obiectelor Messier, în raport cu constelațiile moderne, ecliptica și Calea Lactee Maratonul Messier este o competiție între astronomi, mai ales amatori.

Vedea Glosar de astronomie și Maratonul Messier

Maree

Diagrama mareelor în funcție de poziția Lunii față de Pământ Prin maree (flux și reflux) se înțelege o oscilație periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziție medie, datorită forței de atracție combinate a Lunii și Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Maree

Marele Magnet

Pe harta 2MASS de la NASA, Marele Magnet / Marele Atractor este localizat în vârful săgeții celei mari albastre, spre centru din dreapta - jos. Marele Magnet sau Marele Atractor este o anomalie gravitațională situată în spațiul intergalactic, la o distanță de aproximativ 65 de Megaparseci sau 250 de milioane de ani-lumină, în constelația Echerul, super-roiul de galaxii Centaurul.

Vedea Glosar de astronomie și Marele Magnet

Marele Nor al lui Magellan

Marele Nor al lui Magellan (MNM) este o galaxie-satelit apropiată, a galaxiei noastre, Calea Lactee.

Vedea Glosar de astronomie și Marele Nor al lui Magellan

Marte (planetă)

Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Marte (planetă)

Martie

---- Martie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Martie este a treia lună a anului din calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Vedea Glosar de astronomie și Martie

Masă

:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.

Vedea Glosar de astronomie și Masă

Masă solară

Masa solară sau masa Soarelui este mărime fizică, în același timp constantă astronomică.

Vedea Glosar de astronomie și Masă solară

Masă terestră

Masa terestră sau Masa Pământului (M🜨 sau MT, notată cu M în acest articol) este o mărime fizică și o unitate de masă utilizată în astronomie.

Vedea Glosar de astronomie și Masă terestră

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Vedea Glosar de astronomie și Matematică

Materia întunecată

În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.

Vedea Glosar de astronomie și Materia întunecată

Materie

Materia (lat. materia.

Vedea Glosar de astronomie și Materie

Maximum solar

Corelația dintre radiație, numărul petelor solare, erupțiile solare și radiația din banda de 10,7 cm. Numărul petelor solare în ultimii 400 de ani. Perioada de maximum solar este perioada cu cele mai multe activități solare în ciclul solar al stelei noastre.

Vedea Glosar de astronomie și Maximum solar

Mărime adimensională

O mărime adimensională, sau mărime fără dimensiune, este o mărime fizică pentru care toți exponenții factorilor corespunzători mărimilor fundamentale care apar în ecuația dimensională a mărimii respective sunt egali cu zero.

Vedea Glosar de astronomie și Mărime adimensională

Mărime fizică

O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.

Vedea Glosar de astronomie și Mărime fizică

Mecanică cerească

Mecanica cerească este o ramură a astronomiei și a mecanicii clasice care se ocupă cu studierea și descrierea mișcărilor obiectelor cerești, cum sunt stelele, planetele, asteroizii și cometele, cu ajutorul teoriilor fizicii și matematicilor.

Vedea Glosar de astronomie și Mecanică cerească

Medicină

Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.

Vedea Glosar de astronomie și Medicină

Mediu interstelar

hidrogenului ionizat în zonele mediului interstelar galactic vizibil din emisfera nordică a Pământului. Voyager 1 este primul obiect artificial care a ajuns în mediul interstelar În astronomie, mediul interstelar reprezintă totalitatea materiei care există în spațiul dintre sistemele stelare și galaxii.

Vedea Glosar de astronomie și Mediu interstelar

Mercur (planetă)

Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.

Vedea Glosar de astronomie și Mercur (planetă)

Metalicitate

În astronomie și în cosmologie fizică, metalicitatea (de asemenea simbolizată Z) a unui obiect este proporția materiei sale alcătuită din alte elemente chimice în afară de hidrogen și heliu.

Vedea Glosar de astronomie și Metalicitate

Meteorit

Meteorit feros (cu masa de 8 kg) Meteorit pietros (chondrită) Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).

Vedea Glosar de astronomie și Meteorit

Meteoroid

Meteoroid >> meteor >> meteorit Leonide în 1833 Meteoroizii sunt resturi de materie de mărime mică, rezultate în urma coliziunii între asteroizi sau a dezintegrării cometelor, care evoluează și se deplasează în spațiul cosmic.

Vedea Glosar de astronomie și Meteoroid

Meteorologie

Meteorologia este disciplina care se ocupă de studiul fenomenelor atmosferice, având ca obiect în special procesele climatice, precipitații, temperatură, curenți de aer, descărcărilorfulgereși prognoza lor.

Vedea Glosar de astronomie și Meteorologie

Mica eră glaciară

Reprezentare grafică a micii ere glaciare, conform cu mai multe studii (''în engleză'') Mica eră glaciară, denumită și Mica glaciațiune a fost o perioadă cuprinsă între jumătatea anilor 1200 și jumătatea secolului al XIX-lea, mai exact între 1250 și 1850, timp în care a avut loc o scădere bruscă a temperaturii terestre în emisfera nordică.

Vedea Glosar de astronomie și Mica eră glaciară

Micrometru (unitate)

Micrometrul, numit neoficial și micron, este un submultiplu al metrului, unitatea de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional.

Vedea Glosar de astronomie și Micrometru (unitate)

Microorganism

Un microorganism bacterian ''Clostridium botulinum'', agent patogen al botulismului, văzut sub microscop. 1. Bacterie, formă vegetativă; 2. Spor liber; 3. Bacterie cu un endospor. Microorganismele (derivat din greacă mikros, μικρός.

Vedea Glosar de astronomie și Microorganism

Microundă

Microundele sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz).

Vedea Glosar de astronomie și Microundă

Micul Nor al lui Magellan

Constelația Tucanul cu Micul Nor al lui Magellan (notat '''SMC''') Micul Nor al lui Magellan (cunoscut și ca NGC 292) este o galaxie pitică.

Vedea Glosar de astronomie și Micul Nor al lui Magellan

Mișcare (fizică)

În fizică, mișcarea este schimbarea poziției unui obiect în timp.

Vedea Glosar de astronomie și Mișcare (fizică)

Mișcare aparentă

Mișcarea aparentă este, în astronomie, mișcarea aștrilor pe sfera cerească, rezultat al compunerii mișcării astrului studiat și cea a astrului de pe care se face observarea, în cazul nostru, Pământul.

Vedea Glosar de astronomie și Mișcare aparentă

Mișcare proprie

Mișcarea proprie a unei stele este schimbarea angulară a poziției sale de-a lungul timpului așa cum se vede din centrul de greutate al sistemului solar.

Vedea Glosar de astronomie și Mișcare proprie

Mișcarea de revoluție a Pământului

Mișcarea de revoluție terestră și formarea anotimpurilor În astronomie, conceptul de mișcare de revoluție a Pământului se referă la deplasarea anuală a Terrei în jurul Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Mișcarea de revoluție a Pământului

Milutin Milancovici

Milutin Milancovici (n. 28 mai 1879, Dalj, Croația - d. 12 decembrie 1958, Belgrad, Iugoslavia) a fost un astronom, matematician și climatolog sârb, membru al Academiei de științe și arte din Serbia (din 1924), profesor, director al Observatorului astronomic din Belgrad.

Vedea Glosar de astronomie și Milutin Milancovici

Minimul lui Maunder

ciclul solar de circa 11 ani. vânturile solare deviază razele cosmice aflate la originea carbonului-14. În astronomie, minimul lui Maunder corespunde unei epoci, aproximativ situată între anii 1645 și 1715, în timpul căreia numărul de pete solare — și deci câmpul magnetic al Soarelui și orice forme de activitate solară care decurg de aici — fiind în mod semnificativ mai slabă decât azi.

Vedea Glosar de astronomie și Minimul lui Maunder

Minimum solar

Corelaţia dintre radiaţie, numărul petelor solare, erupţiile solare şi radiaţia din banda de 10,7 cm. Numărul petelor solare în ultimii 400 de ani. Perioada de minimum solar este perioada cu cele mai puține activități solare în ciclul solar al stelei noastre.

Vedea Glosar de astronomie și Minimum solar

Mintaka

Mintaka (δ Ori / δ Orionis / Delta Orionis) este una din cele trei stele ale asterismului Centura lui Orion, împreună cu Alnilam și Alnitak.

Vedea Glosar de astronomie și Mintaka

Minut de arc

Minutul de arc sau arcminutul (simbolurile sunt arcmin, amin sau am) este o unitate de măsură unghiulară egală cu a șaizecea parte dintr-un grad.

Vedea Glosar de astronomie și Minut de arc

Mira (stea)

Mira, cunoscută și ca Omicron Ceti (ο Ceti, ο Cet), este o stea gigantă roșie despre care se estimează că se află la 200-400 ani-lumină în constelația Balena.

Vedea Glosar de astronomie și Mira (stea)

Mit

Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului (cosmogeneză) și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari.

Vedea Glosar de astronomie și Mit

Modul

Graficul funcţiei modul În matematică, modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat |x|, este numărul real luat fără semn (astfel, de exemplu, 3 este valoarea absolută a numerelor 3 și −3).

Vedea Glosar de astronomie și Modul

Moment cinetic

Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.

Vedea Glosar de astronomie și Moment cinetic

Motor

Un motor este o mașină destinată transformării energiei în lucru mecanic.

Vedea Glosar de astronomie și Motor

Motor cu reacție

Turboventilator Pratt & Whitney Un motor cu reacție (sau motor reactiv) este un motor care eliberează un jet rapid de fluide pentru a genera contrapresiune în conformitate cu a treia lege a mișcării a lui Newton.

Vedea Glosar de astronomie și Motor cu reacție

Motor ionic

Motorul cu ioni 2.3 kW NSTAR al navetei Deep Space 1 a NASA în timpul unui test la Jet Propulsion Laboratory Motorul ionic este folosit de nave spațiale care creează propulsie prin accelerarea de ioni.

Vedea Glosar de astronomie și Motor ionic

Mulțime

Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.

Vedea Glosar de astronomie și Mulțime

Nadir

thumb Nadirul este punctul de intersecție dintre verticala observatorului și sfera cerească, situat imediat sub observator.

Vedea Glosar de astronomie și Nadir

Naștere

Nașterea este actul fiziologic prin care un organism care a petrecut o perioadă de timp dezvoltându-se astfel încât să poată supraviețui pe cont propriu, se separă de organismul sau de oul în care s-a dezvoltat.

Vedea Glosar de astronomie și Naștere

NASA

Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.

Vedea Glosar de astronomie și NASA

Navă

punte; 9 - suprastructură. O navă este o construcție plutitoare de dimensiuni superioare unei bărci (de exemplu vaporul), având formă, rezistență structurală, calități nautice și echipament care să-i permită navigația și utilizarea în transporturi de mărfuri și pasageri, în scopuri militare sau pentru agrement, cercetare științifică, lucrări tehnice etc., prin propulsie proprie.

Vedea Glosar de astronomie și Navă

Navă spațială

Lansarea rachetei Proton pentru a transporta o navă spaţială pe orbită Marte. Pioneer 10 O navă spațială este o navă, o sondă, un vehicul sau o mașinărie proiectată pentru zboruri spațiale.

Vedea Glosar de astronomie și Navă spațială

Naveta spațială Buran

Buran (din.

Vedea Glosar de astronomie și Naveta spațială Buran

Navetă spațială

O navetă spațială (engleză - space shuttle) este o navă spațială reutilizabilă, care, după lansare și îndeplinirea unei misiuni spațiale, se reîntoarce pe Pământ în zbor liber fără propulsie, ca și un planor.

Vedea Glosar de astronomie și Navetă spațială

Navigație

Navigația este un domeniu de studiu care se concentrează asupra procesului de monitorizare și control a mișcării unei ambarcațiuni sau vehicul dintr-un loc în altul.

Vedea Glosar de astronomie și Navigație

Nebuloasa Cap de Cal

''Nebuloasa Cap de Cal'' fotografiată de Telescopul Spațial Hubble. Nebuloasa Cap de Cal, oficial cunoscută sub denumirea de Barnard 33 (obiectul IC 434 desemnează nebuloasa emisivă din ultimul plan), este o nebuloasă obscură situată în constelația Orion, sub Zeta Orionis (Alnitak), steaua cea mai estică din centura constelației Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasa Cap de Cal

Nebuloasa Crabului

Nebuloasa Crabului (cunoscută și ca Messier 1, NGC 1952, Taurus A sau Taurus X-1) este o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă istorică (SN 1054), observată de un astronom chinez în perioada dinastiei Song, din iulie 1054 până în aprilie 1056.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasa Crabului

Nebuloasa Orion

Nebuloasa Orion (cunoscută și ca Messier 42, M42, sau NGC 1976) este o nebuloasă de reflexie situată în Calea Lactee, fiind localizată la sud de Centura lui Orion din constelația cu același nume.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasa Orion

Nebuloasa Sacul cu Cărbuni

NGC 4609 Nebuloasa Sacul cu cărbuni sau Caldwell 99 este o nebuloasă obscură din constelația Crucea Sudului.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasa Sacul cu Cărbuni

Nebuloasă

galaxiei M33, la distanța de 2.7 milioane ani-lumină de Pământ. Această nebuloasă este o regiune în care se formează stele. telescopului spațial Hubble, aparținând de NASA. O nebuloasă (denumire provenită din latină: nebula, -ae: „ceață”, negură, vapori) este un uriaș nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) și silicați în formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care se întinde între stele.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă

Nebuloasă de emisie

Nebuloasa din Orion, o nebuloasă de emisie. O Nebuloasă de emisie este acel tip de nebuloasă care emite radiații în diferite spectre.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă de emisie

Nebuloasă de reflexie

constelația Cefeu. Nebuloasa de reflexie este acel tip de nebuloasă care strălucește datorită difuziei și difracției luminii stelelor mai reci.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă de reflexie

Nebuloasă difuză

Nebuloasa lui Barnard. În astronomie, nebuloasa difuză este termenul general pentru o nebuloasă iluminată.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă difuză

Nebuloasă obscură

''Nebuloasa Cap de Cal'' În astronomie, nebuloasele obscure sau nebuloasele de absorbție sunt acele regiuni din spațiu în care materia interstelară este atât de concetrată încât absoarbe lumina stelelor sau a altori obiecte cerești aflate in spatele ei din direcția pământului *.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă obscură

Nebuloasă planetară

NGC 6543, nebuloasa Ochiul Pisicii O nebuloasă planetară este un obiect astronomic constând dintr-o membrană din gaz și plasmă, formată din anumite tipuri de stele aflate la sfârșitul vieții.

Vedea Glosar de astronomie și Nebuloasă planetară

Neptun

Neptun este a opta planeta de la Soare din Sistemul Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Neptun

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Vedea Glosar de astronomie și Neutron

NGC 4755

NGC 4755 NGC 4755, Caldwell 94 sau Cutia de bijuterii este un roi deschis din constelația Crucea Sudului.

Vedea Glosar de astronomie și NGC 4755

Nivelul mării

Parcare în deșert, aflată la ''nivelul mării'', pe drumul între Ierusalim și Marea Moartă Nivelul mării este considerat, în mod convențional, un punct situat la înălțimea mijlocie a mărilor și a oceanelor care comunică între ele, în raport cu care se măsoară toate altitudinile.

Vedea Glosar de astronomie și Nivelul mării

Noapte

Europa noaptea, fotografie din satelit Noaptea (20:00-4:00) este perioada de timp care se scurge între apusul și răsăritul soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Noapte

Nod lunar

plină''. Aproximativ 6 luni despart cele 2 puncte. Nodurile lunare sunt punctele orbitei Lunii în care ea traversează ecliptica, traiectoria Soarelui pe cer.

Vedea Glosar de astronomie și Nod lunar

Nor molecular

Acest nor a fost rupt din Nebuloasa Carina. Noile stele formate sunt vizibile în apropiere, cu imaginile lor înroșite de lumina albastră, împrăștiate preferențial de praful omniprezent. Această imagine se întinde pe aproximativ doi ani-lumină și a fost înregistrată de telescopul spațial Hubble în 1999.

Vedea Glosar de astronomie și Nor molecular

Nord

nordului magnetic. Nordul (numit și „miazănoapte”, „septentrion”) este una dintre cele patru direcții cardinale.

Vedea Glosar de astronomie și Nord

Norul lui Oort

Norul lui Oort (uneori numit Norul Öpik–Oort), descris pentru prima dată în 1950 de către astronomul olandez Jan Oort, care a presupus existența unui nor de obiecte transneptuniene ce înconjoară Soarele la distanțe cuprinse între 2.000 și 200.000 au (0,03 până la 3,2 ani-lumină).

Vedea Glosar de astronomie și Norul lui Oort

Novă

Nova în timpul şi după explozie Nova este o explozie a unei stele care face ca steaua respectivă să devină mai strălucitoare apoi să revină la forma inițială.

Vedea Glosar de astronomie și Novă

Nucleosinteză

În fizică, nucleosinteza este procesul de creare a noi tipuri de nuclee atomice.

Vedea Glosar de astronomie și Nucleosinteză

Nucleu solar

Se consideră că nucleul Soarelui se extinde de la centru până la aproximativ 0,2–0,25 din raza solară.

Vedea Glosar de astronomie și Nucleu solar

Număr atomic

În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.

Vedea Glosar de astronomie și Număr atomic

Număr natural

Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.

Vedea Glosar de astronomie și Număr natural

Numărul Wolf

Numărul Wolf (cunoscut și ca Numărul Zürich) este o metodă de determinare a numărului de pete solare și a grupurilor de pete solare de pe suprafața soarelui, în funcție de numărul de grupuri de pete, metodă dezvoltată în anul 1849 de matematicianul și astronomul elvețian Rudolf Wolf.

Vedea Glosar de astronomie și Numărul Wolf

Nutație

Rotația (în verde), precesia (în albastru) și '''nutația''' (în roșu) a axei de rotație a Pământului într-o reprezentare schematică. În mecanică, nutația constă în variația unghiului (numit unghi de nutație) pe care îl face axa de rotație a unui corp rigid cu axa lui de precesie.

Vedea Glosar de astronomie și Nutație

Obiect mic din Sistemul Solar

sonda Galileo) Un obiect mic din Sistemul Solar (în engleză: Small Solar System body, iar abreviat, în engleză, SSSB) este un obiect ceresc din Sistemul Solar care nu este nici planetă, nici planetă pitică, nici satelit natural.

Vedea Glosar de astronomie și Obiect mic din Sistemul Solar

Obiect transneptunian

Cele mai mari opt obiecte transneptuniene în comparație cu Pământul Nor al lui Oort. Un obiect transneptunian (abreviat obiect TN, OTN sau uneori TNO, din engleză: Trans-Neptunian Object) este oricare planetă minoră din Sistemul Solar care se rotește în jurul Soarelui la o distanță mai mare decât sau egală cu planeta Neptun.

Vedea Glosar de astronomie și Obiect transneptunian

Obiecte din apropierea Pământului

În astronomie, un obiect din apropierea Pământului (mai cunoscut prin acronimul englez NEO, Near-Earth object) este orice corp mic al Sistemului Solar a cărui orbită îl apropie de Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Obiecte din apropierea Pământului

Observator astronomic

Hubble Exemplu de radiotelescop: Very Large Array Exemplu de telescop solar: telescopul solar McMarth-Pierce de la Observatorul Național Kitt Peak H.E.S.S. (în Namibia) Observatorul astronomic este un centru științific profesionist sau de amatori, pentru observații astronomice.

Vedea Glosar de astronomie și Observator astronomic

Ochi

Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19.

Vedea Glosar de astronomie și Ochi

Ocultație

thumb Ocultație este dispariția temporară a unui corp ceresc, datorită interpunerii între el și observator a unui alt corp ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Ocultație

Ofiucus (constelație)

Ophiuchus sau Ofiucus este una dintre cele 88 de constelații moderne și una dintre cele 48 de constelații amintite de Ptolemeu.

Vedea Glosar de astronomie și Ofiucus (constelație)

Oglindă

O oglindă este un obiect decorativ folosit cu preponderenta la interior a cărui suprafață este destul de lucioasă încât poate să formeze o imagine.

Vedea Glosar de astronomie și Oglindă

Oglindă concavă

Ca element esential in fabricarea.

Vedea Glosar de astronomie și Oglindă concavă

Om

Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate.

Vedea Glosar de astronomie și Om

Opoziție (astronomie)

Opoziție, în astronomie și astrologie, este momentul depărtării maxime, ca poziție aparentă pe sfera cerească, a două corpuri cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Opoziție (astronomie)

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Vedea Glosar de astronomie și Optică

Oră

Ora (din) este o unitate de timp.

Vedea Glosar de astronomie și Oră

Orbita joasă a Pământului

Diferite orbite terestre;partea albastru-turcoaz reprezintă orbita joasă a Pământului. Parcurs al jumătăţii orbitei de către Staţia spaţială internaţională. Orbita joasă a Pământului sau Orbita terestră joasă (iar în, prescurtat LEO) este o zonă a orbitei terestre mergând până la 2.000 de kilometri altitudine, situată între atmosferă și centura lui Van Allen.

Vedea Glosar de astronomie și Orbita joasă a Pământului

Orbită

Orbită se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Orbită

Orbită (astronomie)

Orbita unui corp ceresc este traiectoria urmată de acel corp prin spațiul cosmic, în jurul unui alt corp sub efectul gravitației.

Vedea Glosar de astronomie și Orbită (astronomie)

Organism

Organismul este un sistem viu (animal, plantă, microorganism) care este capabil de reproducere, creștere, evoluție și dispune de metabolism.

Vedea Glosar de astronomie și Organism

Organizație

Termenul organizație derivă de la grecescul ὄργανον, care are sensul de instrument, unealtă.

Vedea Glosar de astronomie și Organizație

Orion (constelație)

Orion, cunoscut și drept Vânătorul, este o constelație în emisfera nordică, fiind una dintre cele mai cunoscute.

Vedea Glosar de astronomie și Orion (constelație)

Orizont

Prin orizont (ori linia cerului) se înțelege linia aparentă, care separă uscatul de cer, linia care divide toate direcțiile vizibile în cele care intersectează suprafața planetei noastre și cele care nu o intersectează.

Vedea Glosar de astronomie și Orizont

Orizont de evenimente

Orizontul evenimentelor este o graniță în spațiu-timp unde viteza de evadare pentru o masă oarecare atinge și apoi ar trebui să depășescă viteza luminii, făcând o evadare imposibilă.

Vedea Glosar de astronomie și Orizont de evenimente

Oscilație

În fizică, oscilația este un fenomen care constă în variația în timp a mărimilor caracteristice unui sistem, însoțită de o transformare a energiei dintr-o formă în alta, în mod periodic, aproape periodic (cvasiperiodic) sau pseudoperiodic, reversibil sau în parte reversibil.

Vedea Glosar de astronomie și Oscilație

Oxigen

Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.

Vedea Glosar de astronomie și Oxigen

Paralaxă

Prin paralaxă se înțelege variația direcției spre un obiect la o deplasare a observatorului, deplasare pe direcție perpendiculară pe direcția spre obiectul observat.

Vedea Glosar de astronomie și Paralaxă

Parametrul gravitațional standard

Parametrul gravitațional standard al unui corp, notat \mu \ (mu), este produsul constantei planetare gravitaționale G \ cu masa M \ a acelui corp: \mu.

Vedea Glosar de astronomie și Parametrul gravitațional standard

Parametrul lui Tisserand

În astronomie, parametrul lui Tisserand sau invariantul lui Tisserand servește drept criteriu de similaritate în studiul orbitelor cometelor și asteroizilor.

Vedea Glosar de astronomie și Parametrul lui Tisserand

Parsec

Parsecul (simbol: pc) este o unitate de măsură a lungimii definită ca distanța de la care 1 UA se vede sub unghiul de 1" sau Pământul are o mișcare de paralaxă de 1".

Vedea Glosar de astronomie și Parsec

Particulă

Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.

Vedea Glosar de astronomie și Particulă

Particulă subatomică

În fizică, se numește particulă subatomică o componentă a materiei de dimensiuni inferioare dimensiunilor unui atom.

Vedea Glosar de astronomie și Particulă subatomică

Pată solară

Pete solareProeminențe Petele solare sunt regiuni întunecate care apar pe discul solar.

Vedea Glosar de astronomie și Pată solară

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Vedea Glosar de astronomie și Pământ

Părul Berenicei (constelație)

Părul sau Cosița Berenicei (pe latinește Coma Berenices) este o constelație boreală mai puțin remarcabilă.

Vedea Glosar de astronomie și Părul Berenicei (constelație)

Peștele de Aur (constelație)

Peștele de Aur (în latină, Dorado) este o constelație de pe cerul austral.

Vedea Glosar de astronomie și Peștele de Aur (constelație)

Peștii (constelație)

Peștii (pe latinește, Pisces) este o constelație zodiacală situată pe ecliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Peștii (constelație)

Pegas (constelație)

Pegas este o constelație vizibilă pe cerul nordic denumită astfel după calul înaripat Pegas din mitologia greacă.

Vedea Glosar de astronomie și Pegas (constelație)

Perigeu

Perigeul unui corp ceresc este momentul si poziția corespunzătoare a apsidelor față de Terra.

Vedea Glosar de astronomie și Perigeu

Perioadă de rotație

Perioada de rotație este o perioadă de timp de care are nevoie un obiect cosmic pentru a face rotația completă în jurul axei sale în raport cu stelele.

Vedea Glosar de astronomie și Perioadă de rotație

Perioadă sinodică

Perioada sinodică a unui corp ceresc este perioada după care corpul ceresc respectiv ajunge din nou în aceeași poziție aparentă față de steaua în jurul căreia se rotește.

Vedea Glosar de astronomie și Perioadă sinodică

Periscop

Periscoape cu lentile Periscopul este un instrument optic alcătuit din lentile, oglinzi, și/sau prisme cu ajutorul căruia se pot efectua observații între două niveluri diferite ca înălțime (tranșee, dintr-un submarin etc).

Vedea Glosar de astronomie și Periscop

Perlă

Colier din perle Perla (în română și mărgăritar) este un obiect rotund din sidef, produs în interiorul unor moluște bivalve, de obicei stridii.

Vedea Glosar de astronomie și Perlă

Perseide

Hartă cerească în care este arătat radiantul ploii meteorice ''Perseide''. Observatorului European de Sud Perseide sunt o prolifică ploaie de meteori asociată cu cometa Swift-Tuttle.

Vedea Glosar de astronomie și Perseide

Perseu (constelație)

Perseu este o constelație din emisfera nordică, numită după eroul din mitologia greacă Perseu.

Vedea Glosar de astronomie și Perseu (constelație)

Phoenix (constelație)

Phoenix este una din cele 12 constelații create de Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman între 1595 și 1597, care au fost introduse de Johann Bayer în textul din 1603 al lucrării sale Uranometria.

Vedea Glosar de astronomie și Phoenix (constelație)

Pi Puppide

Pi puppidele sunt o ploaie de meteori asociată cometei periodice 26P/Grigg-Skjellerup.

Vedea Glosar de astronomie și Pi Puppide

Pi Puppis

Pi Puppis (π Pup / π Puppis) este o stea din constelația sudică Pupa, care este cunoscută și sub numele său tradițional Ahadi, care semnifică „Având multă speranță”.

Vedea Glosar de astronomie și Pi Puppis

Piatră

Bazalt Pietre pe malul apei Piatra este un material format dintr-un agregat natural de substanțe minerale.

Vedea Glosar de astronomie și Piatră

Pilot

Termenul „Pilot” se poate referi la: Pilot.

Vedea Glosar de astronomie și Pilot

Pilot automat

În partea sus a tabloului de bord, imediat sub parbriz este pilotul automat digital al unui avion de tip Airbus A319. Un pilot automat, sau autopilot este un sistem tehnic montat la bordul unui vehicul (aeronavă, navă, navă spațială) care asigură conducerea acestuia preluând unele dintre sarcinile pilotului, în special menținerea stabilității pe traseul prestabilit.

Vedea Glosar de astronomie și Pilot automat

Pitică albă

Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.

Vedea Glosar de astronomie și Pitică albă

Pitică cenușie

Lepus la cca. 19 ani lumină de Pământ. Pitica cenușie, numită Gliese 229B, este de 20 - 50 ori mai mare decît Jupiter. O pitică cenușie este un obiect substelar cu o masă mai mică decât este necesar pentru a menține arderea dată de reacția de fuziune nucleară pe bază de hidrogen în nucleul ei, așa cum sunt stele din secvența principală, dar care are suprafața și interiorul total convective, fără nici o diferențiere chimică în profunzime.

Vedea Glosar de astronomie și Pitică cenușie

Pitică galbenă

Reprezentare artistică a stelei 51 Pegasi (care este o '''pitică galbenă''') O stea de tipul G de pe secvența principală (tip G V / tip G cinci) și cu luminozitatea de tip V este denumită și stea pitică galbenă.

Vedea Glosar de astronomie și Pitică galbenă

Pitică neagră

O pitică neagră este o stea care, în mod ipotetic, primește acest nume pentru o fază (etapă) târzie a existenței sale, presupusă finală.

Vedea Glosar de astronomie și Pitică neagră

Pitică roșie

concepție artistică. Stelele tip pitică roșie constituie majoritatea stelelor din Univers Conform diagramei Hertzsprung-Russell, o stea pitică roșie este o stea mică și relativ rece, din secvența principală, de tip spectral M sau K târzie.

Vedea Glosar de astronomie și Pitică roșie

Placa Pioneer

Placa Pioneer Placa ataşată la Pioneer 10 Plăcuțele Pioneer sunt o pereche de plăci din aluminiu aurit gravate cu diverse simboluri în cadrul programului spațial Pioneer din 1972 (Pioneer 10) și 1973 (Pioneer 11).

Vedea Glosar de astronomie și Placa Pioneer

Plajă solară

O plajă solară este o regiune luminoasă din cromosfera Soarelui, de obicei întâlnită în regiunile cromosferei de lângă petele solare.

Vedea Glosar de astronomie și Plajă solară

Plan (dezambiguizare)

Prin cuvântul plan se pot înțelege mai multe noțiuni care se referă la domenii foarte diferite ale cunoașterii umane.

Vedea Glosar de astronomie și Plan (dezambiguizare)

Plan (geometrie)

Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.

Vedea Glosar de astronomie și Plan (geometrie)

Planetarium

O sferă armilară Proiector pentru Planetarium fabricație Carl Zeiss Proiector Carl-Zeiss modern - Modelul 8 Cel mai mic Proiector Zeiss Planetarium la început a fost conceput ca o mecanism construit cu scopul de a prezenta planetele și orbita de rotație a acestora, mai târziu această concepție a fost schimbată, iar, în momentul actual planetarium este o încăpere (sală) cu tavanul sub formă de cupolă pe care sunt prezentate cerul cu corpurile cerești, cu ajutorul unui proiector.

Vedea Glosar de astronomie și Planetarium

Planetă

O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.

Vedea Glosar de astronomie și Planetă

Planetă de carbon

Planetă de carbon (numită și planetă carbonică, carboplanetă, sau planetă de carburi) este o planetă ipotetică compusă, în majoritate, din carbon și derivate: grafit, diamant, carbonado, și buckminsterfullerene (dacă planeta este enormă, deci cu presiuni atmosferice foarte mari).

Vedea Glosar de astronomie și Planetă de carbon

Planetă inferioară

Planeta inferioară este o planetă care are orbita mai aproape de Soare decât orbita Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Planetă inferioară

Planetă minoră

O planetă minoră, sau planetă mică, este un obiect care orbitează în jurul Soarelui, dar nu răspunde criteriilor definiției unei planete în sensul Uniunii Astronomice Internaționale (care le distinge de cele 8 planete) și nu prezintă activitate cometară (fapt care le distinge de comete).

Vedea Glosar de astronomie și Planetă minoră

Planetă pitică

Planete pitice O planetă pitică este o categorie de corpuri cerești definită într-o rezoluție a Uniunii Astronomice Internaționale pe 24 august 2006.

Vedea Glosar de astronomie și Planetă pitică

Planetă superioară

Ceres, cea mai mică, Luna și Pământul, cel mai marePlaneta superioară este, în sistemul nostru solar (1), o planetă care are orbita mai îndepărtată de Soare decât orbita Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Planetă superioară

Planetă telurică

O planetă telurică sau o planetă terestră, în opoziție cu planetele gazoase, este o planetă compusă din roci și din metale care posedă în general trei învelișuri concentrice (miez sau nucleu, manta și scoarță sau crustă).

Vedea Glosar de astronomie și Planetă telurică

Plantă

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră.

Vedea Glosar de astronomie și Plantă

Plasmă

Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.

Vedea Glosar de astronomie și Plasmă

Platoul (constelație)

Platoul (în latină Mensa) este o constelație de pe cerul austral.

Vedea Glosar de astronomie și Platoul (constelație)

Pleiadele

'''Pleiadele''', un roi stelar deschis dominat de stele fierbinți albastre înconjurate de reflecțiile nebulozității. Pleiadele (Messier 45 / M 45, precum și NGC 1432/35) este un roi stelar deschis care face parte din Catalogul Messier, întocmit de astronomul francez Charles Messier.

Vedea Glosar de astronomie și Pleiadele

Ploaie de meteori

Hartă cerească în care este arătat radiantul ploii meteorice Perseide. Cerul nopții în timpul unei ploi de meteori Scurtă animație a căderii unui singur meteor O ploaie de meteori este un eveniment ceresc în care mai mulți meteori (fenomen luminos) sunt observați pe cerul nopții, aparent radiind dintr-un punct fix (numit radiant).

Vedea Glosar de astronomie și Ploaie de meteori

Pluto

Pluto (nume de planetă minoră: 134340 Pluto) este o planetă pitică din centura Kuiper, un inel de corpuri situate dincolo de orbita lui Neptun. A fost primul obiect descoperit în centura Kuiper și rămâne cel mai mare corp cunoscut din acea zonă. După ce Pluto a fost descoperită în 1930, a fost declarată a noua planetă de la Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Pluto

Pol geografic

Un pol geografic este unul dintre cele două puncte imaginare de la extremitățile axei de rotație a unui corp ceresc (de exemplu Pământul).

Vedea Glosar de astronomie și Pol geografic

Pollux (stea)

Pollux (β Gem / β Geminorum / Beta Geminorum) este cea mai strălucitoare stea din constelația Gemenii și una dintre cele mai strălucitoare de pe cerul nocturn.

Vedea Glosar de astronomie și Pollux (stea)

Polul Nord

Proiecție cartografică ce ilustrează Oceanul Arctic și Polul Nord. Polul Nord geografic terestru, sau pur și simplu polul Nord, este punctul cel mai nordic al planetei Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Polul Nord

Polul Sud

Hartă cu teritoriul înconjurător al Polului Sud Polul Sud este punctul cel mai sudic al planetei Pământ; este situat pe continentul Antarctida.

Vedea Glosar de astronomie și Polul Sud

Praf

Piele umană Praful este materialul format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor.

Vedea Glosar de astronomie și Praf

Praf cosmic

Galaxia Andromeda. Materia interplanetară sau praful cosmic interplanetar este un tip de praf compus din particule aflat în spațiul cosmic, cum ar fi molecule cu 0,1 mm dimensiune.

Vedea Glosar de astronomie și Praf cosmic

Precesia echinocțiilor

Precesia echinocțiilor reprezintă deplasarea retrogradă a punctelor echinocțiale de-a lungul eclipticii.

Vedea Glosar de astronomie și Precesia echinocțiilor

Preistorie

Preistoria (însemnând "înaintea istoriei" și provenind din cuvintele latine pre - "înainte" și historia - "istorie"), reprezintă prima epocă din istoria societății omenești și se referă la intervalul de timp de la primele urme umane, până la apariția documentelor istorice scrise.

Vedea Glosar de astronomie și Preistorie

Primăvară

'''Primăvara''' în viziunea lui Giuseppe Arcimboldo, 1573. Flagstaff, Arizona. Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară.

Vedea Glosar de astronomie și Primăvară

Principiul antropic

În fizică și în cosmologie, principiul antropic (din - om) este un argument filosofic care afirmă că observațiile din Universul fizic trebuie să fie compatibile cu viața conștientă care le observă.

Vedea Glosar de astronomie și Principiul antropic

Principiul de excluziune

Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Vedea Glosar de astronomie și Principiul de excluziune

Prismă

Termenul „prismă” poate avea mai multe înțelesuri.

Vedea Glosar de astronomie și Prismă

Prismă (optică)

Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență (unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafață în punctul de incidență) și ''r'' este unghiul de refracție (unghiul dintre raza de lumină refractată și normala la suprafață în punctul de incidență); similar pe a doua fațetă a prismei În optică, o prismă este un element optic transparent cu laturi netede, lustruite, care refractă lumina.

Vedea Glosar de astronomie și Prismă (optică)

Programul Pioneer

Pioneer 10 Pioneer este un program fără echipaj uman, al NASA, pentru explorarea planetară.

Vedea Glosar de astronomie și Programul Pioneer

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Vedea Glosar de astronomie și Proton

Protuberanță solară

O protuberanță solară (numită uneori și proeminență solară) este o uriașă formațiune luminoasă (poate atinge o lungime și de ordinul a 1.000.000 km, cât 80 de diametre pământene) care se extinde de la suprafața Soarelui spre exterior, de multe ori sub formă de buclă.

Vedea Glosar de astronomie și Protuberanță solară

Proxima Centauri

Proxima Centauri (în latină proxima însemnând lângă sau cea mai apropiată de) este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului.

Vedea Glosar de astronomie și Proxima Centauri

Psihologie

Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché.

Vedea Glosar de astronomie și Psihologie

Ptolemeu

Ptolemeu (n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, astrolog, cartograf, matematician, fizician, filozof și muzician antic.

Vedea Glosar de astronomie și Ptolemeu

Pulsar

Pulsar Pulsar Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei.

Vedea Glosar de astronomie și Pulsar

Punct (dezambiguizare)

Cuvântul punct (din latină, punctum, "înțepătură") poate avea mai multe conotații, acestea fiind legate de semnificația sa originară - în general ceva foarte mic, fără dimensiune și care poate limita sau limitează.

Vedea Glosar de astronomie și Punct (dezambiguizare)

Punct Lagrange

O diagramă a curbelor reprezentând potențialul efectiv al unui sistem de două corpuri (Soarele și Pământul) generat de gravitație și forța centrifugă, așa cum sunt ele văzute din sistemul de referință rotațional în care Soarele și Pământul sunt staționare. Obiectele care execută o mișcare de revoluție cu aceasi perioadă orbitală cu cea a Pământului se vor mișca urmărind liniile de contur care descriu suprafețele echipotențiale.

Vedea Glosar de astronomie și Punct Lagrange

Punct material

Coordonatele carteziene ale unui punct material: x, y, z.\vec r este vectorul de poziție. Un punct material este în fizică un model simplificat utilizat în studiul mișcării de translație a corpurilor.

Vedea Glosar de astronomie și Punct material

Pupa (constelație)

Pupa (pe latinește Puppis, numită în limba egipteană veche și Stelele apei) este o constelație a cerului austral.

Vedea Glosar de astronomie și Pupa (constelație)

Putere de rezoluție

Puterea de rezoluție (sau putere de separare) este o mărime ce caracterizează un instrument optic și care exprimă capacitatea acestuia de a pune în evidență distinct (separat) două puncte vecine.

Vedea Glosar de astronomie și Putere de rezoluție

Rachetă

Lansarea misiunii spațiale Apollo 15 cu racheta purtătoare Saturn V, una dintre cele mai puternice '''rachete''' de tipul său (vedeți și Wernher von Braun). Racheta este un vehicul, un proiectil, o aeronavă sau o navă spațială a cărui forță necesară deplasării este obținută prin reacțiunea obiectului însuși la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos provenind dintr-un motor de rachetă.

Vedea Glosar de astronomie și Rachetă

Radiație

Radiația (din fr. radiation) este un fenomen fizic de emitere și propagare de unde (radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară).

Vedea Glosar de astronomie și Radiație

Radiație cosmică

Radiația cosmică este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică secundară”).

Vedea Glosar de astronomie și Radiație cosmică

Radiație cosmică de fond

300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.

Vedea Glosar de astronomie și Radiație cosmică de fond

Radiație electromagnetică

Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.

Vedea Glosar de astronomie și Radiație electromagnetică

Radiație gama

Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.

Vedea Glosar de astronomie și Radiație gama

Radiație solară

Radiație solară Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.

Vedea Glosar de astronomie și Radiație solară

Radiație termică

Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare condensată, la temperaturi mai mari de zero absolut.

Vedea Glosar de astronomie și Radiație termică

Radian

Un radian, având simbolul rad, este o unitate de măsură pentru măsura unghiurilor.

Vedea Glosar de astronomie și Radian

Radiant

Reprezentarea unei ploi de stele căzătoare, al cărei radiant este marcat printr-un cerc Radiant este un termen de astronomie care desemnează punctul de pe bolta cerească de unde, printr-un efect optic, esențialul „stelelor căzătoare” par să provină din același roi.

Vedea Glosar de astronomie și Radiant

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Vedea Glosar de astronomie și Radioactivitate

Radioastronomie

Radioastronomia este un domeniu al astronomiei care studiază corpurile cerești pe baza informațiilor date de undele radio provenite de la acestea.

Vedea Glosar de astronomie și Radioastronomie

Radiotelescop

Parkes, Alectown, Australia. Radiotelescopul este un instrument astronomic de măsură prevăzut cu antene speciale, metalice, folosit la recepționarea și la studierea undelor radio cuprinse între frecvențele de la câțiva kHz până la 3 GHz, emise de unele corpuri cerești.

Vedea Glosar de astronomie și Radiotelescop

Raza Schwarzschild

Raza Schwarzschild (denumită uneori și raza gravitațională) este o rază caracteristică fiecărei mase.

Vedea Glosar de astronomie și Raza Schwarzschild

Rază

segmentul colorat cu roșu În geometria clasică o rază a unui cerc sau a unei sfere este o dreaptă ce unește centrul acesteia de unul din punctele sale.

Vedea Glosar de astronomie și Rază

Rază solară

Simboluri cereşti chinezeşti pe o oglindă de bronz antică. În astrofizică, raza solară este unitatea de lungime folosită convențional pentru exprimarea mărimii stelelor.

Vedea Glosar de astronomie și Rază solară

Răsărit

Răsăritul este momentul dimineții timpurii între apariția unei margini a Soarelui deasupra orizontului, la est, până la apariția completă a discului acestuia deasupra orizontului.

Vedea Glosar de astronomie și Răsărit

Răsărit heliacal

Răsăritul heliacal al unei stele indică fenomenul de apariție a acesteia pe bolta cerească exact în zori.

Vedea Glosar de astronomie și Răsărit heliacal

Reacție nucleară

Reacția nucleară este un proces studiat de fizica și chimia nucleare care constă din ciocnirea nucleilor atomici între ei, sau cu o particulă elementară rezultând astfel nuclee atomice noi cu proprietăți diferite de nucleele atomice inițiale.

Vedea Glosar de astronomie și Reacție nucleară

Recreere

Oameni recreându-se Recreerea este refacerea/recâștigarea puterii fizice și intelectuale de muncă în timpul liber, adică reconstituirea capacității normale de desfășurare a unei activități profesionale.

Vedea Glosar de astronomie și Recreere

Reflexia luminii

Reflexia în oglindă a Muntelui Hood (Oregon) în lac Schemă pentru reflexia luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență (unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafață în punctul de incidență) și ''r'' este unghiul de reflexie (unghiul dintre raza de lumină reflectată și normala la suprafață în punctul de incidență) Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit.

Vedea Glosar de astronomie și Reflexia luminii

Refracție

Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență și ''r'' este unghiul de refracție. Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde la interfața dintre două medii în care unda are viteze de propagare diferite, sau datorită gradientului local al proprietăților mediului în care se propagă.

Vedea Glosar de astronomie și Refracție

Refracție dublă

Refracţie dublă la calcită Refracție dublă sau birefringența este o proprietate optică a unui material de a despărți în două raza de lumină, la traversarea unui mediu anizotrop al unui mineral cristalin ca de exemplu calcita.

Vedea Glosar de astronomie și Refracție dublă

Regiunea de tranziție

Regiunea de tranziție Regiunea de tranziție solară este o regiune din atmosfera Soarelui, între cromosferă și coroană.

Vedea Glosar de astronomie și Regiunea de tranziție

Regnul Animalia

Animalele (numite și Metazoa) sunt organisme eucariote multicelulare care formează regnul biologic Animalia.

Vedea Glosar de astronomie și Regnul Animalia

Rest de supernovă

Nebuloasa Crabului, un rest de supernovă. Restul supernovei lui Kepler, SN 1604. Restul de supernovă (uneori: rămășiță de supernovă) este rezultatul unei explozii de supernovă.

Vedea Glosar de astronomie și Rest de supernovă

Rigel

Rigel (pronunțat în engleză /ˈraɪʤəl/) (β Orionis) este cea mai strălucitoare stea din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu magnitudine vizuală de 0,12.

Vedea Glosar de astronomie și Rigel

Robert H. Goddard

Robert Hutchings Goddard a fost un proeminent savant american, unul dintre pionierii rachetelor moderne.

Vedea Glosar de astronomie și Robert H. Goddard

Rocă

Bazalt (Namibia) Roca este un agregat mineral natural din structura scoarței terestre.

Vedea Glosar de astronomie și Rocă

Roi stelar

constelația Săgetătorul, imagine realizată de Telescopul Hubble. Un Roi stelar (sau roi de stele) este un grup de stele (o zonă din spațiu unde densitatea de stele este mai ridicată) între care se exercită forțe de atracție reciprocă sau care au o origine comună și compoziții chimice apropiate.

Vedea Glosar de astronomie și Roi stelar

Roma Antică

Forumul roman Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr.

Vedea Glosar de astronomie și Roma Antică

Roman (cetățean)

Toga era însemnul purtat de cetățenii romani; cei ce nu erau cetățeni nu aveau dreptul de a o purta. Cetățenia în Roma antică reprezenta un statut social privilegiat în raport cu legea, dreptul la proprietate și guvernare, acordat doar unor persoane.

Vedea Glosar de astronomie și Roman (cetățean)

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Vedea Glosar de astronomie și România

Rotația Pământului

O animaţie care arată rotaţia Pământului. Rotația Pământului reprezintă mișcarea de rotație a Terrei în jurul propriei axe.

Vedea Glosar de astronomie și Rotația Pământului

Rotație

axei Rotația sau mișcarea de rotație este mișcarea circulară a unui obiect în jurul unui centru (sau punct) de rotație sau axă de rotație, în cazul corpurilor tridimensionale.

Vedea Glosar de astronomie și Rotație

Rotație stelară

Rotația stelară este mișcarea angulară a unei stele în jurul propriei axe.

Vedea Glosar de astronomie și Rotație stelară

RR Lyrae

benzi spectrale. RR Lyrae este o stea variabilă din constelația Lira.

Vedea Glosar de astronomie și RR Lyrae

Sabia lui Orion

Sabia lui Orion este un asterism astronomic în constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și Sabia lui Orion

Sarcină electrică

Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.

Vedea Glosar de astronomie și Sarcină electrică

Satelit (dezambiguizare)

Satelit se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Satelit (dezambiguizare)

Satelit artificial

Satelit artificial Sateliții artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate în spațiu și orbitează un corp ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Satelit artificial

Satelit natural

Titan, are o atmosferă substanțială și o climă asemănătoare condițiilor inițiale de pe Pământ, dar la temperaturi mult mai scăzute. Un satelit natural (sau lună) este un corp ceresc care se rotește în jurul unei planete sau în jurul unui obiect ceresc mai mic.

Vedea Glosar de astronomie și Satelit natural

Saturn

Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.

Vedea Glosar de astronomie și Saturn

Săgetătorul (constelație)

Săgetătorul este o constelație australă.

Vedea Glosar de astronomie și Săgetătorul (constelație)

Săptămână

Heptograma săptămânii, pentru zilele de săptămână sau planetă Săptămâna este o unitate de timp mai lungă decât o zi și mai scurtă decât o lună.

Vedea Glosar de astronomie și Săptămână

Scoarța terestră

:Pentru alte utilizări ale termenului Scoarță, vezi Scoarță (dezambiguizare). Schema simplificată a scoarței terestre:1. crusta continentală;2. crusta oceanică;3. mantaua superioară Scoarța terestră este învelișul solid exterior al Terrei, partea superioară a litosferei, având o grosime variabilă (10km sub oceane) - 120km (placa continentală).

Vedea Glosar de astronomie și Scoarța terestră

Scorpionul (constelație)

Scorpionul (pe latinește, Scorpio) este o constelație zodiacală aflată pe ecliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Scorpionul (constelație)

Scutul (constelație)

Scutul (în latină Scutum), uneori denumită și Scutul lui Sobieski, este o constelație mică, chiar la est de Coada Șarpelui, în aproprierea ecuatorului ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Scutul (constelație)

Secolul al II-lea

Secolul al II-lea a început din 101 și a durat până în anul 200, în conformitate cu calendarul iulian.

Vedea Glosar de astronomie și Secolul al II-lea

Secundă

Secunda, având simbolul „s”, este o unitate de măsură pentru timp.

Vedea Glosar de astronomie și Secundă

Secundă de arc

Secunda de arc sau arcsecunda (simbolurile sunt arcsec, asec sau as) este o unitate de măsură unghiulară egală cu a șaizecea parte dintr-un minut de arc.

Vedea Glosar de astronomie și Secundă de arc

Secundă-lumină

Secunda-lumină este o unitate de măsură a lungimii, definită ca fiind distanța parcursă de o undă electromagnetică în vid într-o secundă.

Vedea Glosar de astronomie și Secundă-lumină

Secvența Hubble

Secvența Hubble este o schemă de clasificare morfologică pentru galaxii, creată de Edwin Hubble în anul 1936.

Vedea Glosar de astronomie și Secvența Hubble

Secvența principală

stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.

Vedea Glosar de astronomie și Secvența principală

Semiaxa mare

Semiaxa majoră În geometrie, axa mare sau axa majoră (în) a unei elipse este cel mai lung diametru al acestei conice.

Vedea Glosar de astronomie și Semiaxa mare

Semn astrologic

Un semn astrologic sau semn zodiacal, în termeni tradiționali cunoscut ca „zodie”, este reprezentarea grafică a unei constelații.

Vedea Glosar de astronomie și Semn astrologic

Sens orar

Sens orar Sens antiorar Model al mișcării de rotație a Pământului. Sens orar sau sensul acelor de ceasornic este identic cu cel descris de limbile ceasului: de sus spre dreapta, jos, apoi spre stânga și înapoi sus.

Vedea Glosar de astronomie și Sens orar

Senzor

Senzor care detectează gazul metan Diverși senzori Senzorul este un dispozitiv tehnic care reacționează calitativ sau cantitativ prin proprii mărimi măsurabile, la anumite proprietăți fizice sau chimice ale mediului din preajma lui.

Vedea Glosar de astronomie și Senzor

Sextant

Marină-Sextant Sextant cu oglindă 1810 Sextantul (Sextantul cu oglindă sau Sixtantul) este un instrument optic de măsurare a unghiului dintre diferite obiecte îndepărtate.

Vedea Glosar de astronomie și Sextant

Sferă

O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.

Vedea Glosar de astronomie și Sferă

Sferă armilară

Schiţa unei sfere armilare dintr-o lucrare din secolul al XVIII-lea Sfera armilară constituie un model mecanic al principalelor corpuri cerești, format din inele concentrice metalice care reprezintă traiectoriile acestor corpuri relativ la Pământ.

Vedea Glosar de astronomie și Sferă armilară

Sferă cerească

Sfera cerească Sfera cerească este o sferă imaginară care înconjoară observatorul și este utilizată pentru reperarea obiectelor cerești observabile.

Vedea Glosar de astronomie și Sferă cerească

Siglă

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexicalBidu-Vrănceanu 1997, p.

Vedea Glosar de astronomie și Siglă

Simbol

Un octogon roșu simbolizează „stop”, chiar și fără ca respectivul cuvânt să fie scris Un simbol este, în sensul general, un semn, obiect, imagine etc.

Vedea Glosar de astronomie și Simbol

Simetrie

Simetrie și asimetrie Omul Vitruvian de Leonardo da Vinci, o reprezentare a simetriei trupului omenesc Termenul simetrie (din greacă συμμετρεῖν, symmetrein, „măsură împreună”) are, în general, două sensuri principale.

Vedea Glosar de astronomie și Simetrie

Singularitate gravitațională

Singularitatea gravitațională este, cel puțin teoretic, un punct cu un volum ce tinde spre zero și o densitate ce tinde spre infinit.

Vedea Glosar de astronomie și Singularitate gravitațională

Sirius

Sirius este cea mai strălucitoare stea observabilă cu ochiul liber de pe cer.

Vedea Glosar de astronomie și Sirius

Sistem binar (astronomie)

În astronomie un sistem binar este unul care include două obiecte în spațiul cosmic (de obicei stele, dar, de asemenea și pitice cenușii, planete, galaxii sau asteroizi), care sunt situate atât de aproape una de alta, încât interacțiunea lor gravitațională le face să orbiteze în jurul unui singru centru (comun) de masă.

Vedea Glosar de astronomie și Sistem binar (astronomie)

Sistem de referință

În mecanica descriptivă un sistem de referință este o noțiune teoretică pentru descrierea mișcării, fiind reperul in raport cu care se descrie mișcarea sau repausul.

Vedea Glosar de astronomie și Sistem de referință

Sistem planetar

Sistem binar Un sistem planetar este alcătuit în general dintr-o stea împreună cu toate obiectele cerești ce gravitează în jurul ei.

Vedea Glosar de astronomie și Sistem planetar

Sistem stelar

Un sistem stelar reprezintă un număr mic de stele care se rotesc reciproc una în jurul alteia, legate prin atracția gravitațională.

Vedea Glosar de astronomie și Sistem stelar

Sistemul astronomic de unități

Sistemul astronomic de unități, denumit din 1976 de UAI Sistemul de constante astronomice Résolution de la, Grenoble (France), 1976.

Vedea Glosar de astronomie și Sistemul astronomic de unități

Sistemul solar

Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.

Vedea Glosar de astronomie și Sistemul solar

Sizigie (dezambiguizare)

Sizigia se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Sizigie (dezambiguizare)

Soare

Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.

Vedea Glosar de astronomie și Soare

Sol (strat al Pământului)

Tipuri de sol Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.

Vedea Glosar de astronomie și Sol (strat al Pământului)

Solstițiu

În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

Vedea Glosar de astronomie și Solstițiu

Sondă spațială

''Mars Reconnaissance Orbiter'' Sondele spațiale sunt obiecte artificiale trimise dincolo de zona gravitațională terestră.

Vedea Glosar de astronomie și Sondă spațială

SpaceX

Space Exploration Technologies Corporation, cunoscută ca SpaceX, este o companie privată din Statele Unite ale Americii dedicată realizării de vehicule pentru transport în spațiul cosmic, fondată ca o companie pornind de la zero de către co-fondatorul companiei PayPal, antreprenorul Elon Musk.

Vedea Glosar de astronomie și SpaceX

Spațiu

În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.

Vedea Glosar de astronomie și Spațiu

Spațiu-timp

Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.

Vedea Glosar de astronomie și Spațiu-timp

Spațiul cosmic

Straturile atmosferei, cu roșu: linia Kármán. Spațiul cosmic numit și spațiu extraatmosferic este întregul spațiu situat dincolo de limita atmosferei unei planete.

Vedea Glosar de astronomie și Spațiul cosmic

Spațiul interplanetar

Mediul interplanetar este materia care umple sistemul solar și prin care trec toate corpurile cerești ale sistemului solar mai mari cum ar fi planete, asteroizi și comete.

Vedea Glosar de astronomie și Spațiul interplanetar

Specie (biologie)

În biologie, specia (din lat. species) este categoria sistematică fundamentală, inferioară genului și superioară subspeciei.

Vedea Glosar de astronomie și Specie (biologie)

Spectrograf astronomic

* Aparat pentru înregistrarea și studierea spectrelor corpurilor cerești; se montează frecvent la telescoape.

Vedea Glosar de astronomie și Spectrograf astronomic

Spectrometru

Un spectrometru este un instrument folosit pentru măsurarea spectrelor.

Vedea Glosar de astronomie și Spectrometru

Spectroscopie astronomică

Spectroscopia astronomică este unul din principalele mijloace folosite de astrofizicieni la studierea Universului.

Vedea Glosar de astronomie și Spectroscopie astronomică

Spectru

Spectru se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Spectru

Spectru electromagnetic

Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.

Vedea Glosar de astronomie și Spectru electromagnetic

Spectru vizibil

Spectrul vizibil (numit uneori „spectrul optic”) reprezintă domeniul spectrului electromagnetic ce este vizibil și poate fi detectat de ochiul uman fără mijloace ajutătoare.

Vedea Glosar de astronomie și Spectru vizibil

Spicule solare

Spicule Spiculele solare (sau spiculi solari) reprezintă o rețea de formații conice mici luminoase (ca o iarbă) aflate în cromosferă.

Vedea Glosar de astronomie și Spicule solare

Sputnik 1

Sputnik 1 (pronunția IPA:, prescurtat ПС-1 – PS-1, de la „Простейший Спутник-1” sau Satelitul Elementar-1 a fost primul satelit artificial care a orbitat în jurul Pământului, lansat de Uniunea Sovietică la data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC și pus pe orbită la 19 h 33 min 48 s, de la Cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahstan.

Vedea Glosar de astronomie și Sputnik 1

Stare de agregare

Stări de agregare În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o anumită comportare la scară macroscopică.

Vedea Glosar de astronomie și Stare de agregare

Stat

Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.

Vedea Glosar de astronomie și Stat

Statistică

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativAcademia RPR Dicționar Enciclopedic Român, București: Editura Politică, 1962-1966Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998 în scopul descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Vedea Glosar de astronomie și Statistică

Stea

O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.

Vedea Glosar de astronomie și Stea

Stea Be

O stea Be, Achernar, turtită din cauza extremei sale viteze de rotație O stea Be este de tip spectral B și, în plus, arată linii spectrale de emisie.

Vedea Glosar de astronomie și Stea Be

Stea binară

Hubble cu sistemul binar Sirius, în care se vede clar Sirius B (stânga, jos). O stea binară este un sistem solar constând din două stele aflate pe orbită în jurul centrului comun de masă.

Vedea Glosar de astronomie și Stea binară

Stea circumpolară

Stelei Nordului, în interiorul Cercului Circumpolar, în 24 de ore O stea circumpolară este o stea care, astfel văzută de la o latitudine dată de pe Pământ, nu dispare niciodată (adică nu coboară mai jos de linia orizontului deloc), datorită apropierii sale de polul nord ceresc.

Vedea Glosar de astronomie și Stea circumpolară

Stea compactă

În astronomie, termenul de stea compactă (câteodată și obiect compact) este folosit pentru a face referire colectivă la piticele albe, stelele neutronice, alte stele exotice dense și găuri negre.

Vedea Glosar de astronomie și Stea compactă

Stea dublă

În astronomie, o stea dublă reprezintă o pereche de stele care văzute printr-un telescop optic apar ca fiind foarte apropiate.

Vedea Glosar de astronomie și Stea dublă

Stea eruptivă

O stea eruptivă este o stea variabilă care poate manifesta o creștere a luminozității spectaculoasă cât și imprevizibilă, de o durată foarte variabilă, câteva minute sau câteva ore.

Vedea Glosar de astronomie și Stea eruptivă

Stea gigantă

Steaua gigantă este o stea cu rază și luminozitate substanțial mai mare decât o stea cu secvență principală de aceeași temperatură efectivăGiant star, entry in Astronomy Encyclopedia, ed.

Vedea Glosar de astronomie și Stea gigantă

Stea hipergigantă

Soarele în comparaţie cu o stea hipergigantă, VY Canis Majoris, considerată a doua cea mai masivă stea din Universul Observabil. O stea hipergigantă (clasa de luminozitate 0) este o stea cu o masă enormă și luminozitate uriașă, care prezintă semne ale unei rate foarte mari de pierdere de masă.

Vedea Glosar de astronomie și Stea hipergigantă

Stea neutronică

O stea neutronică este un tip de rămășiță fie a colapsului gravitațional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic.

Vedea Glosar de astronomie și Stea neutronică

Stea pitică

care este o pitică galbenă) și a planetei 51 Pegasi b. Termenul stea pitică se referă la o varietate de tipuri de stele.

Vedea Glosar de astronomie și Stea pitică

Stea polară

Localizarea Stelei Polare din emisfera nordică, Alpha Ursae Minoris, pornind de la Ursa Mare (Carul Mare). O stea polară este, în astronomie, un termen generic care desemnează o stea vizibilă cu ochiul liber, care se găsește aproximativ pe aliniamentul axei de rotație a unei planete, în general Pământul.

Vedea Glosar de astronomie și Stea polară

Stea variabilă

O stea variabilă este o stea la care luminozitatea variază.

Vedea Glosar de astronomie și Stea variabilă

Stea variabilă Mira

Mira în 1997 observată de Telescopul spațial Hubble. Stelele variabile de tip Mira sunt o clasă de stele variabile, caracterizate de culori foarte roșii, de perioade de pulsație mai mari de 100 de zile, și de amplitudini ale luminozității superioare unei magnitudini.

Vedea Glosar de astronomie și Stea variabilă Mira

Straturile Pământului

Structura internă cu principalele straturi ale Pământului prezentat schematic Forma globului terestru este aproape sferică, deformarea datorându-se forței centrifuge rezultate prin mișcarea de rotație, Pământul având o, adică mai bombat la ecuator și mai turtit la cei doi poli.

Vedea Glosar de astronomie și Straturile Pământului

Substantiv propriu

Substantivul (sau numele) propriu denumește individual o ființă, un lucru real sau un concept pentru a le deosebi de alte ființe sau lucruri din aceeași categorie, dar poate desemna de asemenea ceva care există (real sau virtual) și este un unicat.

Vedea Glosar de astronomie și Substantiv propriu

Sud

O busolă (se ține orizontal). Litera „S” reprezintă direcția „sud” Sudul (miazăzi, austral) este una dintre cele patru direcții cardinale.

Vedea Glosar de astronomie și Sud

Super-roiul lui Shapley

Super-roiul lui Shapley sau Concentrația lui Shapley (SCl 124) este un super-roi de galaxii în constelația Centaurul.

Vedea Glosar de astronomie și Super-roiul lui Shapley

Supergigantă roșie

Supergigantele roșii sunt stele supergigante (clasă de luminozitate I) din spectrul stelar K sau M. Supergigantele roșii sunt, ca volum, cele mai mari stele din univers, dar nu sunt și cele mai mari în ceea ce privește masa lor.

Vedea Glosar de astronomie și Supergigantă roșie

Supergranulație

Model de grafic Doppler care arată viteza supergranulară, Observatorul Heliosferic SOHOSupergranulația este un mozaic produs de mișcarea unor celule luminoase și gigantice (supergranule de aproximativ 30.000 km) ale fotosferei (ca o manifestare a zonei convective de sub fotosferă), mișcare orizontală paralelă cu suprafața Soarelui cu viteze de 0,3-4,0 km/s.

Vedea Glosar de astronomie și Supergranulație

Supernovă

Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.

Vedea Glosar de astronomie și Supernovă

Taurul (constelație)

Taurul (pe latinește Taurus) este o constelație marcantă din emisfera cerească nordică.

Vedea Glosar de astronomie și Taurul (constelație)

Tehnică

Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.

Vedea Glosar de astronomie și Tehnică

Telecomunicație

Termenul de telecomunicații desemnează comunicațiile efectuate la distanță.

Vedea Glosar de astronomie și Telecomunicație

Telescop

Telescop cu refracție. Telescopul (din greacă: tele.

Vedea Glosar de astronomie și Telescop

Telescop newtonian

285x285px Telescopul newtonian este un tip de telescop reflector inventat de omul de știință englez Sir Isaac Newton (1642–1727), folosind o oglindă primară concavă și o oglindă secundară plată.

Vedea Glosar de astronomie și Telescop newtonian

Telescop spațial

Un telescop spațial este un telescop plasat în afară spațiului terestru și care orbitează în jurul unui corp ceresc (în mod normal Pământul).

Vedea Glosar de astronomie și Telescop spațial

Temperatură

Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.

Vedea Glosar de astronomie și Temperatură

Teodolit

Teodolitul (din limba franceză: „théodolite”) este un instrument de măsurare a direcțiilor unghiulare orizontale și verticale (cu care se calculează unghiurile orizontale și verticale), fiind utilizat în geodezie, topografie, construcții, minerit etc.

Vedea Glosar de astronomie și Teodolit

Teoremă

O teoremă este o propoziție al cărei adevăr se stabilește prin utilizarea raționamentului logic, incorporat în demonstrație.

Vedea Glosar de astronomie și Teoremă

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Vedea Glosar de astronomie și Teoria relativității generale

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Vedea Glosar de astronomie și Teoria relativității restrânse

Teorie

Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.

Vedea Glosar de astronomie și Teorie

Teren

Termenul „Teren” se poate referi la.

Vedea Glosar de astronomie și Teren

Theta Eridani

Theta Eridani (θ Eri / θ Eridani) este o stea în constelația Eridanul.

Vedea Glosar de astronomie și Theta Eridani

Timp

"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.

Vedea Glosar de astronomie și Timp

Timp sideral

Simplifcat, ziua siderală este timpul necesar unei rotații complete a Pământului în jurul axei sale, față de stele sau față de un reper inerțial.

Vedea Glosar de astronomie și Timp sideral

Timp solar

Ziua solară este timpul necesar unei rotații complete a planetei raportat la raza vectoare planetă - Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Timp solar

Toamnă

Toamna este unul din cele patru anotimpuri ale climei temperate.

Vedea Glosar de astronomie și Toamnă

Tor

Un '''tor''' Un '''tor''' produs de două cercuri. În geometrie, torul este o suprafață generată de rotația unui cerc în spațiul tridimensional în jurul unei axe din planul său, axă care nu taie cercul (R > r).

Vedea Glosar de astronomie și Tor

Traiectorie

Traiectoriile luminoase ale unui foc de artificii O traiectorie poate fi.

Vedea Glosar de astronomie și Traiectorie

Tranziție de fază

O tranziție de fază este o transformare a unui sistem termodinamic, dintr-o fază sau stare de agregare într-o alta, ca urmare a modificării unui parametru extern.

Vedea Glosar de astronomie și Tranziție de fază

Tranzit astronomic

right Fenomenul de tranzit astronomic sau trecere astronomică a unui astru prin fața unui alt astru constă în interpunerea unui corp ceresc (astru) între observator și un al doilea corp ceresc, atunci când corpul mai apropiat de observator are dimensiune aparentă mai mică, astfel încât acoperirea corpului mai depărtat este doar parțială.

Vedea Glosar de astronomie și Tranzit astronomic

Tranzitul lui Mercur

Tranzitul lui Mercur „Mercury”, din 8 noiembrie 2006. Tranzitul lui Mercur se produce atunci când planeta Mercur se situează între Pământ și Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Tranzitul lui Mercur

Tranzitul lui Venus

anul 2004 Maximilian Hell, ''Observatio transitus Veneris ante discum Solis'', 1770 Tranzitul lui Venus reprezintă intervalul de timp în care planeta Venus se interpune între Pământ și Soare, obturând o mică parte a discului solar.

Vedea Glosar de astronomie și Tranzitul lui Venus

Trapez

Trapez Trapezul (din, „masă”) reprezintă un caz particular de patrulater convex, având două laturi opuse paralele și celelalte neparalele.

Vedea Glosar de astronomie și Trapez

Triunghiul de Vară

Triunghiul de vară Triunghiul de Vară este un asterism astronomic din emisfera nordică cerească delimitat de trei stele: Vega, Altair și Deneb, cele mai luminoase stele din contelațiile Vulturul, Lebăda și Lira.

Vedea Glosar de astronomie și Triunghiul de Vară

Troian (asteroid)

Asteroizii troieni ai lui Jupiter (coloraţi în verde) în faţa şi în spatele lui Jupiter, de-a lungul orbitei sale. Apare de asemenea si centura principală de asteroizi între orbita lui Marte si a lui Jupiter (cu alb) şi familia Hilda de asteroizi (cu maro). În astronomie, adjectivul troian se referă la o planetă minoră sau satelit natural care ocupă aceeași orbită cu un corp ceresc mai mare, planetă sau satelit natural, dar care nu intră în coliziune cu acesta pentru că orbitează în unul din cele două puncte de stabilitate Lagrange, L4 sau L5, situate la 60° înainte sau după obiectul mai masiv.

Vedea Glosar de astronomie și Troian (asteroid)

Tsunami

Tsunami afectând localitatea Ao Nang din Tailanda. Reprezentarea schematică a unui tsunami. Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic care se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, alunecări de teren submarine sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Vedea Glosar de astronomie și Tsunami

Tucanul (constelație)

Tucanul (lat. Tucana) este o constelație de pe cerul austral, numit după tucan, o pasăre din America de Sud.

Vedea Glosar de astronomie și Tucanul (constelație)

Turism spațial

SpaceShipOne a efectuat zboruri spațiale între 2003 și 2004 Turismul spațial este o călătorie spațială achitată din fonduri private în scopuri de recreere, agrement sau de afaceri.

Vedea Glosar de astronomie și Turism spațial

Ulysses (sondă spațială)

Sonda spaţială Ulysses Ulysses este o sondă spațială dezvoltată conjunct de NASA și de Agenția Spațială Europeană care avea drept obiectiv studiul in situ al regiunilor vecine Soareui (heliosfera) de la ecuator la cei doi poli pe durata unui ciclu solar.

Vedea Glosar de astronomie și Ulysses (sondă spațială)

Undă

Prin undă se înțelege fenomenul de propagare a unei oscilații într-un mediu material sau spațiu și care este însoțit de transport de energie.

Vedea Glosar de astronomie și Undă

Undă gravitațională

undelor gravitaționale. O undă gravitațională este o fluctuație în curbura spațiu-timp care se propagă ca o undă.

Vedea Glosar de astronomie și Undă gravitațională

Undă Moreton

O undă Moreton este o undă de șoc solară (un fel de tsunami solar la scară mare) produsă de activitatea cromosferei, fiind generată de erupțiile solare.

Vedea Glosar de astronomie și Undă Moreton

Unde radio

Undele radio sunt unde electromagnetice utilizate în special pentru transmisii de radio și televiziune, cu frecvențe de la câțiva kilohertzi până la câțiva gigahertzi (1 GHz.

Vedea Glosar de astronomie și Unde radio

Unghi

"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.

Vedea Glosar de astronomie și Unghi

Unitate astronomică

Unitatea astronomică (prescurtat ua, au sau AU) este o unitate de măsură a lungimii și este egală cu distanța Soare-Terra.

Vedea Glosar de astronomie și Unitate astronomică

Unitate de măsură

Unitățile de măsură reprezintă un aspect al mărimilor fizice.

Vedea Glosar de astronomie și Unitate de măsură

Uniunea Astronomică Internațională

Uniunea Astronomică Internațională (prescurtat UAI, în franceză Union astronomique internationale, iar în engleză International Astronomical Union, cu sigla IAU) este o asociație internațională care are obiectivul de a coordona activitatea astronomilor din întreaga lume.

Vedea Glosar de astronomie și Uniunea Astronomică Internațională

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.

Vedea Glosar de astronomie și Uniunea Europeană

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea.

Vedea Glosar de astronomie și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Vedea Glosar de astronomie și Univers

Univers observabil

Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.

Vedea Glosar de astronomie și Univers observabil

Uranometria

U. S. Naval Observatory. Uranometria este titlul scurt al atlasului constelațiilor realizat de astronomul german Johann Bayer.

Vedea Glosar de astronomie și Uranometria

Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Uranus

Ursa Mare

Ursa MareMartin Rees, Universul, ghid vizual complet RAO (2008), pp.344-345.

Vedea Glosar de astronomie și Ursa Mare

Ursa Mică

Ursa Mică sau Carul Mic (lat. Ursa Minor) este o constelație, destul de mică și slab luminoasă, situată în emisfera nordică a cerului.

Vedea Glosar de astronomie și Ursa Mică

Vapori

Vaporii sunt forma sub care se prezintă faza gazoasă a unei substanțe la temperaturi mai mici decât temperatura critică, care menține legătura cu forma fazei lichide (corp lichid), respectiv cu forma fazei solide (corp solid).

Vedea Glosar de astronomie și Vapori

Vaporizare

Vaporizarea este un fenomen de transformare de fază prin care o substanță trece din faza lichidă în faza gazoasă.

Vedea Glosar de astronomie și Vaporizare

Vară

Plajele sunt foarte populare în timpul vacanțelor de vară. În zonele cu climă temperată, vara este cel mai cald dintre cele patru anotimpuri.

Vedea Glosar de astronomie și Vară

Variabilă

Variabila este un simbol folosit a reprezenta un element arbitrar al unei mulțimi.

Vedea Glosar de astronomie și Variabilă

Variație solară

insolaţiei (iradierea spectrului solar) deasupra atmosferei și la suprafațăVariațiile solare reprezintă schimbările în cantitatea de radiații emise de Soare și în distribuția spectrală a acestuia de-a lungul anilor/mileniilor.

Vedea Glosar de astronomie și Variație solară

Vânt

Schema formării vânturilor în funcție de cordoanele de presiuni atmosferice diferite În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.

Vedea Glosar de astronomie și Vânt

Vânt solar

Vântul solar este un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui.

Vedea Glosar de astronomie și Vânt solar

Vărsătorul (constelație)

Vărsătorul (pe latinește Aquarius iar în limba egipteană veche Gigantul) este o constelație de pe ecliptică.

Vedea Glosar de astronomie și Vărsătorul (constelație)

Vector (dezambiguizare)

Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.

Vedea Glosar de astronomie și Vector (dezambiguizare)

Vega

Vega sau α Lyrae (denumire Bayer: alpha Lyrae), cunoscută uneori, în limba română, și cu denumirea de Regina-stelelor, este cea mai strălucitoare stea a constelației Lira, a cincea stea de pe cer ca strălucire și a doua din emisfera celestială nordică, tot ca strălucire.

Vedea Glosar de astronomie și Vega

Vehicul

Vehicul de transport terestru Vehiculul (din véhicule, vehiculum) este un sistem mecanic construit pentru a se putea deplasa pe o cale de comunicație, cu sau fără mijloace de autopropulsare, prin rulare, alunecare sau plutire și utilizat pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări.

Vedea Glosar de astronomie și Vehicul

Vehicul de lansare

Un vehicul de lansare spațială (alternativ lansator, rachetă purtătoare) este o rachetă balistică cu mai multe trepte, concepută pentru a transporta sarcini utile în spațiu.

Vedea Glosar de astronomie și Vehicul de lansare

Venus

Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.

Vedea Glosar de astronomie și Venus

Verde

Verde este culoarea dintre albastru și galben în spectrul vizibil.

Vedea Glosar de astronomie și Verde

Vest

O busolă: litera "W" reprezintă direcția "vest" ("west" în engleză) Vestul (apus, occident) este una dintre cele patru direcții cardinale.

Vedea Glosar de astronomie și Vest

Viață

Viața (latină vivitia Formele de viață cunoscute includ: plante, animale, ciuperci, alge și bacterii. Știința care se ocupă cu studiul lucrurilor vii și a fenomenelor vieții se numește biologie. Conceptul de viață cuprinde o mare varietate de semnificații. Deși au fost propuse multe definiții, nu există o descriere concludentă care să delimiteze clar distincția dintre natura vie și alte realități.

Vedea Glosar de astronomie și Viață

Viață extraterestră

Viața extraterestră Unde „extraterestră” derivă din latinescul extra („dincolo”) și terrestris („de Pământ”).

Vedea Glosar de astronomie și Viață extraterestră

Vid

Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.

Vedea Glosar de astronomie și Vid

Virus

gripei aviare, văzut la microscopul electronic În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată.

Vedea Glosar de astronomie și Virus

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Vedea Glosar de astronomie și Viteza luminii

Viteză

În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.

Vedea Glosar de astronomie și Viteză

Viteză areolară

'''Viteza areolară''' este aria (reprezentată în culoarea verde) măturată de raza vectoare pe unitatea de timp a unei particule aflată în mișcare pe o traiectorie curbilinie (reprezentată în culoarea albastră). Viteza areolară este în fizică o mărime vectorială care reprezintă aria măturată în unitatea de timp de raza vectoare a unui punct material aflat în mișcare pe o traiectorie curbilinie.

Vedea Glosar de astronomie și Viteză areolară

Viteză orbitală

Viteza orbitală a unui obiect ceresc, cel mai adesea o planetă, un satelit natural, un asteroid, un satelit artificial, o cometă sau o stea binară, este viteza la care ea orbitează în jurul baricentrului unui sistem format din două corpuri, fie cel mai adesea în jurul unui corp mai masiv.

Vedea Glosar de astronomie și Viteză orbitală

Viteză radială

Viteza radială este o viteză a unui corp în direcția razei, înspre sau dinspre punctul de observare.

Vedea Glosar de astronomie și Viteză radială

Vizitiul (constelație)

Vizitiul (în limbaj de specialitate Auriga) este o constelație de pe cerul boreal.

Vedea Glosar de astronomie și Vizitiul (constelație)

Vulcan

Vulcanul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică.

Vedea Glosar de astronomie și Vulcan

Vulcanoid (asteroid)

250px250px Vulcanoidul este un asteroid ipotetic care poate orbita Soarele într-o zonă de stabilitate dinamică în interiorul orbitei planetei Mercur.

Vedea Glosar de astronomie și Vulcanoid (asteroid)

Watt

Wattul (watt pronunțat, plural wați) este unitatea de măsură pentru putere în Sistemul internațional de unități.

Vedea Glosar de astronomie și Watt

William Hyde Wollaston

William Hyde Wollaston a fost un chimist englez.

Vedea Glosar de astronomie și William Hyde Wollaston

Zbor

păsări. Zborul este procesul prin care un obiect se deplasează într-un mediu gazos, precum atmosfera, sau în afara acesteia, în spațiul cosmic, folosind drept sustentație și propulsie unul sau mai multe din procedeele următoare, suspensie fluido-dinamică, portanță, reacție sau deplasarea unei anumite mase gazoase.

Vedea Glosar de astronomie și Zbor

Zbor spațial

Zbor spațial (sau zbor în spațiu) este zbor balistic în sau prin spațiul exterior.

Vedea Glosar de astronomie și Zbor spațial

Zenit

thumb Zenit se numește punctul de intersecție al verticalei locului cu sfera cerească, situat deasupra observatorului (punctul cel mai înalt de pe bolta cerească).

Vedea Glosar de astronomie și Zenit

Zi

În termeni comuni, ziua poate desemna.

Vedea Glosar de astronomie și Zi

Zodiac

Fotografii ale celor douăsprezece constelații zodiacale Soarelui, face ca Soarele să apară într-o sferă celestă care se deplasează pe ecliptică (roșu), înclinat pe ecuator (albastru). În astronomie, zodiacul este o regiune a cerului în formă de centură care se întinde cu aproximativ 8° la nord și la sud (măsurată în latitudinea cerească) de ecliptică, care este calea aparentă a Soarelui peste sfera cerească de-a lungul anului.

Vedea Glosar de astronomie și Zodiac

Zonă convectivă

Proeminență Structura Soarelui Zona convectivă se găsește în ultimii 200 000 km ai razei solare.

Vedea Glosar de astronomie și Zonă convectivă

Zonă radiativă

Proeminențe Zona radiativă a unei stele este stratul ce înconjoară nucleul și prin care trece energia spre exterior.

Vedea Glosar de astronomie și Zonă radiativă

0 (cifră)

Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități.

Vedea Glosar de astronomie și 0 (cifră)

1 ianuarie

---- 1 ianuarie este prima zi a calendarului gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și 1 ianuarie

10 august

---- 10 august este a 222-a zi a calendarului gregorian și a 223-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 10 august

109P/Swift-Tuttle

109P/Swift-Tuttle (sau Cometa Swift-Tuttle) este o cometă periodică.

Vedea Glosar de astronomie și 109P/Swift-Tuttle

12 august

---- 12 august este a 224-a zi a calendarului gregorian și a 225-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 12 august

14 decembrie

---- 14 decembrie este a 348-a zi a calendarului gregorian și a 349-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 14 decembrie

15 februarie

---- 15 februarie este a 46-a zi a calendarului gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și 15 februarie

1566 Icarus

1566 Icarus este un asteroid Apollo, care intersectează orbita planetei Mercur, a planetei Venus și a planetei Marte.

Vedea Glosar de astronomie și 1566 Icarus

16 septembrie

---- 16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian și a 260-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 16 septembrie

1603

1603 (MDCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Glosar de astronomie și 1603

19 ianuarie

---- 19 ianuarie este a 19-a zi a calendarului gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și 19 ianuarie

1936

1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Glosar de astronomie și 1936

1994

1994 (MCMXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Glosar de astronomie și 1994

20 iulie

---- 20 iulie este a 201-a zi a calendarului gregorian și a 202-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 20 iulie

20 octombrie

---- 20 octombrie este a 293-a zi a calendarului gregorian și a 294-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 20 octombrie

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Glosar de astronomie și 2011

2016

2016 (MMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Glosar de astronomie și 2016

2018

2018 (MMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Glosar de astronomie și 2018

2020

2020 (MMXX) a fost un an bisect în calendarul gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Glosar de astronomie și 2020

2023

2023 (MMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Glosar de astronomie și 2023

2024

2024 (MMXXIV) este anul curent și este un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Glosar de astronomie și 2024

21 iunie

---- 21 iunie este a 172-a zi a calendarului gregorian și a 173-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 21 iunie

21 martie

---- 21 martie este a 80-a zi a calendarului gregorian și ziua a 81-a în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 21 martie

2101 Adonis

2101 Adonis este un asteroid din grupul Apollo, descoperit pe 12 februarie 1936 de Eugène Delporte.

Vedea Glosar de astronomie și 2101 Adonis

22 decembrie

---- 22 decembrie este a 356-a zi a calendarului gregorian și a 357-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 22 decembrie

23 aprilie

---- 23 aprilie este a 113-a zi a calendarului gregorian și ziua a 114-a în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 23 aprilie

23 septembrie

---- 23 septembrie este a 266-a zi a calendarului gregorian și a 267-a zi în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 23 septembrie

26P/Grigg-Skjellerup

26P/Grigg-Skjellerup (sau Cometa Grigg-Skjellerup) este o cometă periodică, care a fost vizitată de sonda spațială Giotto.

Vedea Glosar de astronomie și 26P/Grigg-Skjellerup

28 februarie

---- 28 februarie este a 59-a zi a calendarului gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și 28 februarie

29 februarie

---- 29 februarie este a 60-a zi a calendarului gregorian ce apare doar în anii bisecți.

Vedea Glosar de astronomie și 29 februarie

3 Juno

Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală.

Vedea Glosar de astronomie și 3 Juno

31 decembrie

---- 31 decembrie este a 365-a zi a calendarului gregorian și a 366-a zi în anii bisecți, ultima zi a anului.

Vedea Glosar de astronomie și 31 decembrie

3200 Phaethon

3200 Phaethon este un asteroid Apollo.

Vedea Glosar de astronomie și 3200 Phaethon

4 Vesta

Vesta (denumirea planetei minore: 4 Vesta) este unul dintre cele mai mari obiecte din centura de asteroizi, cu un diametru mediu de.

Vedea Glosar de astronomie și 4 Vesta

42 Orionis

42 Orionis (42 Ori) / cu denumirea Bayer c Orionis (c Ori) este o stea din constelația Orion.

Vedea Glosar de astronomie și 42 Orionis

433 Eros

433 Eros este un asteroid de tip S din familia Amor, și a fost descoperit, la 13 august 1898, în mod independent de către Auguste Charlois și Carl Gustav Witt, fiind primul descoperit din această familie.

Vedea Glosar de astronomie și 433 Eros

45 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.

Vedea Glosar de astronomie și 45 î.Hr.

46 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 90 î.Hr. Anii 80 î.Hr. Anii 70 î.Hr. Anii 60 î.Hr. Anii 50 î.Hr. - Anii 40 î.Hr. - Anii 30 î.Hr.

Vedea Glosar de astronomie și 46 î.Hr.

5 ianuarie

---- 5 ianuarie este a cincea zi a calendarului gregorian.

Vedea Glosar de astronomie și 5 ianuarie

55P/Tempel-Tuttle

55P/Tempel-Tuttle sau, mai scurt, Cometa Tempel-Tuttle este o cometă periodică descoperită, în mod independent, de astronomii Ernst Tempel (la 19 decembrie 1865) și de Horace Parnell Tuttle (la 6 ianuarie 1866).

Vedea Glosar de astronomie și 55P/Tempel-Tuttle

588 Achilles

588 Achilles / 588 Ahile este un asteroid descoperit de astronomul Max Wolf la data de 22 februarie 1906.

Vedea Glosar de astronomie și 588 Achilles

753 î.Hr.

Secole: Secolul al IX-lea î.Hr. - Secolul al VIII-lea î.Hr. - Secolul al VII-lea î.Hr. Decenii: Anii 800 î.Hr. Anii 790 î.Hr. Anii 780 î.Hr. Anii 770 î.Hr. Anii 760 î.Hr. - Anii 750 î.Hr. - Anii 740 î.Hr. Anii 730 î.Hr. Anii 720 î.Hr.

Vedea Glosar de astronomie și 753 î.Hr.

Vezi și

Astronomie

• Astronom
• Astronomie
• Braț spiral
• Constelație
• Coordonate astronomice
• Glosar de astronomie

Liste astronomie

• Glosar de astronomie
• Listă de astronomi
• Listă de cosmologi

, Anii 1990, Anomalie, Anomalie adevărată, Anomalie excentrică, Anomalie medie, Antares, Antichitatea, Apex solar, Apsidă, Apus, Arcturus, Ardere, Aristotel, Ascensie dreaptă, Aselenizare, Asia, Asistență gravitațională, Asociație stelară, Asterism, Asteroid, Asteroid Apollo, Astrobiologie, Astrochimie, Astrodinamică, Astrofizică, Astrofotografie, Astrologie, Astrometrie, Astronaut, Astronautică, Astronom, Astronomie, Astronomie extragalactică, Astronomie fundamentală, Astronomie galactică, Astronomie solară, Astronomie stelară, Astru (dezambiguizare), Aterizare, Atmosfera Pământului, Atmosferă, Atmosferă stelară, Atom, Augsburg, Auroră, Auroră polară, Aviație, Avion, Azimut, Bacterie, Balanța (constelație), Balena (constelație), Bavaria, Bază de date, Bellatrix, BepiColombo, Berbecul (constelație), Beta Canum Venaticorum, Betelgeuse, Big Bang, Big Crunch, Bilanțul de radiație terestru, Binoclu, Boarul, Brațul Orion, Cabină de pilotaj, Calea Lactee, Calendar, Calendarul chinezesc, Calendarul ebraic, Calendarul gregorian, Calendarul islamic, Calendarul iulian, Calul Mic (constelație), Caniculă, Canopus, Capella, Capricornul (constelație), Carbon, Carbonat, Carbură, Carena (constelație), Cassiopeia (constelație), Castor (stea), Catalog astronomic, Catalog stelar, Catalogul Messier, Câinele Mare, Câinele Mic (constelație), Câinii de Vânătoare (constelație), Câmp (fizică), Câmp gravitațional, Câmp magnetic, Câmp magnetic stelar, Cădere liberă, Căldură, Ceas astronomic, Ceas solar, Cefeidă, Cefeu (constelație), Centaur (planetă minoră), Centaurul (constelație), Centru de masă, Centru Galactic, Centura de asteroizi, Centura de radiații Van Allen, Centura Kuiper, Centura lui Orion, Cer (planetar), Cerc, Cerc mare, Cercetare, Ceres (planetă pitică), Cerul înstelat, Charles Messier, China, Ciclu solar, Ciocnire, Civilizație, Clasificare stelară, Clasificarea spectrală Harvard, Climă, Combustibil, Cometa Biela, Cometa lui Cezar, Cometa Shoemaker-Levy 9, Cometă, Cometă periodică, Cometă pierdută, Cometă stinsă, Conjuncție (astronomie), Constanta gravitațională planetară, Constantă solară, Constelație, Convecție, Coordonate, Coordonate astronomice, Coordonate astronomice ecliptice, Coordonate astronomice ecuatoriale, Coordonate astronomice orizontale, Coordonate geografice, Coordonate sferice, Cor Caroli, Coreea de Sud, Corona solară, Corp absolut negru, Corp ceresc, Cosmodrom, Cosmogonie, Cosmologie, Cosmos, Crepuscul, Cromosferă, Crucea Sudului (constelație), Culminație, Cupolă, Curbură, Cursa Spațială, Cvadrantide, Cvadrantul (constelație), Damocloid, Declinație, Delfinul (constelație), Delta Cephei, Deneb, Densitate, Deplasare spre roșu, Deuteriu, Diagrama Hertzsprung-Russell, Diametru, Dihotomie, Dinamică stelară, Disc (geometrie), Disc de acreție, Disc protoplanetar, Distanță (dezambiguizare), Distanță euclidiană, Distanță Minimă de Intersecție cu o Orbită, Dragonul (constelație), Dreaptă, Echerul (constelație), Echilibru hidrostatic, Echinocțiu, Eclipsă de Lună, Eclipsă de Soare, Ecliptică, Ecuator, Edwin Hubble, Efectul Doppler, Efemeridă, Electromagnetism, Electron, Element chimic, Elipsă, Elipsoid, Emisfera nordică, Emisfera sudică, Emisferă (dezambiguizare), Energie, Energie întunecată, Energie cinetică, Energie solară, Englezi, Epocă (astronomie), Era spațială, Eris (planetă pitică), Erupție solară, Est, Europa, Eveniment, Evoluția stelelor, Evoluție, Evul Mediu, Excentricitate orbitală, Exoplanetă, Expansiunea universului, Experiment, Explorarea spațiului, Explozie, Faculă solară, Fața ascunsă a Lunii, Fața vizibilă a Lunii, Fazele Lunii, Februarie, Fecioara (constelație), Fenomen, Fier, Filament galactic, Filament solar, Fizică, Flux întunecat, Foc, Fondarea Romei, Forța Coriolis, Forță, Fotografie, Fotometrie (astronomie), Fotometrie (optică), Foton, Fotosferă, Frecare, Frecvență, Furtună geomagnetică, Fuziune nucleară, Galaxie, Galaxie eliptică, Galaxie inelară, Galaxie lenticulară, Galaxie neregulată, Galaxie pitică, Galaxie satelit, Galaxie spirală, Galaxie spirală magellanică, Gaură neagră, Gaură neagră supermasivă, Gaz, Geminide, Geocentrism, Geodezie, Geofizică, Geologie, Geomagnetism, Gigant gazos, Gigantă albastră, Gigantă roșie, Giovanni Dondi dell'Orologio, Giroscop, Glosar, Grad sexagesimal, Granulație solară, Gravitație, Gravitate, Grupul Local, Guvern, Halou, Harta cerului, Hartă, Heliocentrism, Helioseismologie, Heliosferă, Heliu, Hermann Oberth, Hiade, Hidra (constelație), Hidrogen, Hipernovă, Iconografie, Iluzie optică, Impact, Implozie, In situ, Inel, Inel planetar, Infinit, Inflație cosmică, Infraroșu, Instrument optic, Intensitate luminoasă, Interacțiune slabă, Interacțiune tare, Intrare în atmosferă, Ion, Isaac Newton, Istorie, Iudaism, Iulie, Iulius Cezar, J, Japan Aerospace Exploration Agency, Johann Bayer, Johannes Hevelius, Joule, Jupiter, Kilogram, Konstantin Țiolkovski, La Superba, Latitudine, Lebăda (constelație), Lege, Legea lui Hubble, Legea Stefan-Boltzmann, Legile lui Kepler, Lentilă (optică), Leonide, Leul (constelație), Lift spațial, Limba engleză, Limba latină, Limita Chandrasekhar, Linie spectrală, Lira (constelație), Loc geometric, Longitudine, Lumină, Luminozitate, Luminozitate solară, Lunație, Lună (timp), Lună nouă, Lună plină, Lunetă, Lunetă astronomică, Lungime de undă, Lupul (constelație), Magnetosferă, Magnitudine (astronomie), Magnitudine absolută, Magnitudine aparentă, Maratonul Messier, Maree, Marele Magnet, Marele Nor al lui Magellan, Marte (planetă), Martie, Masă, Masă solară, Masă terestră, Matematică, Materia întunecată, Materie, Maximum solar, Mărime adimensională, Mărime fizică, Mecanică cerească, Medicină, Mediu interstelar, Mercur (planetă), Metalicitate, Meteorit, Meteoroid, Meteorologie, Mica eră glaciară, Micrometru (unitate), Microorganism, Microundă, Micul Nor al lui Magellan, Mișcare (fizică), Mișcare aparentă, Mișcare proprie, Mișcarea de revoluție a Pământului, Milutin Milancovici, Minimul lui Maunder, Minimum solar, Mintaka, Minut de arc, Mira (stea), Mit, Modul, Moment cinetic, Motor, Motor cu reacție, Motor ionic, Mulțime, Nadir, Naștere, NASA, Navă, Navă spațială, Naveta spațială Buran, Navetă spațială, Navigație, Nebuloasa Cap de Cal, Nebuloasa Crabului, Nebuloasa Orion, Nebuloasa Sacul cu Cărbuni, Nebuloasă, Nebuloasă de emisie, Nebuloasă de reflexie, Nebuloasă difuză, Nebuloasă obscură, Nebuloasă planetară, Neptun, Neutron, NGC 4755, Nivelul mării, Noapte, Nod lunar, Nor molecular, Nord, Norul lui Oort, Novă, Nucleosinteză, Nucleu solar, Număr atomic, Număr natural, Numărul Wolf, Nutație, Obiect mic din Sistemul Solar, Obiect transneptunian, Obiecte din apropierea Pământului, Observator astronomic, Ochi, Ocultație, Ofiucus (constelație), Oglindă, Oglindă concavă, Om, Opoziție (astronomie), Optică, Oră, Orbita joasă a Pământului, Orbită, Orbită (astronomie), Organism, Organizație, Orion (constelație), Orizont, Orizont de evenimente, Oscilație, Oxigen, Paralaxă, Parametrul gravitațional standard, Parametrul lui Tisserand, Parsec, Particulă, Particulă subatomică, Pată solară, Pământ, Părul Berenicei (constelație), Peștele de Aur (constelație), Peștii (constelație), Pegas (constelație), Perigeu, Perioadă de rotație, Perioadă sinodică, Periscop, Perlă, Perseide, Perseu (constelație), Phoenix (constelație), Pi Puppide, Pi Puppis, Piatră, Pilot, Pilot automat, Pitică albă, Pitică cenușie, Pitică galbenă, Pitică neagră, Pitică roșie, Placa Pioneer, Plajă solară, Plan (dezambiguizare), Plan (geometrie), Planetarium, Planetă, Planetă de carbon, Planetă inferioară, Planetă minoră, Planetă pitică, Planetă superioară, Planetă telurică, Plantă, Plasmă, Platoul (constelație), Pleiadele, Ploaie de meteori, Pluto, Pol geografic, Pollux (stea), Polul Nord, Polul Sud, Praf, Praf cosmic, Precesia echinocțiilor, Preistorie, Primăvară, Principiul antropic, Principiul de excluziune, Prismă, Prismă (optică), Programul Pioneer, Proton, Protuberanță solară, Proxima Centauri, Psihologie, Ptolemeu, Pulsar, Punct (dezambiguizare), Punct Lagrange, Punct material, Pupa (constelație), Putere de rezoluție, Rachetă, Radiație, Radiație cosmică, Radiație cosmică de fond, Radiație electromagnetică, Radiație gama, Radiație solară, Radiație termică, Radian, Radiant, Radioactivitate, Radioastronomie, Radiotelescop, Raza Schwarzschild, Rază, Rază solară, Răsărit, Răsărit heliacal, Reacție nucleară, Recreere, Reflexia luminii, Refracție, Refracție dublă, Regiunea de tranziție, Regnul Animalia, Rest de supernovă, Rigel, Robert H. Goddard, Rocă, Roi stelar, Roma Antică, Roman (cetățean), România, Rotația Pământului, Rotație, Rotație stelară, RR Lyrae, Sabia lui Orion, Sarcină electrică, Satelit (dezambiguizare), Satelit artificial, Satelit natural, Saturn, Săgetătorul (constelație), Săptămână, Scoarța terestră, Scorpionul (constelație), Scutul (constelație), Secolul al II-lea, Secundă, Secundă de arc, Secundă-lumină, Secvența Hubble, Secvența principală, Semiaxa mare, Semn astrologic, Sens orar, Senzor, Sextant, Sferă, Sferă armilară, Sferă cerească, Siglă, Simbol, Simetrie, Singularitate gravitațională, Sirius, Sistem binar (astronomie), Sistem de referință, Sistem planetar, Sistem stelar, Sistemul astronomic de unități, Sistemul solar, Sizigie (dezambiguizare), Soare, Sol (strat al Pământului), Solstițiu, Sondă spațială, SpaceX, Spațiu, Spațiu-timp, Spațiul cosmic, Spațiul interplanetar, Specie (biologie), Spectrograf astronomic, Spectrometru, Spectroscopie astronomică, Spectru, Spectru electromagnetic, Spectru vizibil, Spicule solare, Sputnik 1, Stare de agregare, Stat, Statistică, Stea, Stea Be, Stea binară, Stea circumpolară, Stea compactă, Stea dublă, Stea eruptivă, Stea gigantă, Stea hipergigantă, Stea neutronică, Stea pitică, Stea polară, Stea variabilă, Stea variabilă Mira, Straturile Pământului, Substantiv propriu, Sud, Super-roiul lui Shapley, Supergigantă roșie, Supergranulație, Supernovă, Taurul (constelație), Tehnică, Telecomunicație, Telescop, Telescop newtonian, Telescop spațial, Temperatură, Teodolit, Teoremă, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Teorie, Teren, Theta Eridani, Timp, Timp sideral, Timp solar, Toamnă, Tor, Traiectorie, Tranziție de fază, Tranzit astronomic, Tranzitul lui Mercur, Tranzitul lui Venus, Trapez, Triunghiul de Vară, Troian (asteroid), Tsunami, Tucanul (constelație), Turism spațial, Ulysses (sondă spațială), Undă, Undă gravitațională, Undă Moreton, Unde radio, Unghi, Unitate astronomică, Unitate de măsură, Uniunea Astronomică Internațională, Uniunea Europeană, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Univers, Univers observabil, Uranometria, Uranus, Ursa Mare, Ursa Mică, Vapori, Vaporizare, Vară, Variabilă, Variație solară, Vânt, Vânt solar, Vărsătorul (constelație), Vector (dezambiguizare), Vega, Vehicul, Vehicul de lansare, Venus, Verde, Vest, Viață, Viață extraterestră, Vid, Virus, Viteza luminii, Viteză, Viteză areolară, Viteză orbitală, Viteză radială, Vizitiul (constelație), Vulcan, Vulcanoid (asteroid), Watt, William Hyde Wollaston, Zbor, Zbor spațial, Zenit, Zi, Zodiac, Zonă convectivă, Zonă radiativă, 0 (cifră), 1 ianuarie, 10 august, 109P/Swift-Tuttle, 12 august, 14 decembrie, 15 februarie, 1566 Icarus, 16 septembrie, 1603, 19 ianuarie, 1936, 1994, 20 iulie, 20 octombrie, 2011, 2016, 2018, 2020, 2023, 2024, 21 iunie, 21 martie, 2101 Adonis, 22 decembrie, 23 aprilie, 23 septembrie, 26P/Grigg-Skjellerup, 28 februarie, 29 februarie, 3 Juno, 31 decembrie, 3200 Phaethon, 4 Vesta, 42 Orionis, 433 Eros, 45 î.Hr., 46 î.Hr., 5 ianuarie, 55P/Tempel-Tuttle, 588 Achilles, 753 î.Hr..

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate