Invazia sovietică a Poloniei și Războiul polono-sovietic

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Invazia sovietică a Poloniei și Războiul polono-sovietic

Invazia sovietică a Poloniei vs. Războiul polono-sovietic

Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial. Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.

A Doua Republică Poloneză

A Doua Republică Poloneză (în) este numele neoficial dat Poloniei între Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial.

A Doua Republică Poloneză și Invazia sovietică a Poloniei · A Doua Republică Poloneză și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Invazia sovietică a Poloniei · Al Doilea Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Invazia sovietică a Poloniei · Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Împărțirile Poloniei

Uniunea Polono-Lituaniană în momentul de maximă dezvoltare Împărțirile Poloniei (în limba poloneză Rozbiór sau Rozbiory Polski) se referă la evenimentele care au avut loc în secolul al XVIII-lea și care au făcut să dispară statul suveran polono-lituanian.

Împărțirile Poloniei și Invazia sovietică a Poloniei · Împărțirile Poloniei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Belaruși

Drapelul Belarusului (1918 și 1991–1995) Drapelul Belarusului (în prezent) Belarușii sau bielorușii (în limba belarusă: беларусы) sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populației în Republica Belarus și formează minorități naționale în Polonia, Rusia, Lituania și Ucraina.

Belaruși și Invazia sovietică a Poloniei · Belaruși și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Cambridge University Press

Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.

Cambridge University Press și Invazia sovietică a Poloniei · Cambridge University Press și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Conferința de la Ialta

Churchill, Roosevelt și Stalin la Yalta, în 1945. Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Conferința de la Ialta și Invazia sovietică a Poloniei · Conferința de la Ialta și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Conferința de Pace de la Paris din 1919

„Cei patru mari” în timpul Conferinței de Pace de la Paris (de la stânga la dreapta, David Lloyd George, Vittorio Orlando, Georges Clemenceau și Woodrow Wilson) Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial.

Conferința de Pace de la Paris din 1919 și Invazia sovietică a Poloniei · Conferința de Pace de la Paris din 1919 și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Edward Rydz-Śmigły

Edward Rydz-Śmigły (nume purtat în război Śmigły, Tarłowski, Adam Zawisza) a fost un militar, om politic, pictor și poet polonez, care a deținut rangul de mareșal al Poloniei.

Edward Rydz-Śmigły și Invazia sovietică a Poloniei · Edward Rydz-Śmigły și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Europa de Est și Invazia sovietică a Poloniei · Europa de Est și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Evrei

Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.

Evrei și Invazia sovietică a Poloniei · Evrei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Fortăreața Brest

Fortăreața Brest (în limbile belarusă: Брэсцкая крэпасць (Bresțkaia krepasți), rusă: Брестская крепость (Bresțkaia kreposti), poloneză: Twierdza brzeska), cunoscută și ca Frotăreața Brest-Litovsk, este o fortăreată rusă construită în secolul al XIX-lea din Brest, Belarus.

Fortăreața Brest și Invazia sovietică a Poloniei · Fortăreața Brest și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Gdańsk

Gdańsk (în, în) este un municipiu în Polonia, situat în partea de nord a Poloniei, reședința voievodatului Pomerania și unul dintre cele mai mari porturi ale țării.

Gdańsk și Invazia sovietică a Poloniei · Gdańsk și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Invazia sovietică a Poloniei · Imperiul Rus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Józef Piłsudski

Józef Klemens Piłsudski a fost un om politic și comandant militar polonez.

Invazia sovietică a Poloniei și Józef Piłsudski · Józef Piłsudski și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Linia Curzon

Linia Curzon a fost o linie de demarcație propusă la sfârșitul Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat între A doua Republică Poloneză și Rusia Bolșevică.

Invazia sovietică a Poloniei și Linia Curzon · Linia Curzon și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Liov

Liov, numit și Lvov (în, în, în, în), este cel mai mare și cel mai important oraș din vestul Ucrainei.

Invazia sovietică a Poloniei și Liov · Liov și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lublin

Lublin este cel mai mare oraș din Polonia de est și capitala voievodatului Lublin.

Invazia sovietică a Poloniei și Lublin · Lublin și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Marea Revoltă Poloneză

Soldaţi ai Armatei din Wielkopolska (Polonia Mare) Insurecția din Polonia Mare din 1918 – 1919, cunoscută și ca Marea Revoltă Poloneză sau Războiul Poznańian (în limbile poloneză: Powstanie Wielkopolskie 1918–19 roku; germană: Großpolnischer Aufstand) a fost o insurecție militară a polonezilor din Polonia Mare (Wielkopolska), (cunoscută și ca Marele Ducat al Poznańului ori Provinz Posen) împotriva Germaniei și Prusiei.

Invazia sovietică a Poloniei și Marea Revoltă Poloneză · Marea Revoltă Poloneză și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Perioada interbelică

Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele două războaie mondiale (1918-1939).

Invazia sovietică a Poloniei și Perioada interbelică · Perioada interbelică și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Pogrom

Ucrainei. O femeie evreică, rămasă în lenjeria de corp, urmărită de aproape de tineri pogromiști Cinci din cele 49 de victime ucise în Pogromul de la Chișinău din 1903 Rebeliunii legionare din ianuarie 1941 Pogrom (din, provine de la громить, „a distruge”, cu sensul de măcel) este un atac masiv, violent, neprovocat, lansat de o masă de oameni, în mare parte civili și/sau membri ai unor miliții sau organizații, împotriva locuitorilor aparținând unei alte comunități etnice, naționale, rasiale, religioase, sexuale, adesea minoritare și prigonite, etc și care se caracterizează prin omoruri, violuri, hărțuiri, mutilări, bătăi, răpiri, distrugeri de case, firme, lăcașuri de cult, și alte bunuri, jafuri etc.

Invazia sovietică a Poloniei și Pogrom · Pogrom și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Regatul României

Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.

Invazia sovietică a Poloniei și Regatul României · Regatul României și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republica Populară Polonă

Republica Populară Polonă (limba poloneză: Polska Rzeczpospolita Ludowa, PRL) a fost numele oficial al Poloniei din 1952 până in 1989, în timpul în care țara a fost condusă de comuniștii din Partidul Muncitoresc Unit Polonez (Polska Zjednoczona Partia Robotnicza, sau PZPR).

Invazia sovietică a Poloniei și Republica Populară Polonă · Republica Populară Polonă și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Invazia sovietică a Poloniei și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Sferă de influență

O sferă de influență este o regiune de influență politică care înconjoară o țară, sau o regiune de influență economică din jurul unui oraș.

Invazia sovietică a Poloniei și Sferă de influență · Războiul polono-sovietic și Sferă de influență · Vezi mai mult »

Tratatul de la Riga (1921)

Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic.

Invazia sovietică a Poloniei și Tratatul de la Riga (1921) · Războiul polono-sovietic și Tratatul de la Riga (1921) · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Invazia sovietică a Poloniei și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Războiul polono-sovietic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Invazia sovietică a Poloniei și Uniunea statală polono-lituaniană · Războiul polono-sovietic și Uniunea statală polono-lituaniană · Vezi mai mult »

Varșovia

Varșovia este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia.

Invazia sovietică a Poloniei și Varșovia · Războiul polono-sovietic și Varșovia · Vezi mai mult »

Vilnius

Vilnius (în, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 542.287 locuitori (2003).

Invazia sovietică a Poloniei și Vilnius · Războiul polono-sovietic și Vilnius · Vezi mai mult »

Vistula

Fluviul Vistula (în) poate fi considerat axa hidrografica a Poloniei, prin faptul că străbate întregul teritoriu al acestei țări, de la sud de unde izvorăște din Munții Beskid Slaski (Carpații Vestici, 1065 metri altitudine) și până la nord, unde se varsă în Golful Gdańsk.

Invazia sovietică a Poloniei și Vistula · Războiul polono-sovietic și Vistula · Vezi mai mult »