Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul polono-sovietic

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul polono-sovietic

Iosif Vissarionovici Stalin vs. Războiul polono-sovietic

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878. Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Iosif Vissarionovici Stalin · Al Doilea Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Iosif Vissarionovici Stalin · Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Belarus

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.

Belarus și Iosif Vissarionovici Stalin · Belarus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Iosif Vissarionovici Stalin · Bolșevic și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Cehoslovacia și Iosif Vissarionovici Stalin · Cehoslovacia și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Comisar politic

Un comisar politic este un ofițer numit de partidul comunist pentru a supraveghea o unitate militară.

Comisar politic și Iosif Vissarionovici Stalin · Comisar politic și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Comunism și Iosif Vissarionovici Stalin · Comunism și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Conferința de la Ialta

Churchill, Roosevelt și Stalin la Yalta, în 1945. Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Conferința de la Ialta și Iosif Vissarionovici Stalin · Conferința de la Ialta și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Cortina de fier

proletcultist, sau ''lumea comunistă'' în limbajul apusean) sunt marcate cu roșu. Țările din apusul și sudul cortinei (așa-zisa ''tabără imperialistă'' în limbajul proletcultist, sau ''lumea liberă'' în limbajul apusean) sunt marcate cu albastru. Țările nealiniate sunt marcate cu gri deschis - când aveau un regim liberal, cu gri închis sau gri-roz - când aveau un regim comunist. Cortina de fier este o sintagmă des folosită pentru a desemna linia de demarcație în Europa între Europa Occidentală și Europa Răsăriteană, din perioada Războiului Rece.

Cortina de fier și Iosif Vissarionovici Stalin · Cortina de fier și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa Centrală

Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.

Europa Centrală și Iosif Vissarionovici Stalin · Europa Centrală și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Europa de Est și Iosif Vissarionovici Stalin · Europa de Est și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Europa de Vest și Iosif Vissarionovici Stalin · Europa de Vest și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Evrei

Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.

Evrei și Iosif Vissarionovici Stalin · Evrei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Iosif Vissarionovici Stalin și Italia · Italia și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Iosif Vissarionovici Stalin și Letonia · Letonia și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lev Davidovici Troțki

Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

Iosif Vissarionovici Stalin și Lev Davidovici Troțki · Lev Davidovici Troțki și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Iosif Vissarionovici Stalin și Lituania · Lituania și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Mihail Tuhacevski

Mareşalul Uniunii Sovietice Mihail Tuhacevski Mihail Nicolaevici Tuhacevski (also în limba rusă: Михаил Николаевич Тухачевский) (16 februarie 1893 - 12 iunie 1937), a fost un important comandant militar sovietic și poate una dintre cele mai importante victime a Marii Epurări staliniste de la sfârșitul deceniului al patrulea.

Iosif Vissarionovici Stalin și Mihail Tuhacevski · Mihail Tuhacevski și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică

Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică a fost formată din foștii cetățeni polonezi sau de vorbitorii de limbă poloneză rezidenți în Uniunea Sovietică.

Iosif Vissarionovici Stalin și Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică · Minoritatea poloneză din Uniunea Sovietică și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Iosif Vissarionovici Stalin și Moscova · Moscova și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Nikolai Ivanovici Buharin

Nikolai Ivanovici Buharin (în limba rusă: Николай Иванович Бухарин, n. 27 septembrie 1888 – d. 13 martie 1938) a fost un intelectual rus, revoluționar bolșevic și important om politic sovietic.

Iosif Vissarionovici Stalin și Nikolai Ivanovici Buharin · Nikolai Ivanovici Buharin și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.

Iosif Vissarionovici Stalin și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Pravda

Pravda (în, Adevărul) este un ziar sovietic celebru, o publicație oficială a Partidului Comunist între anii 1918 și 1991.

Iosif Vissarionovici Stalin și Pravda · Pravda și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Prim-ministrul Regatului Unit

Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este în practică liderul politic al Regatului Unit.

Iosif Vissarionovici Stalin și Prim-ministrul Regatului Unit · Prim-ministrul Regatului Unit și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Iosif Vissarionovici Stalin și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Războiul Civil Rus

Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.

Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul Civil Rus · Războiul Civil Rus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Revoluția Rusă din 1917

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Iosif Vissarionovici Stalin și Revoluția Rusă din 1917 · Revoluția Rusă din 1917 și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Sferă de influență

O sferă de influență este o regiune de influență politică care înconjoară o țară, sau o regiune de influență economică din jurul unui oraș.

Iosif Vissarionovici Stalin și Sferă de influență · Războiul polono-sovietic și Sferă de influență · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Iosif Vissarionovici Stalin și Statele Unite ale Americii · Războiul polono-sovietic și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Iosif Vissarionovici Stalin și Ucraina · Războiul polono-sovietic și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Iosif Vissarionovici Stalin și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Războiul polono-sovietic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Iosif Vissarionovici Stalin și Vladimir Ilici Lenin · Războiul polono-sovietic și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »

Winston Churchill

Sir Winston Leonard Spencer Churchill a fost un om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial.

Iosif Vissarionovici Stalin și Winston Churchill · Războiul polono-sovietic și Winston Churchill · Vezi mai mult »