Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic

Istoria Rusiei vs. Războiul polono-sovietic

Istoria Rusiei începe cu istoria slavilor de răsărit, grupul etnic din care s-au născut mai târziu rușii, ucrainenii și belarușii. Războiul polono-sovietic (februarie 1919 – martie 1921) — în limba poloneză denumit și Wojna bolszewicka („Războiul bolșevic”) — a fost un conflict care a opus RSFS Rusă pe de-o parte și a Doua Republică Poloneză și Republica Populară Ucraineană pe de altă parte pentru controlul teritoriilor care corespund în mare în zilele noastre Ucrainei și Belarusului.

Similarități între Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic

Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic au 39 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Aliații din Primul Război Mondial, Arhanghelsk, Armata Roșie, Împărțirile Poloniei, Belaruși, Belarus, Bolșevic, Cazaci, Cehoslovacia, CEKA, Comunism, Conferința de la Ialta, Congresul de la Viena, Europa de Est, Europa de Vest, Galiția, Imperiul Rus, Iosif Vissarionovici Stalin, Kiev, Lev Davidovici Troțki, Lituania, Mișcarea Albă, Moscova, Nipru, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Primul Război Mondial, Puterile Centrale, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, ..., Revoluția Rusă din 1917, Rusia Kieveană, Slavi estici, Statele Unite ale Americii, Tratatul de la Brest-Litovsk, Ucraina, Uniunea statală polono-lituaniană, Vladimir Ilici Lenin, Volânia. Extinde indicele (9 Mai Mult) »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Istoria Rusiei · Al Doilea Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Aliații din Primul Război Mondial

Aliații din Primul Război Mondial sunt uneori denumiți și Puterile Antantei.

Aliații din Primul Război Mondial și Istoria Rusiei · Aliații din Primul Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Arhanghelsk

Arhanghelsk este un oraș în partea de nord-vest a Rusiei, pe malurile fluviului Dvina de Nord, aproape de vărsarea acestuia în Marea Albă.

Arhanghelsk și Istoria Rusiei · Arhanghelsk și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Istoria Rusiei · Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Împărțirile Poloniei

Uniunea Polono-Lituaniană în momentul de maximă dezvoltare Împărțirile Poloniei (în limba poloneză Rozbiór sau Rozbiory Polski) se referă la evenimentele care au avut loc în secolul al XVIII-lea și care au făcut să dispară statul suveran polono-lituanian.

Împărțirile Poloniei și Istoria Rusiei · Împărțirile Poloniei și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Belaruși

Drapelul Belarusului (1918 și 1991–1995) Drapelul Belarusului (în prezent) Belarușii sau bielorușii (în limba belarusă: беларусы) sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populației în Republica Belarus și formează minorități naționale în Polonia, Rusia, Lituania și Ucraina.

Belaruși și Istoria Rusiei · Belaruși și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Belarus

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.

Belarus și Istoria Rusiei · Belarus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Istoria Rusiei · Bolșevic și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Cazaci

Cazacii reprezintă un grup multietnic, în majoritate de origine slavă - ucraineni și ruși, cu influențe în port și anumite obiceiuri din partea popoarelor turco-tătare vecine, care trăiesc în stepele sudice al Europei Răsăritene și ale Asiei rusești, și care în cursul istoriei au devenit renumiți atât pentru dorința lor de autoguvernare cât și pentru măiestria lor militară, în special în domeniul luptei călare.

Cazaci și Istoria Rusiei · Cazaci și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Cehoslovacia

Cehoslovacia (Československo în cehă, Česko-Slovensko în slovacă) a fost o țară în Europa Centrală care a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992.

Cehoslovacia și Istoria Rusiei · Cehoslovacia și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

CEKA

Emblema CEKA – KGB: sabia și scutul Comisia Extraordinară pentru Întreaga Rusie, abreviat ca VChK (Ve-Che-Ka) și cunoscut sub numele de Cheka, a fost prima dintr-o succesiune de organizații ale poliției secrete sovietice.

CEKA și Istoria Rusiei · CEKA și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Comunism

Comunismul este un termen care se poate referi la mai multe noțiuni legate între ele, dar diferite și istoric, foarte contrastate, sau chiar, după comentatori precum istoricul Stephane Courtois, contradictorii.

Comunism și Istoria Rusiei · Comunism și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Conferința de la Ialta

Churchill, Roosevelt și Stalin la Yalta, în 1945. Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea a fost întâlnirea din 4-11 februarie 1945 dintre liderii SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Conferința de la Ialta și Istoria Rusiei · Conferința de la Ialta și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Congresul de la Viena

Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.

Congresul de la Viena și Istoria Rusiei · Congresul de la Viena și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Europa de Est și Istoria Rusiei · Europa de Est și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Europa de Vest și Istoria Rusiei · Europa de Vest și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Galiția

Galiția (în, pronunțat; în; în) este o regiune istorică și geografică ce se întinde pe ceea ce este astăzi sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei, și care multă vreme a făcut parte din Uniunea Polono-Lituaniană.

Galiția și Istoria Rusiei · Galiția și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Istoria Rusiei · Imperiul Rus și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Istoria Rusiei · Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Istoria Rusiei și Kiev · Kiev și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lev Davidovici Troțki

Fotografie de pe pașaportul lui Lev Troțki, 1915 Lev Davidovici Troțki (în), născut Léiba sau Leib Bronștéin (Лейба Бронштейн), a fost un revoluționar bolșevic și intelectual marxist rus născut într-o familie de evrei așkenazi din Ucraina.

Istoria Rusiei și Lev Davidovici Troțki · Lev Davidovici Troțki și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Lituania

Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.

Istoria Rusiei și Lituania · Lituania și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Mișcarea Albă

Mișcarea Albă (în) și brațul ei înarmat Armata Albă (în) sau Garda Albă (în), ai căror membri erau cunoscuți ca Albi (în), cuprindeau unele forțe din Rusia, atât politice cât și militare, care se opuneau bolșevicilor după Revoluția din Octombrie și care au luptat împotriva Armatei Roșii (așa cum au făcut-o, de altfel, și naționaliștii ucrainieni din Armata Verde sau anarhiștii din Armata Neagră) pe durata războiului civil din Rusia din 1918 până în 1921.

Istoria Rusiei și Mișcarea Albă · Mișcarea Albă și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Istoria Rusiei și Moscova · Moscova și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Nipru

Niprul (în ucraineană: Дніпро, Dnipro, rusă: Днепр, Dnjepr, bielorusă: Дняпро, Dnjapro; a nu se confunda cu fluviul Nistru) este un fluviu de 2.145 km lungime care izvorăște din Rusia și curge prin Belarus și Ucraina, înainte de a se vărsa în mare.

Istoria Rusiei și Nipru · Nipru și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice

Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.

Istoria Rusiei și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Istoria Rusiei și Primul Război Mondial · Primul Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Puterile Centrale

A nu se confunda cu Tripla Alianță. Puterile Antantei în verde. Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost națiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaților (Antantei) în timpul Primului Război Mondial.

Istoria Rusiei și Puterile Centrale · Puterile Centrale și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă

RSFS Rusă (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) (în limba rusă Росси́йская Сове́тская Федерати́вная Социалисти́ческая Респу́блика, РСФСР) a fost cea mai mare și cu populația cea mai numeroasă dintre fostele republici sovietice, după colapsul Uniunii Sovietice transformându-se în Federația Rusă.

Istoria Rusiei și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă · Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Istoria Rusiei și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Revoluția Rusă din 1917

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Istoria Rusiei și Revoluția Rusă din 1917 · Revoluția Rusă din 1917 și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Istoria Rusiei și Rusia Kieveană · Rusia Kieveană și Războiul polono-sovietic · Vezi mai mult »

Slavi estici

Slavii estici sunt grupul etnic din care se trag popoarele rus, ucrainean și belarus.

Istoria Rusiei și Slavi estici · Războiul polono-sovietic și Slavi estici · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Istoria Rusiei și Statele Unite ale Americii · Războiul polono-sovietic și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Tratatul de la Brest-Litovsk

Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut în epocă cu numele de "Brest-Litovsk"), între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial.

Istoria Rusiei și Tratatul de la Brest-Litovsk · Războiul polono-sovietic și Tratatul de la Brest-Litovsk · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Istoria Rusiei și Ucraina · Războiul polono-sovietic și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Istoria Rusiei și Uniunea statală polono-lituaniană · Războiul polono-sovietic și Uniunea statală polono-lituaniană · Vezi mai mult »

Vladimir Ilici Lenin

(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

Istoria Rusiei și Vladimir Ilici Lenin · Războiul polono-sovietic și Vladimir Ilici Lenin · Vezi mai mult »

Volânia

Volânia Volânia ori Volînia (în limbile ucraineană: Волинь.

Istoria Rusiei și Volânia · Războiul polono-sovietic și Volânia · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic

Istoria Rusiei are 390 de relații, în timp ce Războiul polono-sovietic are 229. Așa cum au în comun 39, indicele Jaccard este 6.30% = 39 / (390 + 229).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Istoria Rusiei și Războiul polono-sovietic. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »