acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria
Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria au 53 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie, Birou politic, Bolșevic, Bulgaria, Caucaz, Cecenia, Comisar al poporului, Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Complotul doctorilor, Cosmopolit fără țară, Finlanda, Georgia, Georgieni, Germani de pe Volga, Germania, Germania Nazistă, Gheorghi Jukov, Gheorghi Malenkov, Gulag, Inamic al poporului, Ingușetia, Istoria Uniunii Sovietice, Japonia, Limba georgiană, Limba rusă, Marea Epurare, Masacrul de la Katyń, Moscova, Nicolai Bulganin, ..., Nikita Sergheevici Hrușciov, Nikolai Ejov, NKVD, Operațiunea Barbarossa, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Politician, Polonia, Pravda, Prim-ministrul Uniunii Sovietice, Războiul Civil Rus, Războiul Rece, Republica Democrată Germană, România, Serghei Kirov, Sferă de influență, Spionaj, Statele Unite ale Americii, Tătarii crimeeni, Troica NKVD, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Veaceslav Molotov, Vladimir Ilici Lenin, 5 martie. Extinde indicele (23 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Iosif Vissarionovici Stalin · Al Doilea Război Mondial și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și Iosif Vissarionovici Stalin · Armata Roșie și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Birou politic
Un Birou politic este organizația executivă conducătoare pentru un număr de partide politice, cele mai multe dintre ele fiind partide comuniste.
Birou politic și Iosif Vissarionovici Stalin · Birou politic și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Bolșevic
Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.
Bolșevic și Iosif Vissarionovici Stalin · Bolșevic și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Bulgaria și Iosif Vissarionovici Stalin · Bulgaria și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Caucaz și Iosif Vissarionovici Stalin · Caucaz și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Cecenia
Republica Cecenă (în rusă Чече́нская Респу́блика; în cecenă: Нохчийн Республика sau Noxçiyn Respublika) este o regiune a Federației Ruse cu statut de republică.
Cecenia și Iosif Vissarionovici Stalin · Cecenia și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Comisar al poporului
Din 1919 până în 1946, funcțiile de miniștri în guvernul Rusiei și, mai apoi, în acela al Uniunii Sovietice, au fost îndeplinte de Comisari ai Poporului (în rusa narodnîi comisar, prescurtat narkom).
Comisar al poporului și Iosif Vissarionovici Stalin · Comisar al poporului și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (în), abreviat în rusă ЦК, „ȚeKa”, a fost cel mai înalt corp de conducere al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și Iosif Vissarionovici Stalin · Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Complotul doctorilor
Complotul doctorilor (în, врачи-вредители (doctorii-sabotori) ori врачи-убийцы (doctorii-ucigași)) a fost o așa-zisă conspirație care ar fi urmărit eliminarea fizică a conducătorilor Uniunii Sovietice prin otrăvire, complotiștii fiind în majoritate doctori evrei.
Complotul doctorilor și Iosif Vissarionovici Stalin · Complotul doctorilor și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Cosmopolit fără țară
Cosmopolit fără țară (în) a fost un eufemism sovietic folosit în timpul campaniei antisemite staliniste din perioada 1948–1953, care a culminat cu înscenarea conspirației „Complotul doctorilor evrei”, acuzați că intenționau să elimine fizic conducerea Uniunii Sovietice prin otrăvire.
Cosmopolit fără țară și Iosif Vissarionovici Stalin · Cosmopolit fără țară și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Finlanda
Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.
Finlanda și Iosif Vissarionovici Stalin · Finlanda și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Georgia
Georgia sau Republica Georgia, denumită uneori și Gruzia, este o țară în Europa Orientală.
Georgia și Iosif Vissarionovici Stalin · Georgia și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Georgieni
Georgieni, numiți și kartveli (în limba georgiană ქართველები, kartvelebi) sunt o națiune și un grup etnic originar din Georgia.
Georgieni și Iosif Vissarionovici Stalin · Georgieni și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Germani de pe Volga
Germanii de pe Volga sunt etnici germani care au trăit în apropierea râului Volga și a Mării Negre, menținându-și cultura germană, limba germană, tradițiile germane și religia: evanghelică luterană sau romano-catolică.
Germani de pe Volga și Iosif Vissarionovici Stalin · Germani de pe Volga și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Germania și Iosif Vissarionovici Stalin · Germania și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Iosif Vissarionovici Stalin · Germania Nazistă și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Gheorghi Jukov
Gheorghi Konstantinovici Jukov (în) a fost un militar și politician sovietic.
Gheorghi Jukov și Iosif Vissarionovici Stalin · Gheorghi Jukov și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Gheorghi Malenkov
Gheorghi Maximilianovici Malenkov (în) a fost un politician sovietic și lider al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, colaborator apropiat al lui Iosif Vissarionovici Stalin.
Gheorghi Malenkov și Iosif Vissarionovici Stalin · Gheorghi Malenkov și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Gulag
(din rusă ГУЛаг: Главное управление исправительно-трудовыхлагерей, transliterat „Glavnoe upravlenie ispravitelno-trudovîh lagherei”, „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”) a fost o ramură a poliției interne și serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forțată și a închisorilor și lagărelor de detenție și de tranzit asociate.
Gulag și Iosif Vissarionovici Stalin · Gulag și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Inamic al poporului
"Inamic al statului" se leagă aici.
Inamic al poporului și Iosif Vissarionovici Stalin · Inamic al poporului și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Ingușetia
Ingușetia (Inguș- ГIалгIай Мохк/G'alg'ay mokhk) este o republică mică autonomă din Federația Rusă, în zona Caucazului.
Ingușetia și Iosif Vissarionovici Stalin · Ingușetia și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Istoria Uniunii Sovietice
Istoria Uniunii Sovietice începe cu Revoluția rusă din 1917.
Iosif Vissarionovici Stalin și Istoria Uniunii Sovietice · Istoria Uniunii Sovietice și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Japonia
Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.
Iosif Vissarionovici Stalin și Japonia · Japonia și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Limba georgiană
Limba georgiană (în) este limba oficială a Georgiei.
Iosif Vissarionovici Stalin și Limba georgiană · Lavrenti Pavlovici Beria și Limba georgiană ·
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Iosif Vissarionovici Stalin și Limba rusă · Lavrenti Pavlovici Beria și Limba rusă ·
Marea Epurare
Marea Epurare (- Marea Teroare) este numele dat campaniilor de represiune din Uniunea Sovietică de la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, care a inclus și epurarea partidului comunist.Termenul de represiune a fost în mod oficial folosit pentru a indica urmărirea oamenilor recunoscuți drept dușmani ai poporului și contrarevoluționari.
Iosif Vissarionovici Stalin și Marea Epurare · Lavrenti Pavlovici Beria și Marea Epurare ·
Masacrul de la Katyń
Ofițeri polonezi exhumați la 3 ani dupǎ masacru (1943) Masacrul de la Katyń (cunoscut și ca incidentul de la Katyń sau masacrul din pădurea Katyń) a fost o execuție în masă a unor cetățeni polonezi de către forțele poliției secrete sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Iosif Vissarionovici Stalin și Masacrul de la Katyń · Lavrenti Pavlovici Beria și Masacrul de la Katyń ·
Moscova
Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².
Iosif Vissarionovici Stalin și Moscova · Lavrenti Pavlovici Beria și Moscova ·
Nicolai Bulganin
Nicolai Alexandrovici Bulganin (în; n. 30 mai 1895 – d. 24 februarie 1975) a fost un politician sovietic care a ocupat funcții importante guvernamentale: ministru al apărării (1953-1955) și prim-ministru (1955-1958).
Iosif Vissarionovici Stalin și Nicolai Bulganin · Lavrenti Pavlovici Beria și Nicolai Bulganin ·
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Iosif Vissarionovici Stalin și Nikita Sergheevici Hrușciov · Lavrenti Pavlovici Beria și Nikita Sergheevici Hrușciov ·
Nikolai Ejov
Nikolai Ivanovici Ejov (Николай́ Ива́нович Ежов́) (1 mai 1895 – 4 februarie? 1940) a fost șeful Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne – NKVD – între 1936–1938, în timpul Marii Epurări.
Iosif Vissarionovici Stalin și Nikolai Ejov · Lavrenti Pavlovici Beria și Nikolai Ejov ·
NKVD
Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́треннихдел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.
Iosif Vissarionovici Stalin și NKVD · Lavrenti Pavlovici Beria și NKVD ·
Operațiunea Barbarossa
Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.
Iosif Vissarionovici Stalin și Operațiunea Barbarossa · Lavrenti Pavlovici Beria și Operațiunea Barbarossa ·
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Iosif Vissarionovici Stalin și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Lavrenti Pavlovici Beria și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice ·
Politician
G20 Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică; reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu.
Iosif Vissarionovici Stalin și Politician · Lavrenti Pavlovici Beria și Politician ·
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Iosif Vissarionovici Stalin și Polonia · Lavrenti Pavlovici Beria și Polonia ·
Pravda
Pravda (în, Adevărul) este un ziar sovietic celebru, o publicație oficială a Partidului Comunist între anii 1918 și 1991.
Iosif Vissarionovici Stalin și Pravda · Lavrenti Pavlovici Beria și Pravda ·
Prim-ministrul Uniunii Sovietice
Premierul Uniunii Sovietice sau Președinte al Sovietului Comisarilor Poporului al URSS (Председатель Совета НародныхКомиссаров СССР) (1923-1946) și Președinte al Consiliului de miniștri al URSS (Председатель Совета Министров СССР) (1946-1991), a fost șeful guvernului în Uniunea Sovietică.
Iosif Vissarionovici Stalin și Prim-ministrul Uniunii Sovietice · Lavrenti Pavlovici Beria și Prim-ministrul Uniunii Sovietice ·
Războiul Civil Rus
Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.
Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul Civil Rus · Lavrenti Pavlovici Beria și Războiul Civil Rus ·
Războiul Rece
Războiul Rece a fost o perioadă de tensiuni geopolitice dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, respectiv dintre aliații lor din Blocul Vestic și Blocul Estic.
Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul Rece · Lavrenti Pavlovici Beria și Războiul Rece ·
Republica Democrată Germană
Fără descriere.
Iosif Vissarionovici Stalin și Republica Democrată Germană · Lavrenti Pavlovici Beria și Republica Democrată Germană ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Iosif Vissarionovici Stalin și România · Lavrenti Pavlovici Beria și România ·
Serghei Kirov
Serghei Mironovici Kirov (Серге́й Миро́нович Ки́ров) a fost un revoluționar bolșevic și un lider comunist sovietic.
Iosif Vissarionovici Stalin și Serghei Kirov · Lavrenti Pavlovici Beria și Serghei Kirov ·
Sferă de influență
O sferă de influență este o regiune de influență politică care înconjoară o țară, sau o regiune de influență economică din jurul unui oraș.
Iosif Vissarionovici Stalin și Sferă de influență · Lavrenti Pavlovici Beria și Sferă de influență ·
Spionaj
Spionajul este o activitate de strângere de informații desfășurată de una sau mai multe persoane numite spioni; scopul aceste activități este de urmărirea unei sau mai multor persoane sau instituții sau țări pentru a afla intențiile sau activitățile acestora, pentru a afla ce intenționează să facă sau să spună, și aceasta cu scopul de a informa o terță parte.
Iosif Vissarionovici Stalin și Spionaj · Lavrenti Pavlovici Beria și Spionaj ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Iosif Vissarionovici Stalin și Statele Unite ale Americii · Lavrenti Pavlovici Beria și Statele Unite ale Americii ·
Tătarii crimeeni
Tătarii crimeeni (sing. qırımtatar, pl. qırımtatarlar) sau crimeenii (sing. qırım, qırımlı, pl. qırımlar, qırımlılar) sunt un grup etnic vorbitor al unei limbi turcice, care își au originea în Crimeea.
Iosif Vissarionovici Stalin și Tătarii crimeeni · Lavrenti Pavlovici Beria și Tătarii crimeeni ·
Troica NKVD
Troicile NKVD au fost, în istoria sovietică, comisii formate din trei persoane însărcinate cu ceeea ce se numește astăzi pedeapsa extrajudiciară (внесудебная расправа, внесудебное преследование).
Iosif Vissarionovici Stalin și Troica NKVD · Lavrenti Pavlovici Beria și Troica NKVD ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Iosif Vissarionovici Stalin și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Lavrenti Pavlovici Beria și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Veaceslav Molotov
Veaceslav Mihailovici Molotov (în), sovietic, politician și diplomat, a fost unul dintre cei mai importanți conducători ai guvernului sovietic, începând din deceniul al treilea al secolului trecut, când a fost propulsat la putere de către protectorul său, Stalin, până în deceniul al șaselea, când a fost destituit din toate funcțiile de Nikita Hrușciov.
Iosif Vissarionovici Stalin și Veaceslav Molotov · Lavrenti Pavlovici Beria și Veaceslav Molotov ·
Vladimir Ilici Lenin
(), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов), a fost un revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Iosif Vissarionovici Stalin și Vladimir Ilici Lenin · Lavrenti Pavlovici Beria și Vladimir Ilici Lenin ·
5 martie
---- 5 martie este a 64-a zi a calendarului gregorian și ziua a 65-a în anii bisecți.
5 martie și Iosif Vissarionovici Stalin · 5 martie și Lavrenti Pavlovici Beria ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria
- Ceea ce au în comun cu Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria
- Similarități între Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria
Comparație între Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria
Iosif Vissarionovici Stalin are 327 de relații, în timp ce Lavrenti Pavlovici Beria are 128. Așa cum au în comun 53, indicele Jaccard este 11.65% = 53 / (327 + 128).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Iosif Vissarionovici Stalin și Lavrenti Pavlovici Beria. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
