acces mai rapid decât browser-ul!
62 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Aliaj, Antanta, Arc de cerc, Argint, Aur, Austro-Ungaria, Autodeterminare, Avers, Banca Națională a României, BU (numismatică), Bucovina de Nord, Bucovina de Sud, Bulgaria, Cadrilater, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, Declarația de la Alba Iulia, Diametru, Ștefan Cicio Pop, Germania Nazistă, Gheorghe Pop de Băsești, Imperiul Rus, Ion I.C. Brătianu, Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Leu românesc, Marele Sfat Național Român, Maria, Regina României, Monedă, Participarea României la Primul Război Mondial, Partidul Național Liberal, Partidul Național-Țărănesc, Primul Război Mondial, Proof (numismatică), Războiul de Independență al României, Regatul României, Regiuni istorice românești, Renașterea națională a României, Republica Moldova, Români, România, România Mare, Samoilă Mârza, Sfatul Național Român din Țara Bârsei, Stema României, Titlu (aliaj), Tratatul de la București (1918), Tratatul de la Trianon, Ultimatumul sovietic dat României în 1940, Unirea Banatului cu România, ..., Unirea Basarabiei cu România, Unirea Bucovinei cu România, Unirea Principatelor Române, Unirea Transilvaniei cu România, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vasile Goldiș, Vechiul Regat, Ziua națională a României, 1 decembrie, 1990, 2019, 31 iulie. Extinde indicele (12 Mai Mult) »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Marea Unire și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Aliaj
oțel, un aliaj de fier cu carbon. Un aliaj este un amestec omogen cu proprietăți metalice a două sau mai multe elemente chimice, din care cel puțin unul este metal și de obicei se află în cantitatea cea mai mare.
Nou!!: Marea Unire și Aliaj · Vezi mai mult »
Antanta
A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.
Nou!!: Marea Unire și Antanta · Vezi mai mult »
Arc de cerc
Frontiera sa curbă de lungime L este un '''arc de cerc'''. Un arc de cerc este un arc al unui cerc dintre o pereche de puncte distincte.
Nou!!: Marea Unire și Arc de cerc · Vezi mai mult »
Argint
Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47.
Nou!!: Marea Unire și Argint · Vezi mai mult »
Aur
Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.
Nou!!: Marea Unire și Aur · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Marea Unire și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Autodeterminare
Principiul autodeterminării națiunilor sau a popoarelor, este un principiu din dreptul internațional care prevede dreptul popoarelor și al națiunilor de a-și determina singure cursul propriilor dezvoltări politice, economice, culturale și sociale, fără intervenții directe sau indirecte din exterior.
Nou!!: Marea Unire și Autodeterminare · Vezi mai mult »
Avers
Carlos III (Spania), în 1780. Față (avers), a unui plic poștal tradițional. Față, avers (provine de la latinescul cuvânt-compus anteversus, cuvânt prin apocopare din termenul ante, „înainte”, „în față”, și termenul versus, „dos”, „spate”) este acea parte sau fațetă, care îndeplinește rol de parte principală la o monedă și/sau la o medalie, fiind acea fațetă pe care se află imprimat un bust sau vreo (reprezentând regele, principele, vreo anume persoană, vreo sau vreo alegorie).
Nou!!: Marea Unire și Avers · Vezi mai mult »
Banca Națională a României
Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară, așa-zisa obligativitate „legal tender” (în engleză).
Nou!!: Marea Unire și Banca Națională a României · Vezi mai mult »
BU (numismatică)
În numismatică, BU (în, în, iar în), desemnează o calitate intermediară între baterea monedelor de circulație curentă și cea de calitate superioară denumită proof (în franceză: „belle épreuve”).
Nou!!: Marea Unire și BU (numismatică) · Vezi mai mult »
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Nou!!: Marea Unire și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »
Bucovina de Sud
Bucovina de Sud Bucovina de Sud-Judetul Suceava Bucovina de Sud (în) este denumirea părții de sud a provinciei istorice a Bucovinei, care se află în prezent în România.
Nou!!: Marea Unire și Bucovina de Sud · Vezi mai mult »
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Nou!!: Marea Unire și Bulgaria · Vezi mai mult »
Cadrilater
Legea de alipire a Cadrilaterului la România, 1913 Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine.
Nou!!: Marea Unire și Cadrilater · Vezi mai mult »
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria
Ioan Suciu, Victor Bontescu, (Solomon Haliță), Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Ion Flueraș* Ion Bordea și Solomon Haliță nu au făcut parte din Consiliul Dirigent Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria a fost un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, al Transilvaniei, în perioada 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920.
Nou!!: Marea Unire și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria · Vezi mai mult »
Declarația de la Alba Iulia
La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.
Nou!!: Marea Unire și Declarația de la Alba Iulia · Vezi mai mult »
Diametru
Un diametru al acestui cerc este colorat în albastru deschis. Diametru (limba greacă: διάμετρος (diametros), "diagonala unui cerc", din δια- (dia-), "lățime, prin" + μέτρον (metron), "a măsura") este un concept utilizat în matematică.
Nou!!: Marea Unire și Diametru · Vezi mai mult »
Ștefan Cicio Pop
Ștefan Cicio Pop (n. 1 aprilie 1865, Șigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat și un om politic român, membru al PNR și mai apoi vicepreședinte al PNȚ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Președinte al Consiliului Național Central Român, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deținând portofoliul apărării și al internelor.
Nou!!: Marea Unire și Ștefan Cicio Pop · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Marea Unire și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Gheorghe Pop de Băsești
George Pop de Băsești - portret în Enciclopedia României George Pop de Băsești (n. 1 august 1835, Băsești, Comitatul Sălaj – d. 23 februarie 1919, Băsești, România) a fost un politician român din Transilvania, între 1881-1902 vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.
Nou!!: Marea Unire și Gheorghe Pop de Băsești · Vezi mai mult »
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Nou!!: Marea Unire și Imperiul Rus · Vezi mai mult »
Ion I.C. Brătianu
Ion I.C. Brătianu (cunoscut și ca Ionel Brătianu, n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș – d. 24 noiembrie 1927, București) a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.
Nou!!: Marea Unire și Ion I.C. Brătianu · Vezi mai mult »
Iuliu Hossu
Iuliu Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaș, comitatul Cluj, Austro-Ungaria – d. 28 mai 1970, București, din România) a fost episcop al Episcopiei de Cluj-Gherla, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române.
Nou!!: Marea Unire și Iuliu Hossu · Vezi mai mult »
Iuliu Maniu
Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.
Nou!!: Marea Unire și Iuliu Maniu · Vezi mai mult »
Leu românesc
Leul românesc (plural: lei, codul ISO 4217: RON) este unitatea monetară a României.
Nou!!: Marea Unire și Leu românesc · Vezi mai mult »
Marele Sfat Național Român
Marele Sfat Național Român a fost organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea definitivă cu România, având rol legislativ.
Nou!!: Marea Unire și Marele Sfat Național Român · Vezi mai mult »
Maria, Regina României
Maria, Regina României (în Queen Marie of Romania) este un film istoric românesc lansat în data de 8 noiembrie 2019.
Nou!!: Marea Unire și Maria, Regina României · Vezi mai mult »
Monedă
O monedă (plural: monedeAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2021 (DOOM3) nu moneziAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2005 (DOOM2)) este, în general, un lingou de metal de formă discoidală, folosită ca o formă de bani.
Nou!!: Marea Unire și Monedă · Vezi mai mult »
Participarea României la Primul Război Mondial
Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 15/28 iulie 1914 și 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
Nou!!: Marea Unire și Participarea României la Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Partidul Național Liberal
Partidul Național Liberal se poate referi la.
Nou!!: Marea Unire și Partidul Național Liberal · Vezi mai mult »
Partidul Național-Țărănesc
Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).
Nou!!: Marea Unire și Partidul Național-Țărănesc · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Marea Unire și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Proof (numismatică)
Proof (din sintagma, „emisiune monetară demonstrativă”), în numismatică, desemnează calitatea care caracterizează o monedă al cărei relief mat contrastează cu fondul / câmpul lucios ca o oglindă.
Nou!!: Marea Unire și Proof (numismatică) · Vezi mai mult »
Războiul de Independență al României
280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
Nou!!: Marea Unire și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Nou!!: Marea Unire și Regatul României · Vezi mai mult »
Regiuni istorice românești
Regiuni istorice din România și din vecinătatea sa. Regiuni istorice care au aparținut României. De-a lungul timpului, în spațiul geografic pe care locuiesc sau au locuit populații românești, s-au conturat mai multe regiuni istorice care în decursul istoriei au aparținut în întregime sau parțial fie voievodatelor întemeiate în secolele al X-lea (pentru Transilvania) și al XIV-lea (Moldova, Țara Românească și Dobrogea), fie statelor vecine.
Nou!!: Marea Unire și Regiuni istorice românești · Vezi mai mult »
Renașterea națională a României
''"România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății"'', pictură de Constantin Daniel Rosenthal (c. 1850) Proiectele Ecaterinei II privind Imperiul Otoman: în roșu « Imperiul neobizantin » al fiului său Constantin, în albastru « Regatul Daciei » al lui Grigori Potiomkin, în galben compensațiile pentru Imperiul Habsburgic, în verde-albastru pentru Veneția. România văzută de Cezar Bolliac, un lider al Revoluției Române din 1848. Hartă datată 1855. Renașterea națională a României (uneori renașterea națională și culturală) este o sintagmă folosită în cultura și în istoriografia română pentru a se face referire la prefacerile survenite în istoria românilor în secolul al XIX-lea și finalizate prin materializarea ideii unității naționale.
Nou!!: Marea Unire și Renașterea națională a României · Vezi mai mult »
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.
Nou!!: Marea Unire și Republica Moldova · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Marea Unire și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Marea Unire și România · Vezi mai mult »
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Nou!!: Marea Unire și România Mare · Vezi mai mult »
Samoilă Mârza
Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, comitatul Alba de Jos, Regatul Ungariei - d. 19 decembrie 1967, Alba Iulia, Regiunea Hunedoara, Republica Socialistă România) a fost un fotograf român, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care surprind Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Nou!!: Marea Unire și Samoilă Mârza · Vezi mai mult »
Sfatul Național Român din Țara Bârsei
Sfatul Național din Țara Bârsei a fost un organ reprezentativ al tuturor românilor din Țara Bârsei, ce a ființat în lunile noiembrie și decembrie ale anului 1918.
Nou!!: Marea Unire și Sfatul Național Român din Țara Bârsei · Vezi mai mult »
Stema României
Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce, pe cap Coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru.
Nou!!: Marea Unire și Stema României · Vezi mai mult »
Titlu (aliaj)
Titlul unui aliaj este o mărime adimensională corespunzând cu compoziția sa într-un metal dat.
Nou!!: Marea Unire și Titlu (aliaj) · Vezi mai mult »
Tratatul de la București (1918)
Caricatură politică franceză: Kaiserul german, cu piciorul pe cadavrul unui rus (Rusia), amenință cu un pumnal o femeie (România), ca să semneze tratatul de pace Hartă din Atlasul "Pământului românesc de-a lungul vremilor" de N.P. Comnenul, 1920: România la tratatul de la București (albastru); la vest de linia roșie, zona ocupată de Puterile Centrale. Tratatul (Pacea) de la București, cunoscut și ca Pacea de la Buftea-București, a fost un tratat de pace semnat de România la 7 mai 1918, cu Imperiul German și Austro-Ungaria, în decursul Primului Război Mondial.
Nou!!: Marea Unire și Tratatul de la București (1918) · Vezi mai mult »
Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Nou!!: Marea Unire și Tratatul de la Trianon · Vezi mai mult »
Ultimatumul sovietic dat României în 1940
În Arhivele Naționale ale României, secțiunea Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (AMAE, fond 71/1920-1944. URSS, vol. 130, f. 245-246) se păstrează textul ultimatumului dat României la 26 iunie 1940 de Uniunea Sovietică.
Nou!!: Marea Unire și Ultimatumul sovietic dat României în 1940 · Vezi mai mult »
Unirea Banatului cu România
Unirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Nou!!: Marea Unire și Unirea Banatului cu România · Vezi mai mult »
Unirea Basarabiei cu România
Declarația de Unire a Basarabiei cu România Basarabia (așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București) s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la unirea cu Regatul României, în cadrul căruia a constituit o provincie.
Nou!!: Marea Unire și Unirea Basarabiei cu România · Vezi mai mult »
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Nou!!: Marea Unire și Unirea Bucovinei cu România · Vezi mai mult »
Unirea Principatelor Române
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești Drapelul noului stat Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Nou!!: Marea Unire și Unirea Principatelor Române · Vezi mai mult »
Unirea Transilvaniei cu România
Crișanei, cu posibilitatea extinderii Banatului până la Tisa și Dunăre. Granițele definitive vor fi stabilite abia în 1920. Unirea Transilvaniei cu România a fost proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.
Nou!!: Marea Unire și Unirea Transilvaniei cu România · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Marea Unire și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Vasile Goldiș
Vasile Goldiș (n. 12 noiembrie 1862, Mocirla, azi Vasile Goldiș, Arad – d. 10 februarie 1934, Arad) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Nou!!: Marea Unire și Vasile Goldiș · Vezi mai mult »
Vechiul Regat
Vechiul Regat este numele dat teritoriilor românești reunite în Regatul României înainte de 1918, adică teritoriul format din Moldova și Ținutul Herța (fără Bucovina și Basarabia), Muntenia, Oltenia și Dobrogea, inclusiv Cadrilater.
Nou!!: Marea Unire și Vechiul Regat · Vezi mai mult »
Ziua națională a României
1 decembrie 2018: Drapelul României fluturând de centenar pe cel mai înalt vârf din țară, vârful Moldoveanu. ''Regimentului 16 Dorobanți „Fălticeni“'' în Cluj, 1918 Ziua națională a României a fost între 1861-1866 ziua de 24 Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.
Nou!!: Marea Unire și Ziua națională a României · Vezi mai mult »
1 decembrie
---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Marea Unire și 1 decembrie · Vezi mai mult »
1990
1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Marea Unire și 1990 · Vezi mai mult »
2019
2019 (MMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Marea Unire și 2019 · Vezi mai mult »
31 iulie
---- 31 iulie este a 212-a zi a calendarului gregorian și a 213-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Marea Unire și 31 iulie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Marea Unire de la 1918, Marea Unire din 1918, Marea unire din 1918, Unirea din 1918, Ziua Marii Uniri.
