Cuprins
107 relaţii: Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg, Arhiducesa Maria Amalia a Austriei, Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789), Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen, Arhiducesa Maria Ioana Gabriela a Austriei, Arhiducesa Maria Josepha a Austriei, August al II-lea de Brunswick-Wolfenbüttel, Austria, Boemia, Bratislava, Carol al III-lea al Spaniei, Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Carol al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman, Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, Carol Iosif al Austriei (1745-1761), Casa de Habsburg, Christine Louise de Oettingen-Oettingen, Codex Theresianus, Constitutio Criminalis Theresiana, Danemarca, Eleonora Magdalena de Neuburg, Elisabeta a Rusiei, Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel, Elisabeta de Parma, Eugen de Savoia, Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Ferdinand, Duce de Modena, Filip al III-lea al Spaniei, Filip I, Duce de Parma, Florența, Francisc I al Sfântului Imperiu Roman, Franța, Frederic al II-lea al Prusiei, Georg al II-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt, Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana, Imperiul Rus, Innsbruck, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Köln, Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Leopold I al Sfântului Imperiu Roman, Lista conducătorilor polonezi, Lista margrafilor de Toscana, Ludovic al XV-lea al Franței, Ludovic al XVI-lea al Franței, Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg, Mai, Marea Britanie, ... Extinde indicele (57 Mai Mult) »
- Împărătese ale Sfântului Imperiu Roman
- Decese în 1780
- Mari Ducese de Toscana
- Nașteri în 1717
- Scriitori austrieci din secolul al XVIII-lea
Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg
Anthon Ulrich (4 octombrie 1633 – 27 martie 1714) a fost duce de Brunswick-Lüneburg și a domnit asupra subdiviziunii Wolfenbüttel a ducatului din 1685 până în 1702 împreună cu fratele său, și singur din 1704 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Anthon Ulrich, Duce de Brunswick-Lüneburg
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei (26 februarie 1746 – 18 iunie 1804) a fost Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla prin căsătorie.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Arhiducesa Maria Amalia a Austriei
Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)
Arhiducesa Maria Anna Josepha Antonia a Austriei (6 octombrie 1738 – 19 noiembrie 1789) a fost al doilea copil al reginei Maria Tereza a Austriei și a împăratului Francisc I.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)
Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen
Maria Christina Johanna Josepha Antonia von Habsburg-Lothringen (13 mai 1742 – 24 iunie 1798), a fost a patra fiică și al cincilea copil al Mariei Tereza a Austriei și al împăratului romano-german Francisc I. În familie i se spunea „Mimi”.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen
Arhiducesa Maria Ioana Gabriela a Austriei
Maria Ioana Gabriela (Maria Johanna Gabriela Josepha Antonia; 4 februarie 1750 - 23 decembrie 1762) a fost al unsprezecelea copil al împăratului Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Arhiducesa Maria Ioana Gabriela a Austriei
Arhiducesa Maria Josepha a Austriei
Arhiducesa Maria Josepha de Austria (Maria Josepha Gabriela Johanna Antonia Anna; 19 martie 1751 – 15 octombrie 1767).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Arhiducesa Maria Josepha a Austriei
August al II-lea de Brunswick-Wolfenbüttel
Augustus de Brunswick-Lüneburg (10 aprilie 1579 – 17 septembrie 1666), numit cel Tânăr, a fost duce de Brunswick-Lüneburg.
Vedea Maria Terezia a Austriei și August al II-lea de Brunswick-Wolfenbüttel
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Austria
Boemia
Boemia (în, în) este o regiune în centrul Europei, în Republica Cehă.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Boemia
Bratislava
Bratislava este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ 430.000 locuitori.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Bratislava
Carol al III-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei (spaniolă: Carlos III de España; n. 20 ianuarie 1716 – d. 14 decembrie 1788) a fost rege al Spaniei (1759-1788, sub numele de Carlos III de Borbón), rege al Neapolelui și Siciliei (1735-1759, sub numele de Carlo VII), și duce de Parma (1732-1735, ca și Carlo I).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Carol al III-lea al Spaniei
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VI-lea (în) (n. 1 octombrie 1685, Viena – d. 20 octombrie 1740, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 12 octombrie 1711 și până la moarte, totodată rege al Ungariei sub numele de Carol al III-lea, rege al Boemiei sub numele de Carol al II-lea și principe al Transilvaniei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol Albert de Bavaria (n. 6 august 1697, Bruxelles – d. 20 ianuarie 1745, München) aparținând Casei de Wittelsbach, a fost duce al Bavariei și împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Carol al VII-lea între 1742 și 1745, în privința dreptului Mariei Terezia de Habsburg de a succeda la tron tatălui ei (vezi și: Pragmatica Sancțiune, Războiul de Succesiune Austriacă).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Carol al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman
Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei
Carol Emanuel al III-lea (27 aprilie 1701 – 20 februarie 1773) a fost Duce de Savoia și rege al Sardiniei din 1730 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei
Carol Iosif al Austriei (1745-1761)
Arhiducele Carol Iosif al Austriei (1 februarie 1745 – 18 ianuarie 1761) a fost al doilea fiu al împăratului romano-german Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Carol Iosif al Austriei (1745-1761)
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Casa de Habsburg
Christine Louise de Oettingen-Oettingen
Christine Louise de Oettingen-Oettingen (20 martie 1671 – 3 septembrie 1747) a fost Ducesă de Brunswick-Lüneburg.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Christine Louise de Oettingen-Oettingen
Codex Theresianus
Codex Theresianus a fost un cod de legi redactat la cererea împărătesei Maria Terezia a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Codex Theresianus
Constitutio Criminalis Theresiana
Pagina de titlu a Constitutio Criminalis Theresiana în limba germană pentru Austria Constitutio Criminalis Theresiana (cunoscută și ca Nemesis Theresiana sau numai Theresiana) a fost un cod penal elaborat în Austria în timpul domniei Mariei Terezia, arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Constitutio Criminalis Theresiana
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Danemarca
Eleonora Magdalena de Neuburg
Eleonora Magdalena de Neuburg, în a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman prin căsătoria cu împăratul Leopold I.Wheatcroft (1995), p. 201.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Eleonora Magdalena de Neuburg
Elisabeta a Rusiei
Elisabeta Petrovna, cunoscută și ca Elisabeta, a fost o împărăteasă a Rusiei (1741 – 1762) care a implicat țara în Războiul austriac de succesiune (1740 – 1748) și în Războiul de 7 ani (1756 – 1763).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Elisabeta a Rusiei
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
Elisabeta de Parma
Elisabeth Farnese (25 octombrie 1692 – 11 iulie 1766), fiica prințului Odoardo Farnese și a Dorothea Sophie de Neuburg, a fost soția regelui Filip al V-lea al Spaniei și a exercitată o mare influență asupra politicii externe a Spaniei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Elisabeta de Parma
Eugen de Savoia
''Prințul Eugen de Savoia'', de Jacob van Schuppen, 1718 Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut și ca Prințul Eugen (n. 18 octombrie 1663, Paris - d. 21 aprilie 1736, Viena), a fost unul din cei mai străluciți feldmareșali ai Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Eugen de Savoia
Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al II-lea (n. 9 iulie 1578, Graz - d. 15 februarie 1637), din Casa de Habsburg, a fost împărat al Imperiului romano-german între 1620-1637.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz – d. 2 aprilie 1657, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1637 și 1657, rege al Ungariei, rege al Boemiei, arhiduce al Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand, Duce de Modena
Arhiducele Ferdinand Karl Anton Joseph Johann Stanislaus de Austria-Este (1 iunie 1754 – 24 decembrie 1806) a fost un fiu al împăratului Francisc I și a împărătesei Maria Tereza a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ferdinand, Duce de Modena
Filip al III-lea al Spaniei
Filip al III-lea al Spaniei, supranumit Cel Pios (în spaniolă: Felipe III de España; 14 aprilie 1578 – 31 martie 1621) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea în Castilia și Filip al II-lea în Aragon) și rege al Portugaliei din anul 1598 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Filip al III-lea al Spaniei
Filip I, Duce de Parma
Filip I, Duce de Parma (15 martie 1720 – 18 iulie 1765) a fost Duce de Parma din 1748 până în 1765.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Filip I, Duce de Parma
Florența
Florența este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Florența
Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Francisc I Ștefan de Lorena (în), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman (1745 - 1765).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Francisc I al Sfântului Imperiu Roman
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Franța
Frederic al II-lea al Prusiei
Frederic al II-lea, cel Mare (n. 24 ianuarie 1712, Berlin - d. 17 august 1786, Potsdam) a fost rege al Prusiei (1740-1786), din dinastia de Hohenzollern,, al 14-lea prinț elector al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Frederic IV (Friedrich IV.) de Brandenburg.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Frederic al II-lea al Prusiei
Georg al II-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt
Georg al II-lea de Hesse-Darmstadt, (17 martie 1605 – 11 iunie 1661) a fost landgraf de Hesse-Darmstadt din 1626 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Georg al II-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt
Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana
Gian Gastone de' Medici (Giovanni Battista Gastone; 24 mai 1671 – 9 iulie 1737) a fost al șaptelea și ultimul Mare Duce de Toscana al Casei de Medici.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Imperiul Rus
Innsbruck
Innsbruck (populație ~140.000) este un oraș din sud-vestul Austriei și capitala provinciei Tirol (populație ~650.000).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Innsbruck
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg, (n. 13 martie 1741, Viena - d. 20 februarie 1790, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1780-1790.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Köln
Köln (cunoscut în limba română și drept Colonia; în dialectul local: Kölle) este un oraș în landul Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen) din Germania, pe locul patru ca mărime după Berlin, Hamburg și München.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Köln
Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Leopold al II-lea (în, născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena - d. 5 mai 1705, Viena) din Casa de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658-1705.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Lista conducătorilor polonezi
Polonia !Conducători.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Lista conducătorilor polonezi
Lista margrafilor de Toscana
Aceștia erau la origine conți de Lucca, care și-au extins puterea asupra formațiunilor statale învecinate.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Lista margrafilor de Toscana
Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea (Louis-Auguste; pronunția franceză:; n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg (22 iulie 1671 – 1 martie 1735) a domnit asupra Brunswick-Lüneburg din 1731 până la moartea sa.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg
Mai
---- Mai - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Mai sau Florar este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Mai
Marea Britanie
Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Marea Britanie
Marele Ducat de Toscana
Marele Ducat de Toscana a fost o monarhie situată în Italia Centrală, cu întreruperi din 1569 până în 1859, înlocuind Ducatul de Florența.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Marele Ducat de Toscana
Margareta de Austria, regină a Spaniei
Margareta de Austria (n. 25 decembrie 1584, Graz, Austria – d. 3 octombrie 1611, El Escorial), aparținând Casei de Habsburg, a fost soția lui Filip al III-lea, regele Spaniei și al Portugaliei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Margareta de Austria, regină a Spaniei
Maria Amalia de Austria (1724-1730)
Arhiducesa Maria Amalia de Austria (5 aprilie 1724 – 19 aprilie 1730) a fost Arhiducesă de Austria și sora mai mică a împărătesei Maria Tereza a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Amalia de Austria (1724-1730)
Maria Anna a Spaniei
Maria Anna a Spaniei, Infantă a Spaniei, fiica cea mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria, a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Ungariei, Boemiei și soția lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Anna a Spaniei
Maria Anna de Austria (1718-1744)
Arhiducesa Maria Anna Eleanor Wilhelmina Josepha de Austria (18 septembrie 1718 – 16 decembrie 1744) a fost Arhiducesă de Austria prin naștere și Prințesă de Lorena prin căsătorie.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Anna de Austria (1718-1744)
Maria Anna de Bavaria (1574–1616)
Maria Anna de Bavaria, aparținând Casei de Wittelsbach, a fost fiica ducelui Wilhelm al V-lea de Bavaria și a soției sale, Renata de Lorena.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Anna de Bavaria (1574–1616)
Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Antoaneta (în, pronunție în IPA,; n. 2 noiembrie 1755 - d. 16 octombrie 1793) a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Antoaneta, regină a Franței
Maria Carolina a Austriei
Maria Carolina a Austriei (13 august 1752 – 8 septembrie 1814) a fost soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și de facto conducător al Neapolelui în perioada 1768-1799 și 1799-1806 și al Siciliei în perioada 1768-1814, deși ea a pierdut de facto puterea în 1812.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Carolina a Austriei
Maria Elisabeta a Austriei (1743–1808)
Arhiducesa Maria Elisabeta Josepha a Austriei (13 august 1743 – 22 septembrie 1808) a fost al șaselea copil al Mariei Tereza a Austriei și al împăratului Francisc I.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Elisabeta a Austriei (1743–1808)
Maria Josepha de Austria
Maria Josepha de Austria (8 decembrie 1699 – 17 noiembrie 1757) născută Arhiducesă de Austria, a fost moștenitoarea prezumtivă a Imperiului habsburgic.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Josepha de Austria
Maria Josepha de Bavaria
Maria Josepha, Împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, Prințesă de Bavaria, a fost fiica lui Carol Albert, Elector de Bavaria și a Mariei Amalia a Austriei și a doua soție a împăratului Iosif al II-lea.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Josepha de Bavaria
Maria Teresa a celor Două Sicilii
Maria Theresa de Neapole și Sicilia a fost fiica cea mare a regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și a soției lui Maria Carolina a Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Teresa a celor Două Sicilii
Maria Tereza de Austria (1762–1770)
Arhiducesa Maria Tereza de Austria (20 martie 1762 23 ianuarie 1770) a fost fiica împăratului Iosif al II-lea și a primei lui soții, Prințesa Isabella Maria de Parma.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Tereza de Austria (1762–1770)
Maria Theresa de Austria (1767-1827)
Arhiducesa Maria Theresa Josepha Charlotte Johanna de Austria (14 ianuarie 1767 – 7 noiembrie 1827) a fost a doua soție a regelui Anton de Saxonia.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Theresa de Austria (1767-1827)
Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832)
Maria Theresa de Austria-Este (Maria Theresia Josefa Johanna; 1 noiembrie 1773 – 29 martie 1832) a fost arhiducesă de Austria și prințesă de Modena.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832)
Maria Wilhelmina von Neipperg
Contesa Maria Wilhelmina von Neipperg (mai târziu Prințesă de Auersperg) (30 aprilie 1738 - 21 octombrie 1775) a fost metresa lui Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maria Wilhelmina von Neipperg
Marie-Thérèse-Charlotte a Franței
Marie-Thérèse-Charlotte a Franței (n. 19 decembrie 1778 – d. 19 octombrie 1851) a fost cel mai mare copil a regelui Ludovic al XVI-lea al Franței și a soției sale, regina Marie Antoinette.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Marie-Thérèse-Charlotte a Franței
Maximilian al III-lea, Elector de Bavaria
Maximilian al III-lea Iosif (28 martie 1727 – 30 decembrie 1777) a fost prinț-elector al Sfântului Imperiu Roman și Duce de Bavaria din 1745 până în 1777.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maximilian al III-lea, Elector de Bavaria
Maximilian Franz de Austria
Maximilian Franz de Austria a fost arhiepiscop al Arhidiecezei de Köln.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Maximilian Franz de Austria
Modena
Modena este un oraș și o provincie din regiunea Emilia-Romagna a Italiei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Modena
Moștenitor prezumtiv
Moștenitorul prezumtiv sau moștenitoarea prezumtivă este persoana situată pe prima poziție în ordinea succesiunii la un anumit titlu, dar care poate pierde acest loc în anumite circumstanțe prevăzute de sistemul de moștenire, cum ar fi nașterea unui moștenitor mai eligibil.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Moștenitor prezumtiv
Palatul Hofburg
Aripa nouă (''Neue Burg'') văzută dinspre Heldenplatz. În prim plan statuia lui Eugen de Savoia. Palatul Hofburg din Viena a fost reședința oficială între 1480 și 1580, respectiv 1620-1806, a suveranilor Sfântului Imperiu Roman, care au provenit, cu excepția lui Carol al VII-lea de Wittelsbach, din dinastia de Habsburg.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Palatul Hofburg
Petru al III-lea al Rusiei
Petru al III-lea Fjodorowitsch (de fapt Karl Peter Ulrich von Schleswig-Holstein-Gottorf;; 21 februarie 1728, Kiel – 17 iulie 1762, Ropcha, lângă Sankt Petersburg) a fost împărat al Rusiei pentru șase luni în anul 1762 și din 1739 până în 1762 Duce de Holstein-Gottorf.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Petru al III-lea al Rusiei
Philip Wilhelm, Elector Palatin
Philip Wilhelm de Neuburg, Elector Palatin (24 noiembrie 1615 – 2 septembrie 1690) a fost Conte Palatin de Neuburg din 1653 până în 1690, Duce de Jülich și de Berg din 1653 până în 1679 și Elector Palatin din 1685 până în 1690.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Philip Wilhelm, Elector Palatin
Pragmatica Sancțiune
Carol al VI-lea (c. 1713) Pragmatica Sancțiune (în latină: Sanctio Pragmatica) este un document oficial emis pe 19 aprilie 1713 de Carol al VI-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, care prevedea indivizibilitatea și inseparabilitatea regatelor și țărilor ereditare habsburgice stabilind în acest scop o ordine uniformă a succesiunii la tron.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Pragmatica Sancțiune
Prima împărțire a Poloniei
''Imaginea Europei în iulie 1772'', stampă satirică britanică Maria Terezia, fiind cea care a criticat divizarea Poloniei). La stânga lui se află regele Poloniei, Stanisław August Poniatowski, legat la mâini și căruia îi este greu să-și țină coroana pe cap.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Prima împărțire a Poloniei
Principatul Braunschweig-Lüneburg
Principatul Elector Braunschweig-Lüneburg a fost un stat din Sfântul Imperiu Roman, ce a luat ființă în anul 1692.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Principatul Braunschweig-Lüneburg
Provinciile Unite
Republica celor Șapte Provincii Unite ale Țărilor de Jos (neerlandeză: Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden) a fost numele republicii Țărilor de Jos din 1581 până în 1795.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Provinciile Unite
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Prusia
Războiul de Șapte Ani
Războiul de șapte ani (1754 și 1756–1763; părți ale căror teatre de conflagrație au fost numite și Războiul Pomeranian și Războiul francez și indian) a implicat atât lupte în Europa cât și în colonii.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Războiul de Șapte Ani
Războiul de Succesiune Austriacă
Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) a izbucnit odată cu moartea împăratului romano-german Carol al VI-lea, care instituise în timpul vieții sale Pragmatica Sancțiune, recunoscută inițial de toate puterile europene.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Războiul de Succesiune Austriacă
Războiul pentru succesiunea poloneză
Războiul pentru succesiunea poloneză (1733-1738) a fost un conflict între armatele aliate ale Rusiei și Austriei împotriva Franței pentru controlul Poloniei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Războiul pentru succesiunea poloneză
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Regatul Sardiniei
Republica Venețiană
Republica Venețiană (în, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Republica Venețiană
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Sfântul Imperiu Roman
Sibiu
Sibiu (în, în dialectul săsesc: Härmeschtat sau Hermestatt, în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința).
Vedea Maria Terezia a Austriei și Sibiu
Sofia Eleonore de Saxonia
'''Sofia Eleonore de Saxonia''', contesă de Hesse-Darmstadt, ca văduvă cu nepoții ei Alexander Sigismund, Francis Louis și Frederick Wilhelm, pictură de Johannes Spilberg, 1667 Sofia Eleonore de Saxonia (23 noiembrie 1609 – 2 iunie 1671) a fost was a Ducesă de Saxonia prin naștere și contesă de Hesse-Darmstadt din 1627 până în 1661 prin căsătoria cu Landgraful Georg al II-lea de Hesse-Darmstadt.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Sofia Eleonore de Saxonia
Stanisław Leszczyński
Stanisław I Leszczyński (Stanisław Bogusław Leszczyński;;; n. 20 octombrie 1677, Lwów, Uniunea statală polono-lituaniană, astăzi Ucraina – d. 23 februarie 1766, Lunéville, Ducatul Lorena, astăzi Franța) a fost rege al Uniunii polono-lituaniană și Duce de Lorena.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Stanisław Leszczyński
Statele Papale
Statele Papale (nume alternative: Statul Papal, Statele Bisericii sau Statele Pontificale; în; în) au fost o entitate politică importantă din Italia din secolul al VI-lea d.Hr.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Statele Papale
Status quo ante bellum
Termenul Status quo ante bellum provine din limba latină, însemnând literal starea în care lucrurile erau înainte de război.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Status quo ante bellum
Talerul Maria Terezia
Talerul Maria Terezia sau Talerul Terezian (prescurtat MTT, acronim de la Maria-Theresien-Taler) este o monedă bulion (adică cu o valoare egală cu a metalului prețios conținut), folosită în comerțul internațional încă de la prima batere.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Talerul Maria Terezia
Terezín
"Strada Lungă" din centrul oraşului Terezín, cu o arhitectură tipic central-europeană Terezín (în) este un oraș din Cehia, situat în nordul Boemiei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Terezín
Theresienfeld
Theresienfeld este o comună austriacă din districtul Wiener Neustadt-Land, în Austria Inferioară.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Theresienfeld
Tortură
Interogarea penibilă din secolul XVII. Tortura este o suferință psihică sau fizică intenționată, sistematică și sălbatică săvârșită de una sau mai multe persoane acționând în numele unor ordine, cu scopul de a forța anumite persoane să dezvăluie informații, să facă confesiuni sau pentru alte motive.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Tortură
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Transilvania
Tratatul de la Belgrad
Tratatul de la Belgrad a fost un tratat de pace semnat la 18 septembrie 1739, în Belgrad (Serbia), între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Tratatul de la Belgrad
Tratatul de la Paris (1763)
Tratatul de la Paris din 1763 (adesea numit Pacea de la Paris ori Tratatul din 1763) a fost semnat la 10 februarie 1763 de regatele Marii Britanii, Franței și Spaniei, având Portugalia ca parte a înțelegerii.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Tratatul de la Paris (1763)
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Ungaria
Variolă
Variola a fost o boală contagioasă, fiind provocată de virusul variolei, un virus din genul Orthopovirus.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Variolă
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Viena
Wenzel Anton von Kaunitz
Wenzel Anton von Kaunitz, conte, din 1764 principe imperial de Kaunitz-Rietberg, a fost un politician austriac.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Wenzel Anton von Kaunitz
Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg
Wilhelmine Amalia de Brunswick-Lüneburg a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman ca soție a împăratului Iosif I.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg
Wolfgang Amadeus Mozart
Wolfgang Amadeus Mozart a fost un compozitor austriac, unul dintre cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii clasice.
Vedea Maria Terezia a Austriei și Wolfgang Amadeus Mozart
1737
1737 (MDCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Maria Terezia a Austriei și 1737
1740
1740 (MDCCXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Vedea Maria Terezia a Austriei și 1740
1763
1763 (MDCCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Maria Terezia a Austriei și 1763
1767
1767 (MDCCLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Maria Terezia a Austriei și 1767
Vezi și
Împărătese ale Sfântului Imperiu Roman
- Împărăteasa Matilda
- Adelaida de Italia
- Agnes de Poitou
- Anna de Austria (1585-1618)
- Beatrice de Burgundia
- Beatrice de Suabia
- Berta de Savoia
- Bianca Maria Sforza
- Claudia Felicitas de Austria
- Constanța de Sicilia
- Cunigunda de Luxemburg
- Eleonora Gonzaga (1598-1655)
- Eleonora Gonzaga (1630–1686)
- Eleonora Magdalena de Neuburg
- Eleonora a Portugaliei
- Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel
- Engelberga
- Ermengarda de Hesbaye
- Gisela de Suabia
- Isabela a Portugaliei
- Judith de Bavaria
- Margarita Teresa de Spania
- Maria Amalia a Austriei (1701-1756)
- Maria Anna a Spaniei
- Maria Josepha de Bavaria
- Maria Leopoldine de Austria
- Maria Louisa a Spaniei
- Maria Teresa a celor Două Sicilii
- Maria Terezia a Austriei
- Maria a Spaniei
- Praxedis de Kiev
- Richenza de Northeim
- Theophanu
- Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg
Decese în 1780
- Anna Sophie de Schwarzburg-Rudolstadt
- Anna Wilhelmine de Anhalt-Dessau
- Ernest Frederic al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen
- Francesco al III-lea d'Este
- Ioan Teodor Callimachi
- Jacques-Germain Soufflot
- John Kay
- Karl I, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel
- Kristijonas Donelaitis
- Logan (lider irochez)
- Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel
- Maria Antonia de Bavaria
- Maria Terezia a Austriei
- Nicolás Fernández de Moratín
- Nicolas Gilbert
Mari Ducese de Toscana
- Cristina de Lorena
- Ioana a Austriei
- Marguerite Louise d'Orléans
- Maria Ferdinanda de Saxonia
- Maria Louisa a Spaniei
- Maria Madalena de Austria
- Maria Terezia a Austriei
- Prințesa Luisa a celor Două Sicilii
- Prințesa Maria Anna de Saxonia (1799–1832)
- Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii
- Prințesa Maria Cristina a celor Două Sicilii
Nașteri în 1717
- Frederick al II-lea, Duce de Mecklenburg-Schwerin
- Horace Walpole
- Jean le Rond D'Alembert
- Johann Joachim Winckelmann
- Johann Stamitz
- Louis François, Prinț Conti
- Maria Terezia a Austriei
- Marie Anne de Mailly
- Mustafa al III-lea
- Papa Pius al VI-lea
- Pedro al III-lea al Portugaliei
- Prințul George William al Marii Britanii
Scriitori austrieci din secolul al XVIII-lea
- Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)
- Josef Perl
- Maria Terezia a Austriei
Cunoscut ca Maria Teresa de Austria, Maria Tereza I a Austriei, Maria Tereza a Austriei, Maria Tereza a Austriei (1717-1780), Maria Tereza de Austria, Maria Terezia, Maria Theresa, Maria Theresa a Austriei, Maria Theresa de Austria, Maria Theresia.