Mihail Kogălniceanu și Secularizarea averilor mănăstirești

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Mihail Kogălniceanu și Secularizarea averilor mănăstirești

Mihail Kogălniceanu vs. Secularizarea averilor mănăstirești

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit cel de-al treilea prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. Secularizarea averilor mănăstirești a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea României, prin care proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate din țară au fost trecute în proprietatea statului.

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu · Alexandru Ioan Cuza și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Austro-Ungaria

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.

Austro-Ungaria și Mihail Kogălniceanu · Austro-Ungaria și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Biserica Ortodoxă a Greciei

Biserica Ortodoxă a Greciei sau Biserica Greciei este una din cele paisprezece biserici creștine ortodoxe autocefale.

Biserica Ortodoxă a Greciei și Mihail Kogălniceanu · Biserica Ortodoxă a Greciei și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Boier

Boieri ruși într-o pictură de Andrei Riabușkin (1861–1904) Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu (1818-1894) Boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană.

Boier și Mihail Kogălniceanu · Boier și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Carol I al României

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.

Carol I al României și Mihail Kogălniceanu · Carol I al României și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Costache Negri

Costache Negri (n. 14 mai 1812, Iași, Principatul Moldovei – d. 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești) a fost un scriitor, om politic și patriot român.

Costache Negri și Mihail Kogălniceanu · Costache Negri și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Domnitor

Blazonul Principatelor României, între 24 aprilie 1867 și 23 martie 1872. Domnitor (pl. domnitori) a fost titlul oficial al conducătorului Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (România) între 1859 și 1881.

Domnitor și Mihail Kogălniceanu · Domnitor și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Mihail Kogălniceanu și Țara Românească · Secularizarea averilor mănăstirești și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Mihail Kogălniceanu · Imperiul Otoman și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Mihail Kogălniceanu · Imperiul Rus și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Moldova

Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.

Mihail Kogălniceanu și Moldova · Moldova și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Parlamentul României

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Mihail Kogălniceanu și Parlamentul României · Parlamentul României și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Reforma agrară din 1864

Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ.

Mihail Kogălniceanu și Reforma agrară din 1864 · Reforma agrară din 1864 și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »

Regulamentul organic

Regulamentul organic (în) a fost prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova.

Mihail Kogălniceanu și Regulamentul organic · Regulamentul organic și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »