Cuprins
19 relaţii: Austro-Ungaria, Banat, Banca Națională a Serbiei, Belgrad, Biserica Catolică, Bor, Serbia, Coroană austro-ungară, Dinar iugoslav, Dinar sârbesc, Germani, Germania, Iugoslavia, Kostolac, München, Panciova, Regatul Serbiei, Sârbi, Serbia, Zaicear.
- Numismați
- Oameni din Austro-Ungaria
- Sârbi din secolul al XX-lea
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Vedea Đorđe Vajfert și Austro-Ungaria
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Vedea Đorđe Vajfert și Banat
Banca Națională a Serbiei
Banca Națională a Serbiei este banca centrală a Republicii Serbia și, ca atare, principalele sale responsabilități sunt protecția de stabilitate a prețurilor și de întreținere a stabilității financiare.
Vedea Đorđe Vajfert și Banca Națională a Serbiei
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Vedea Đorđe Vajfert și Belgrad
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Vedea Đorđe Vajfert și Biserica Catolică
Bor, Serbia
Bor (sârbă Бор) este un oraș din estul Serbiei, comuna Bor, districtul Bor, regiunea Timoc (Timočka Krajina).
Vedea Đorđe Vajfert și Bor, Serbia
Coroană austro-ungară
Douăzeci de coroane, emisiunea 1913 (cu inscripțe în limba română, dreapta jos) Piesă din aur de 100 coroane (revers), din 1908. Coroana (în, iar în) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului.
Vedea Đorđe Vajfert și Coroană austro-ungară
Dinar iugoslav
Dinarul iugoslav a fost unitatea monetară oficială a Iugoslaviei, din 1920 până în 1992.
Vedea Đorđe Vajfert și Dinar iugoslav
Dinar sârbesc
Țarul Dușan, până la desființare. emis sub țarul Dușan, în secolul al XIV-lea. Dinarul sârbesc (în) este unitatea monetară oficială a Serbiei.
Vedea Đorđe Vajfert și Dinar sârbesc
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Vedea Đorđe Vajfert și Germani
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Vedea Đorđe Vajfert și Germania
Iugoslavia
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Vedea Đorđe Vajfert și Iugoslavia
Kostolac
Kostolac (în sârbă chirilică Костолац, în) este un orășel din Republica Serbia, situat în comuna Požarevac, districtul Braničevo, pe Dunăre.
Vedea Đorđe Vajfert și Kostolac
München
München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).
Vedea Đorđe Vajfert și München
Panciova
Panciova (în, în, în) este orașul de reședință al districtului Banatul de Sud din Voivodina, Serbia.
Vedea Đorđe Vajfert și Panciova
Regatul Serbiei
Regatul Serbiei a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882.
Vedea Đorđe Vajfert și Regatul Serbiei
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Vedea Đorđe Vajfert și Sârbi
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Vedea Đorđe Vajfert și Serbia
Zaicear
Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: ZăiceariRomânia - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart, Oradea, 2002.) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei.
Vedea Đorđe Vajfert și Zaicear
Vezi și
Numismați
- Đorđe Vajfert
Oameni din Austro-Ungaria
- Antin Varivoda
- Arhiducele Ferdinand Karl de Austria
- Arhiducele Franz Salvator, Prinț de Toscana
- Arhiducele Leopold Salvator, Prinț de Toscana
- Arhiducele Ludwig Salvator, Prinț de Toscana
- August von Spiess
- Baba Anujka
- Carolina Maria de Austria
- Charlotte de Schaumburg-Lippe
- Dimitrie Petrino
- Eduard Fischer
- Elena Pop-Hossu Longin
- Emil Bodnăraș
- Eugenia de Reuss Ianculescu
- Francesco Illy
- Franz von Suppé
- György Almásy
- Helene Vetsera
- István Rakovszky
- János Hadik
- Jaša Tomić
- Jaroslav Kvapil (scriitor)
- Joseph Schumpeter
- Julian Nowak
- Karl Kautsky
- Konrad Grallert von Cebrów
- Leopold Ferdinand de Austria
- Marcel Breuer
- Maria Henrieta Chotek
- Maria Immaculata de Bourbon-Două Sicilii (1844–1899)
- Maria Theresia, Prințesă de Toscana
- Marie Louise von Larisch-Wallersee
- Marie Stritt
- Marie Valerie de Austria
- Michael Hainisch
- Mizzi Kaspar
- Octavian Utalea
- Paul Kray
- Rudolf Geschwind
- Rudolf Steiner
- Tuone Udaina
- Đorđe Vajfert