19 relaţii: Austro-Ungaria, Banat, Banca Națională a Serbiei, Belgrad, Biserica Catolică, Bor, Serbia, Coroană austro-ungară, Dinar iugoslav, Dinar sârbesc, Germani, Germania, Iugoslavia, Kostolac, München, Panciova, Regatul Serbiei, Sârbi, Serbia, Zaicear.
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Banat · Vezi mai mult »
Banca Națională a Serbiei
Banca Națională a Serbiei este banca centrală a Republicii Serbia și, ca atare, principalele sale responsabilități sunt protecția de stabilitate a prețurilor și de întreținere a stabilității financiare.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Banca Națională a Serbiei · Vezi mai mult »
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Belgrad · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Bor, Serbia
Bor (sârbă Бор) este un oraș din estul Serbiei, comuna Bor, districtul Bor, regiunea Timoc (Timočka Krajina).
Nou!!: Đorđe Vajfert și Bor, Serbia · Vezi mai mult »
Coroană austro-ungară
Douăzeci de coroane, emisiunea 1913 (cu inscripțe în limba română, dreapta jos) Piesă din aur de 100 coroane (revers), din 1908. Coroana (în, iar în) a fost monedă oficială în monarhia austro-ungară, din 1892, când a înlocuit Guldenul austro-ungar / Florinul austro-ungar / Forintul austro-ungar, ca urmare a adoptării etalonului-aur și până în 1918, la dizolvarea imperiului.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Coroană austro-ungară · Vezi mai mult »
Dinar iugoslav
Dinarul iugoslav a fost unitatea monetară oficială a Iugoslaviei, din 1920 până în 1992.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Dinar iugoslav · Vezi mai mult »
Dinar sârbesc
Țarul Dușan, până la desființare. emis sub țarul Dușan, în secolul al XIV-lea. Dinarul sârbesc (în) este unitatea monetară oficială a Serbiei.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Dinar sârbesc · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Germani · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Germania · Vezi mai mult »
Iugoslavia
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor. Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Iugoslavia · Vezi mai mult »
Kostolac
Kostolac (în sârbă chirilică Костолац, în) este un orășel din Republica Serbia, situat în comuna Požarevac, districtul Braničevo, pe Dunăre.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Kostolac · Vezi mai mult »
München
München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).
Nou!!: Đorđe Vajfert și München · Vezi mai mult »
Panciova
Panciova (în, în, în) este orașul de reședință al districtului Banatul de Sud din Voivodina, Serbia.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Panciova · Vezi mai mult »
Regatul Serbiei
Regatul Serbiei a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Regatul Serbiei · Vezi mai mult »
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Sârbi · Vezi mai mult »
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Serbia · Vezi mai mult »
Zaicear
Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: ZăiceariRomânia - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart, Oradea, 2002.) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei.
Nou!!: Đorđe Vajfert și Zaicear · Vezi mai mult »