acces mai rapid decât browser-ul!
39 relaţii: Băieși, Cazul vocativ, Ceangăi, Chrisye, Dialectele limbii maghiare, Elemente problematice ale limbii române, Er (chirilic), Es (chirilic), Fonem, Fonologia limbii maghiare, Fonologie, Fonotactică, Graiul crișean, Graiul moldovenesc, Graiul muntenesc, Graiul oltenesc, Ier, Ieri, Istoria limbii franceze, Limba aromână, Limba belarusă, Limba bosniacă, Limba croată, Limba istroromână, Limba meglenoromână, Limba muntenegreană, Limba poloneză, Limba protogreacă, Limba română, Limba sârbă, Limba tătară crimeeană, Limba ucraineană, Limbi baltice de vest, Limbi centum și limbi satem, Limbi galoromanice, Limbi romanice orientale, Mislete, Te (chirilic), Varietățile regionale ale limbii franceze.
Băieși
Băieș cu albii. Calcografie în culori a pictorului sibian Franz Neuhauser (1807) Băieși lingurari. Carte poștală din 1910Editată de Zsigmond Wertheim la Trenčianske Teplice, Slovacia Băieșii constituie o ramură a romilor răspândită în mai multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est.
Nou!!: Palatalizare și Băieși · Vezi mai mult »
Cazul vocativ
În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Palatalizare și Cazul vocativ · Vezi mai mult »
Ceangăi
Ceangăii (în, în sau Tschangonen) sunt un grup etnografic maghiar format astăzi din trei populații cu localizări geografice diferite.
Nou!!: Palatalizare și Ceangăi · Vezi mai mult »
Chrisye
Chrismansyah Rahadi (n. 16 septembrie 1949 – d. 30 martie 2007), născut cu numele de Christian Rahadi, însă cunoscut sub numele de scenă Chrisye, a fost un cântăreț indonezian de pop-progresiv și compozitor.
Nou!!: Palatalizare și Chrisye · Vezi mai mult »
Dialectele limbii maghiare
Dialectele limbii maghiare sunt numeroase, dar limba maghiară este totuși unitară, adică înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună.
Nou!!: Palatalizare și Dialectele limbii maghiare · Vezi mai mult »
Elemente problematice ale limbii române
Acest articol tratează cîteva din cele mai frecvente greșeli de exprimare în limba română.
Nou!!: Palatalizare și Elemente problematice ale limbii române · Vezi mai mult »
Er (chirilic)
Er (Р, р) este a optisprezecea literă a alfabetului chirilic.
Nou!!: Palatalizare și Er (chirilic) · Vezi mai mult »
Es (chirilic)
Es (С, с) este a nouăsprezecea literă în Bulgară, a nouăsprezecea literă în Rusă, și a douăzecișiuna literă în Sârbă.
Nou!!: Palatalizare și Es (chirilic) · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: Palatalizare și Fonem · Vezi mai mult »
Fonologia limbii maghiare
Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.
Nou!!: Palatalizare și Fonologia limbii maghiare · Vezi mai mult »
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Nou!!: Palatalizare și Fonologie · Vezi mai mult »
Fonotactică
Fonotactica este acea parte a foneticii și fonologiei unei limbi, care se ocupă cu studiul secvențelor de sunete (din punctul de vedere al foneticii), respectiv de foneme (din punctul de vedere al fonologiei) ce pot exista în acea limbă, adică ce fel de asemenea unități pot apărea și în ce poziții în limba respectivă (de exemplu structuri posibile de silabă, secvențe de consoane).
Nou!!: Palatalizare și Fonotactică · Vezi mai mult »
Graiul crișean
Graiul crișean este unul din graiurile românești recunoscute ca autonome de către majoritatea lingviștilor, de exemplu Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ion Coteanu, Sever Pop, Romulus Todoran, Gheorghe Ivănescu Sala 1989, p. 90.
Nou!!: Palatalizare și Graiul crișean · Vezi mai mult »
Graiul moldovenesc
Graiul moldovenesc este ramura estică a limbii dacoromâne, fiind vorbit în regiunea istorică Moldova, azi împărțită între statele moderne România, Republica Moldova și Ucraina (în aceasta din urmă, două regiuni: regiunea Cernăuți și Bugeacul).
Nou!!: Palatalizare și Graiul moldovenesc · Vezi mai mult »
Graiul muntenesc
Harta graiurilor dacoromâne Graiul muntenesc face parte din grupul graiurilor sudice ale dialectului dacoromân.
Nou!!: Palatalizare și Graiul muntenesc · Vezi mai mult »
Graiul oltenesc
Harta graiurilor dacoromâne Graiul oltenesc face parte din grupul de sud al varietăților regionale ale limbii române.
Nou!!: Palatalizare și Graiul oltenesc · Vezi mai mult »
Ier
Litera Ier (Ъ, ъ), de asemenea ortografiată ca Yer, Ierŭ, cunoscută și ca semnul tare (rus. твёрдый знак), este o literă a alfabetului chirilic.
Nou!!: Palatalizare și Ier · Vezi mai mult »
Ieri
Litera Ieri (Ь, ь), de asemenea ortografiată ca Yer', Ierĭ, pronunțată și cunoscută și ca semnul moale (în rusă: мягкий знак), este o literă a alfabetului chirilic.
Nou!!: Palatalizare și Ieri · Vezi mai mult »
Istoria limbii franceze
Istoria limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea.
Nou!!: Palatalizare și Istoria limbii franceze · Vezi mai mult »
Limba aromână
Istroromână Limba aromână (în aromână: Limba armãneascã, limba armãnã), vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de dacoromână, meglenoromână și istroromână.
Nou!!: Palatalizare și Limba aromână · Vezi mai mult »
Limba belarusă
Belarusa (беларуская мова) este una dintre limbile ramurii de răsărit a limbilor slave, împreună cu limba rusă și limba ucraineană, și este vorbită de către belaruși.
Nou!!: Palatalizare și Limba belarusă · Vezi mai mult »
Limba bosniacă
Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.
Nou!!: Palatalizare și Limba bosniacă · Vezi mai mult »
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Nou!!: Palatalizare și Limba croată · Vezi mai mult »
Limba istroromână
Răspândirea românilor. Istroromânii sunt ramura localizată cel mai la vest. Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni.
Nou!!: Palatalizare și Limba istroromână · Vezi mai mult »
Limba meglenoromână
Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.
Nou!!: Palatalizare și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »
Limba muntenegreană
Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.
Nou!!: Palatalizare și Limba muntenegreană · Vezi mai mult »
Limba poloneză
Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.
Nou!!: Palatalizare și Limba poloneză · Vezi mai mult »
Limba protogreacă
Limba protogreacă este presupusă a fi ultimul strămoș comun al dialectelor grecești, inclusiv a limbii miceniene, a dialectelor grecești clasice, atic-ionic, eolic, doric, a dialectului de nord-vest și, în cele din urmă, a limbii grecești comune (koine) și a neogreacăi.
Nou!!: Palatalizare și Limba protogreacă · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Palatalizare și Limba română · Vezi mai mult »
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Nou!!: Palatalizare și Limba sârbă · Vezi mai mult »
Limba tătară crimeeană
Limba tătară crimeeană (Qırımtatar tili, Qırımtatarca), numită și crimeeană (Qırım tili, Qırımca) sau turca crimeeană (Qırım Türkçesi) este limba tătarilor crimeeni, vorbită în Crimeea și în unele dintre țările fostei Uniuni Sovietice.
Nou!!: Palatalizare și Limba tătară crimeeană · Vezi mai mult »
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Nou!!: Palatalizare și Limba ucraineană · Vezi mai mult »
Limbi baltice de vest
Limbile baltice de vest sau occidentale alcătuiesc un grup de limbi baltice dispărute care erau vorbite de popoarele baltice de vest.
Nou!!: Palatalizare și Limbi baltice de vest · Vezi mai mult »
Limbi centum și limbi satem
Aria presupusă a originii satemizării: culturile Andronovo, Abașevo sau Srubna În lingvistica istorică, limbile centum și limbile satem formează două ramuri ale familiei limbilor indo-europene, prima de vest, a doua de est.
Nou!!: Palatalizare și Limbi centum și limbi satem · Vezi mai mult »
Limbi galoromanice
Limbi romanice retice Limbile galoromanice sunt un grup de limbi romanice de vest dezvoltate din limba latină populară vorbită pe teritoriul Galliei după cucerirea ei de către romani și romanizarea populației sale.
Nou!!: Palatalizare și Limbi galoromanice · Vezi mai mult »
Limbi romanice orientale
istroromâna). Evoluția istorică a limbilor romanice de est după majoritatea autorilor. Limbile romanice orientale sau estice formează o grupă de limbi în cadrul subfamiliei limbilor romanice care, la rândul ei, face parte din familia limbilor indo-europene.
Nou!!: Palatalizare și Limbi romanice orientale · Vezi mai mult »
Mislete
Em (М, м) este o literă a alfabetului chirilic, reprezentând o consoană doar dacă este înaintea unei vocale palatalizante,caz în care reprezintă.
Nou!!: Palatalizare și Mislete · Vezi mai mult »
Te (chirilic)
Te (Т, т) este litera din alfabetul chirilic care corespunde cu T din alfabetul latin.
Nou!!: Palatalizare și Te (chirilic) · Vezi mai mult »
Varietățile regionale ale limbii franceze
Conform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia.
Nou!!: Palatalizare și Varietățile regionale ale limbii franceze · Vezi mai mult »
