Cuprins
38 relaţii: Analiza matematică, Émile Borel, Corespondență biunivocă, Derivată, Dreaptă de la infinit, E (constantă matematică), Egalitate (matematică), Ernesto Cesàro, Eugène Charles Catalan, Șir (matematică), Șir convergent, Fizică, Funcția zeta Riemann, Funcție, Integrală Riemann, Leonhard Euler, Limba franceză, Medie aritmetică, Modul, Niels Henrik Abel, Număr întreg, Număr complex, Număr natural, Număr pozitiv, Număr tetraedric, Număr triunghiular, Progresie, Seria lui Grandi, Serie (matematică), Serie de puteri, Serie Taylor, Sfera Riemann, Specii (matematică), Teorema lui Lagrange, Teoria categoriilor, Valoare (matematică), 0 (cifră), 1 + 2 + 3 + 4 + ….
- Paradoxuri matematice
- Serii matematice
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Analiza matematică
Émile Borel
Émile Borel a fost un matematician și om politic francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în diverse domenii ale matematicii moderne ca: topologie, teoria măsurii și teoria probabilităților.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Émile Borel
Corespondență biunivocă
O funcție bijectivă, ''f'': ''X'' → ''Y'', unde X.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Corespondență biunivocă
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Derivată
Dreaptă de la infinit
În geometrie și topologie dreapta de la infinit este o dreaptă proiectivă care se adaugă planului real (afin) pentru închidere și pentru a elimina cazurile excepționale din proprietățile de ale rezultat.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Dreaptă de la infinit
E (constantă matematică)
Constanta matematică e este un număr irațional transcendent cu proprietatea că valoarea derivatei funcției f(x).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și E (constantă matematică)
Egalitate (matematică)
În matematică egalitatea este o relație între două mărimi sau, mai general, între două expresii matematice, care afirmă că mărimile au aceeași valoare sau că expresiile reprezintă același obiect matematic, altfel spus o relație de identitate la nivel logic noțional.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Egalitate (matematică)
Ernesto Cesàro
Ernesto Cesàro (n. 12 martie 1859, Napoli; d. 12 septembrie 1906, Torre Annunziata) a fost un matematician italian activ în domeniul geometriei diferențiale și mai cunoscut prin studiile seriilor infinite.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Ernesto Cesàro
Eugène Charles Catalan
Eugène Charles Catalan (n. 30 mai 1814 - d. 14 februarie 1894) a fost un matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Eugène Charles Catalan
Șir (matematică)
Sir Cauchy În matematică, un șir, numit și șir infinit, este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Șir (matematică)
Șir convergent
În analiza matematică, un șir convergent este un șir infinit de elemente dintr-un spațiu metric sau, în general, dintr-un spațiu topologic, având proprietatea că elementele sale se apropie oricât de mult de un anumit element al spațiului.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Șir convergent
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Fizică
Funcția zeta Riemann
zerourile. În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Funcția zeta Riemann
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Funcție
Integrală Riemann
Interpretarea geometrică a integralei Riemann În analiza matematică, integrala Riemann constituie prima definiție riguroasă a integralei unei funcții pe un interval.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Integrală Riemann
Leonhard Euler
Leonhard Euler (pronunțat în germană și în română) a fost un matematician și fizician elvețian.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Leonhard Euler
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Limba franceză
Medie aritmetică
În matematică și statistică, media aritmetică a unui set de variabile este suma acestora împărțită la numărul lor.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Medie aritmetică
Modul
Graficul funcţiei modul În matematică, modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat |x|, este numărul real luat fără semn (astfel, de exemplu, 3 este valoarea absolută a numerelor 3 și −3).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Modul
Niels Henrik Abel
Niels Henrik Abel Niels Henrik Abel (n. 5 august 1802, Findo - d. 6 aprilie 1829, Froland) a fost un matematician norvegian.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Niels Henrik Abel
Număr întreg
Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr întreg
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr complex
Număr natural
Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr natural
Număr pozitiv
Un număr pozitiv este mai mare decât zero.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr pozitiv
Număr tetraedric
Un număr tetraedric sau tetraedral este un număr figurativ care reprezintă o piramidă cu o bază triunghiulară și trei laturi, numită tetraedru.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr tetraedric
Număr triunghiular
Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral umplut uniform cu puncte.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr triunghiular
Progresie
Termenul progresie se poate referi la:;Matematică.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Progresie
Seria lui Grandi
În analiza matematică, seria infinită 1 - 1 + 1 - 1 + …, numită și Seria lui Grandi sau a lui Leibniz, este o serie alternată ai cărei termeni sunt constanți.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Seria lui Grandi
Serie (matematică)
În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie (matematică)
Serie de puteri
În matematică, o serie de puteri (de o singură variabilă) este o serie infinită de forma: unde an reprezintă coeficienții celui de-al n-lea termen, c este o constantă, iar x variază in jurul lui c (din acest motiv se mai spune că seria este "centrată" în jurul lui c).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie de puteri
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie Taylor
Sfera Riemann
Sfera Riemann poate fi vizualizată ca un plan complex aplicat pe o sferă (printr-o formă de proiecție stereografică — detaliile sunt date în articol) În matematică sfera Riemann, numită astfel după Bernhard Riemann, este un model matematic al planului complex extins: planul complex plus un punct de la infinit.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Sfera Riemann
Specii (matematică)
În matematică, speciile sunt o noțiune care poate fi poziționată între logică și aritmetică.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Specii (matematică)
Teorema lui Lagrange
Teorema lui Lagrange este denumirea folosită pentru patru teoreme matematice atribuite lui Joseph-Louis Lagrange.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Teorema lui Lagrange
Teoria categoriilor
Reprezentare schematică a unei categorii cu obiecte ''X'', ''Y'', ''Z'' și morfisme ''f'', ''g'', ''g'' ∘ ''f''. (Categoria trei de identitate morfisme 1''X'', 1''Y'' și 1''Z'', dacă în mod explicit reprezentat, ar apărea ca trei săgeți, lângă literele X, Y, și Z, respectiv, fiecare având ca "arbore" un arc de cerc de măsurare de aproape 360 de grade.) Teoria categoriilor formalizează structura matematica și conceptele în ceea ce privește o colecție de obiecte și de săgeți (de asemenea, numite morfisme).
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Teoria categoriilor
Valoare (matematică)
În matematică o valoare poate fi orice obiect matematic.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Valoare (matematică)
0 (cifră)
Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și 0 (cifră)
1 + 2 + 3 + 4 + …
În analiza matematică, suma tuturor numerelor naturale, 1 + 2 + 3 + 4 +... este o serie divergentă.
Vedea 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și 1 + 2 + 3 + 4 + …
Vezi și
Paradoxuri matematice
- 0,(9)=1
- 1 − 2 + 3 − 4 + · · ·
- Hotelul lui Hilbert
- Paradoxul calului
- Paradoxul lui Bertrand (teoria probabilităților)
- Paradoxul lui Braess
- Paradoxul lui Cramer
- Paradoxul lui Newcomb
- Paradoxurile lui Zenon
- Seria lui Grandi
Serii matematice
- 1 − 2 + 3 − 4 + · · ·
- Formula lui Leibniz pentru π
- Pi
- Progresie armonică
- Progresie geometrică
- Serie (matematică)
- Serie binomială
- Serie de puteri
- Serie formală
- Spațiu Lp
- Teorema lui Abel
Cunoscut ca 1 - 2 + 3 - 4 ..., 1 - 2 + 3 - 4 … .