Cuprins
38 relaţii: Acetal, Acid carboxilic, Adiție electrofilă, Alchenă, Alchină, Alcool, Amină, Apă (moleculă), Carbanion, Carbocation, Carbon, Carbonil, Chimie organică, Chimie organometalică, Compus organic, Condensare aldolică, Diol, Electrofil, Electronegativitate, Enol, Hidrură, Ilidă, Imină, Legătură covalentă, Legătură dublă, Legătură pi, Legătură sigma, Legătură triplă, Nitril, Nucleofil, Reacție chimică, Reacție de adiție, Reacție Wittig, Reactiv Grignard, Reducere (comerț), Sodiu, Stiren, Toluen.
- Mecanisme de reacție
Acetal
Un acetal este o grupă funcțională cu o structură de tipul R2C(OR')2, unde ambele grupe R' reprezintă resturi organice, fiind astfel dieteri ai diolilor geminali.
Vedea Adiție nucleofilă și Acetal
Acid carboxilic
Structura generală a unui acid carboxilic, unde R este un rest organic iar cu albastru este semnalată grupa carboxil. O imagine generată pe computer reprezentând o grupă carboxil. Grupa carboxil nu poate exista singură. Acizii carboxilici sunt acizi organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil, -C(.
Vedea Adiție nucleofilă și Acid carboxilic
Adiție electrofilă
În chimia organică, adiția electrofilă (AE) este un tip de reacție chimică de adiție în cadrul căreia o legătură pi (π) dintr-un compus organic este ruptă, cu formarea a două noi legături sigma (σ).
Vedea Adiție nucleofilă și Adiție electrofilă
Alchenă
Etilenă, cea mai simplă alchenă Alchenele (cunoscute și sub denumirea de olefine) sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice care conțin o legătură dublă între doi atomi de carbon având formula moleculară generală CnH2n.
Vedea Adiție nucleofilă și Alchenă
Alchină
Structuri ale alchinelor Alchinele (cunoscute și sub denumirea de acetilene) sunt hidrocarburi nesaturate aciclice care conțin în molecula lor o legătură triplă intre doi atomi de carbon.
Vedea Adiție nucleofilă și Alchină
Alcool
Grupa funcțională hidroxil (-OH) legată de restul de hidrocarbură; unghiul reprezentat este unghiul dintre legături. În chimia organică, un alcool este un compus organic hidroxilic, care conține o grupă funcțională hidroxil (-OH), aceasta fiind legată de un atom de carbon saturat, în starea de hibridizare sp3.
Vedea Adiție nucleofilă și Alcool
Amină
Aminele sunt compuși organici care conțin în molecula lor gruparea amino (-NH2) legată de un radical hidrocarbonat.
Vedea Adiție nucleofilă și Amină
Apă (moleculă)
Apa este un compus anorganic polar cu formula chimică H2O.
Vedea Adiție nucleofilă și Apă (moleculă)
Carbanion
Un carbanion Un carbanion este un anion al carbonului tetravalent care poartă o sarcină negativă la cel puțin una dintre formele de rezonanță (mezomerice).
Vedea Adiție nucleofilă și Carbanion
Carbocation
Carbocationul meteniu, provenit de la metan Un carbocation este un ion care conține un atom de carbon încărcat pozitiv, datorită unui deficit de electroni.
Vedea Adiție nucleofilă și Carbocation
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Vedea Adiție nucleofilă și Carbon
Carbonil
În chimia organică, o grupă carbonil este o grupă funcțională compusă dintr-un atom de carbon dublu legat de un atom de oxigen: C.
Vedea Adiție nucleofilă și Carbonil
Chimie organică
Metanul, CH4, este cel mai simplu compus organic; aparține clasei hidrocarburilor și este un alcan cu geometrie tetraedrică. Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.
Vedea Adiție nucleofilă și Chimie organică
Chimie organometalică
''n''-butillitiu, un compus organometalic. Patru atomi de litiu (în mov) formează un tetraedru, iar patru grupe butil sunt atașate de fețe (carbonul este negru, hidrogenul este alb). Chimia organometalică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul compușilor chimici care conțin cel puțin o legătură între un atom de carbon dintr-un compus organic și un metal.
Vedea Adiție nucleofilă și Chimie organometalică
Compus organic
Metanul este cel mai simplu compus organic Un compus organic este un compus chimic a cărui moleculă conține legături chimice hidrogen-carbon.
Vedea Adiție nucleofilă și Compus organic
Condensare aldolică
Condensarea aldolică este un tip de reacție de condensare organică în care are loc reacția unui intermediar enolic sau a unui anion enolat cu un compus carbonilic, cu formarea unei β-hidroxialdehide sau β-hidroxicetone.
Vedea Adiție nucleofilă și Condensare aldolică
Diol
Un diol este un compus organic ce conține două grupări hidroxil -OH.
Vedea Adiție nucleofilă și Diol
Electrofil
Un electrofil este o specie chimică (un ion sau o moleculă) care poate să accepte electroni sau perechi de electroni de la un nucleofil pentru a forma o legătură chimică.
Vedea Adiție nucleofilă și Electrofil
Electronegativitate
Electronegativitatea este o mărime a atracției pe care un atom o are față de electroni într-o legătură covalentă.
Vedea Adiție nucleofilă și Electronegativitate
Enol
Exemplu de tautomerie ceto-enolică Enolii (mai rar denumiți și alchenoli) reprezintă un tip de intermediar de reacție în chimia organică, extrem de reactivi și de instabili, care sunt din punct de vedere structural alchene (olefine) care au grupele hidroxil atașate de unul dintre atomii de carbon care participă la legătura dublă.
Vedea Adiție nucleofilă și Enol
Hidrură
Amoniacul, trihidrura de azot, este una dintre cele mai cunoscute hidruri Termenul de hidrură face referire la anionul hidrogenului H−, însă poate să desemneze și un compus care conține acest ion.
Vedea Adiție nucleofilă și Hidrură
Ilidă
Metilentrifenilfosforan, o fosforilidă (ilidă cu fosfor). O ilidă (denumită alternativ și ilură) este o moleculă dipolară ce conține un atom cu sarcină negativă (de obicei un atom de carbon cu sarcină negativă, caz în care avem un carbanion) legat direct de un heteroatom cu sarcină pozitivă (care poate fi azot la „azotilide”, fosfor la „fosforilide” sau sulf la „sulfilide”).
Vedea Adiție nucleofilă și Ilidă
Imină
O imină este o grupă funcțională sau un compus organic care conține o legătură dublă carbon-azot, la atomul de azot putând fi legat un atom de hidrogen sau de un radical organic.
Vedea Adiție nucleofilă și Imină
Legătură covalentă
Legătura covalentă este legătura chimică ce presupune punerea în comun a unor perechi de electroni între atomi.
Vedea Adiție nucleofilă și Legătură covalentă
Legătură dublă
În chimie, o legătură dublă este o legătură chimică dintre două elemente chimice care presupune punerea în comun a doi electroni de legătură.
Vedea Adiție nucleofilă și Legătură dublă
Legătură pi
etilenei: legătura pi este reprezentată cu verde (a se observa întrepătrunderea laterală a lobilor) Legătura pi (notată adesea cu simbolul π) este un tip de legătură covalentă în care doi lobi ai unui orbital atomic implicat suprapune doi lobi al celuilalt orbital atomic implicat, prin întrepătrundere laterală.
Vedea Adiție nucleofilă și Legătură pi
Legătură sigma
Legătura sigma (notată adesea cu simbolul σ) este cel mai puternic tip de legătură covalentă.
Vedea Adiție nucleofilă și Legătură sigma
Legătură triplă
În chimie, o legătură triplă este o legătură chimică dintre două elemente chimice care presupune punerea în comun a șase electroni de legătură.
Vedea Adiție nucleofilă și Legătură triplă
Nitril
Nitrilii sunt compuși organici care au ca grupă funcțională gruparea −C≡N.
Vedea Adiție nucleofilă și Nitril
Nucleofil
Un nucleofil este o specie chimică (un ion sau o moleculă) care poate să cedeze electroni sau perechi de electroni unui electrofil pentru a forma o legătură chimică.
Vedea Adiție nucleofilă și Nucleofil
Reacție chimică
Reacțiile chimice sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice, sau altfel spus sunt procese chimice prin care are loc transformarea unor substanțe chimice numite reactanți în produși de reacție.
Vedea Adiție nucleofilă și Reacție chimică
Reacție de adiție
Reacția de adiție a clorului la etilenă Reacția de adiție este, în chimie în general și în chimia organică în special, un tip de reacție chimică specifică compușilor cu cel puțin o legătură dublă (nesaturați), prin care compusul nesaturat reacționează sau se combină cu un altă substanță pentru a forma un compus cu masă molară mai mare (produsul de adiție) care are doar legături simple.
Vedea Adiție nucleofilă și Reacție de adiție
Reacție Wittig
Reacția Wittig este o reacție chimică ce are loc între o aldehidă sau o cetonă și o fosforilidă trifenilică (adesea denumită reactiv Wittig), prin care se obține o alchenă și oxid de trifenifosfină.
Vedea Adiție nucleofilă și Reacție Wittig
Reactiv Grignard
Reactivii Grignard sunt o clasă de compuși organici cu formula generală R–Mg–X, unde X este un halogen.
Vedea Adiție nucleofilă și Reactiv Grignard
Reducere (comerț)
Reducere, disconto și discount sunt termeni comerciali care se referă la coborâri de preț acordate clienților, fie pentru a-i stimula să cumpere mai mult, fie pentru a-i stimula să plătească mai repede, fie pentru a le crea posibilitatea să obțină un profit din distribuirea unei mărfi cu preț fixat.
Vedea Adiție nucleofilă și Reducere (comerț)
Sodiu
Sodiu Sodiul (câteodată denumit și natriu) este un element chimic cu simbolul Na și numărul atomic 11.
Vedea Adiție nucleofilă și Sodiu
Stiren
Stirenul (de asemenea cunoscut și ca etenilbenzen, vinil-benzen, sau feniletenă) este un compus organic cu formula C6H5CH.
Vedea Adiție nucleofilă și Stiren
Toluen
Toluenul sau toluolul este o hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, insolubilă în apă, din seria benzenului.
Vedea Adiție nucleofilă și Toluen
Vezi și
Mecanisme de reacție
- Adiție electrofilă
- Adiție nucleofilă
- Adiție radicalică
- Cicloadiție
- Deprotonare
- Energie de activare
- Fotoliză
- Inversie Walden
- Mecanism de reacție
- Protonare
- Reacție SN1
- Reacție SN2
- Reacție de adiție
- Reacție de eliminare
- Reacție de oxido-reducere
- Reacție electrociclică
- Reacție intramoleculară
- Reacție periciclică
- Substituție electrofilă aromatică
- Substituție nucleofilă aromatică
- Substituție radicalică