acces mai rapid decât browser-ul!
114 relaţii: A Treia Republică Franceză, Abdul-Aziz, Abdul-Hamid al II-lea, Abdul-Medjid, Absolutism, Al doilea Asediu al Vienei, Alexandr Sergheevici Menșikov, Alexandru al II-lea al Rusiei, Alexandru I al Rusiei, Anii 1850, Antanta, Armenia, Austro-Ungaria, Împărțirea Imperiului Otoman, Basarabia, Bătălia de la Sinop, Belgrad, Benjamin Disraeli, Berlin, Biserica Nașterii Domnului, Biserica Sfântului Mormânt, Bolnavul Europei, Bosfor, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Burghezie, Campania din Rusia (1812), Canalul Suez, Carol al X-lea al Franței, Casa de Habsburg, Catolicism, Caucaz, Cipru, Comitetul Unității și Progresului, Congresul de la Berlin, Congresul de la Viena, Constantinopol, Convenția de la Akkerman, Dardanele, De facto, De jure, Diplomație, Dobrogea, Dunărea, Ecaterina a II-a a Rusiei, Țara Românească, Europa de Vest, Feudalism, Grecia, Herțegovina, ..., Imperialism, Imperiul German, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Ioan al III-lea Sobieski, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Islam, Istoria Europei, Istoria Serbiei, Junii Turci, Karađorđe Petrović, Klemens Wenzel von Metternich, Libertate religioasă, Mahmud al II-lea, Mare putere, Marea Mediterană, Marea Neagră, Megali Idea, Militarism, Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei, Musulman, Naționalism, Napoleon al III-lea al Franței, Napoleon I, Nicolae I al Rusiei, Ortodoxism, Otto von Bismarck, Palestina, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Peninsula Balcanică, Poarta Otomană, Politică, Prim-ministrul Regatului Unit, Primul Război Mondial, Principatele Dunărene, Principatul Moldovei, Principatul Serbiei, Prusia, Război de independență, Războiul Crimeii, Războiul de Independență al Greciei, Războiul franco-prusac, Războiul ruso-japonez, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Revolta bulgară din aprilie 1876, Revoluția de la 1848, Revoluția Franceză, Romantism, Sankt Petersburg, Secularism, Sfânta Alianță, Sferă de influență, Stat de drept, Stat național, Suveranitate, Tratatul de la Berlin (1878), Tratatul de la Constantinopol (1832), Tratatul de la Iași, Tratatul de la Karlowitz, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, Tratatul de la Paris (1856), Tratatul de la San Stefano, Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), Viena. Extinde indicele (64 Mai Mult) »
A Treia Republică Franceză
A Treia Republică Franceză este numele dat regimului politic din Franța între 1870 și 1940.
Nou!!: Chestiunea Orientală și A Treia Republică Franceză · Vezi mai mult »
Abdul-Aziz
Abdul-Aziz (عبد العزيز / `Abdü’l-`Azīz; 9/18 februarie 1830 – 4 iunie 1876) a fost al 32-lea sultan otoman al Imperiului Otoman, și a domnit între 25 iunie 1861 și 30 mai 1876.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Abdul-Aziz · Vezi mai mult »
Abdul-Hamid al II-lea
Acest articol se referă la un sultan turc.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Abdul-Hamid al II-lea · Vezi mai mult »
Abdul-Medjid
Abdul-Medjid (în limba turcă otomană: عبد المجيد اول ‘Abdü’l-Mecīd-i evvel) a fost al XXXI-lea sultan al Imperiului Otoman (1839-1861).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Abdul-Medjid · Vezi mai mult »
Absolutism
Absolutismul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Absolutism · Vezi mai mult »
Al doilea Asediu al Vienei
Al doilea asediu al Vienei a avut loc între 17 iulie și 12 septembrie 1683.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Al doilea Asediu al Vienei · Vezi mai mult »
Alexandr Sergheevici Menșikov
right Prințul Alexandr Sergheevici Menșikov (în limba rusă: Александр Сергеевич Меншиков) (26 august 1787 — 1 mai 1869, ambele date sunt pe stil nou) a fost un comandant militar și om de stat rus, membru al înaltei nobilimi.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Alexandr Sergheevici Menșikov · Vezi mai mult »
Alexandru al II-lea al Rusiei
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (rusă: Александр II Николаевич), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Alexandru al II-lea al Rusiei · Vezi mai mult »
Alexandru I al Rusiei
Alexandru I Pavlovici Romanov (rusă: Александр I Павлович) (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), a fost țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Alexandru I al Rusiei · Vezi mai mult »
Anii 1850
Anii 1850 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1850 și s-a încheiat la 31 decembrie 1859.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Anii 1850 · Vezi mai mult »
Antanta
A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Antanta · Vezi mai mult »
Armenia
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Armenia · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Împărțirea Imperiului Otoman
Împărțirea Imperiului Otoman a fost un eveniment care a avut loc după încheierea Primului Război Mondial.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Împărțirea Imperiului Otoman · Vezi mai mult »
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Basarabia · Vezi mai mult »
Bătălia de la Sinop
Rusia, marcă poștală, Bătălia de la Sinop, 2003 (Michel № 1128, Scott № 6800) Bătălia navală de la Sinop a avut loc pe 30 noiembrie 1853 la Sinop, port la Marea Neagră, în nordul Tuciei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Bătălia de la Sinop · Vezi mai mult »
Belgrad
Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Belgrad · Vezi mai mult »
Benjamin Disraeli
Benjamin Disraeli (n. 21 decembrie 1804 – d. 19 aprilie 1881, Londra) a fost un politician conservator britanic.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Benjamin Disraeli · Vezi mai mult »
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Berlin · Vezi mai mult »
Biserica Nașterii Domnului
Biserica Nașterii Domnului (în araba: كنيسة المهد Kanisat al mahd, în greacă: Η Βασιλική της Γεννήσεως I vasiliki tis yeniseos, în latină:Ecclesia Nativitatis, în ebraică: כנסיית המולד Knessiat Hamolad) este un lăcaș de cult, monument de artă paleocreștină situat în Betleem, Cisiordania.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Biserica Nașterii Domnului · Vezi mai mult »
Biserica Sfântului Mormânt
Biserica Sfântului Mormânt (denumită și Biserica Sfintei Învieri, mai ales în creștinismul de rit răsăritean) este o biserică aflată în interiorul zidurilor vechii cetăți a Ierusalimului, la mică distanță de Muristan.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Biserica Sfântului Mormânt · Vezi mai mult »
Bolnavul Europei
„Bolnavul Europei” este o etichetă pusă unei țări europene care se confruntă cu o perioadă de dificultăți economice sau de sărăcie.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Bolnavul Europei · Vezi mai mult »
Bosfor
Bosfor (în greaca veche: Βόσπορος, din cuvintele elene: βοῦς, boũs‚ „vită”, „bou” și gπόρος, póros‚ „drum”; în turcă: Boğaz „gură”, respectiv Karadeniz Boğazı, „Gura Mării Negre”; cunoscută și ca „Strâmtoarea Istanbul”) este o strâmtoare între Europa și Asia, care leagă Marea Neagră cu Marea Marmara.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Bosfor · Vezi mai mult »
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Bulgaria · Vezi mai mult »
Burghezie
Burghezia (din franceză Bourgeoisie) este un termen francez polisemantic care poate însemna.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Burghezie · Vezi mai mult »
Campania din Rusia (1812)
Invazia franceză a Imperiului Rus a fost un conflict militar din cadrul războaielor napoleoniene, care a opus Imperiul Rus, pe de o parte, Franței și aliaților săi, pe de altă parte.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Campania din Rusia (1812) · Vezi mai mult »
Canalul Suez
Canalul Suez, văzut de pe orbită; imagine a NASA Canalul Suez (arabă: قناة السويس, Qanā al-Suways), aflat la vest de Peninsula Sinai, este un canal de 193 km lungime, și lat de 300 m în cel mai îngust punct.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Canalul Suez · Vezi mai mult »
Carol al X-lea al Franței
Carol al X-lea al Franței a fost rege al Franței și al Navarrei între 1824 și 1830.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Carol al X-lea al Franței · Vezi mai mult »
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Casa de Habsburg · Vezi mai mult »
Catolicism
Catolicismul (din, katholikos, „atoatecuprinzător”) este un sistem doctrinar exprimat în teologia latină și tradiția Bisericii Catolice.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Catolicism · Vezi mai mult »
Caucaz
Vedere a Caucazului din satelit Ţările Caucazului în antichitate: Armenia, Iberia, Colchida şi Albania Caucazul zilelor noastre Popoarele Caucazului 2009 Caucazul este o regiune între Marea Neagră și Marea Caspică, incluzând Munții Caucaz și câmpiile înconjurătoare.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Caucaz · Vezi mai mult »
Cipru
Cipru (în, în), oficial Republica Cipru (în, în), este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Cipru · Vezi mai mult »
Comitetul Unității și Progresului
Comitetul Unității și Progresului (CUP) (în limba turcă: İttihat ve Terakki Cemiyeti) a fost o organizație care a început ca o societate secretă – „Comitetul Unității Otomane” - (İttihad-ı Osmanî Cemiyeti) – înființată în 1889 de către studenții mediciniști İbrahim Temo, Abdullah Cevdet, İshak Sükuti și Ali Hüseyinzade.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Comitetul Unității și Progresului · Vezi mai mult »
Congresul de la Berlin
3.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Congresul de la Berlin · Vezi mai mult »
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Congresul de la Viena · Vezi mai mult »
Constantinopol
Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Constantinopol · Vezi mai mult »
Convenția de la Akkerman
Convenția de la Akkerman a fost un tratat semnat pe 7 octombrie 1826 de Imperiul Rus și Imperiul Otoman în orașul Cetatea Albă (denumit pe atunci de către turci Akkerman; astăzi în Ucraina).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Convenția de la Akkerman · Vezi mai mult »
Dardanele
Harta strâmtorii Dardanele Strâmtoarea Dardanele (în limbile turcă: Çanakkale Boğazı, neogreacă: Δαρδανελλια), cunoscută în vechime și ca Hellespont, este o strâmtoare îngustă în nord-vestul Turciei, care leagă Marea Egee cu Marea Marmara.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Dardanele · Vezi mai mult »
De facto
De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.
Nou!!: Chestiunea Orientală și De facto · Vezi mai mult »
De jure
De jure (în latina clasică de iure, în limba română de drept) înseamnă "potrivit legii" prin contrast cu de facto care înseamnă "de fapt".
Nou!!: Chestiunea Orientală și De jure · Vezi mai mult »
Diplomație
Diplomația este arta și practica de a purta negocieri între reprezentanți împuterniciți ai unor națiuni sau grupuri diverse, fiind o activitate efectuata de un diplomat.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Diplomație · Vezi mai mult »
Dobrogea
alt.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Dobrogea · Vezi mai mult »
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Dunărea · Vezi mai mult »
Ecaterina a II-a a Rusiei
Ecaterina a II-a (în), de asemenea cunoscută și ca Ecaterina cea Mare (în), născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost împărăteasă a Rusiei de la 9 iulie 1762 (stil nou), după asasinarea soțului ei, Petru al III-lea al Rusiei, până la moartea ei, la 17 noiembrie 1796 (stil nou).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Ecaterina a II-a a Rusiei · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Țara Românească · Vezi mai mult »
Europa de Vest
Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Europa de Vest · Vezi mai mult »
Feudalism
Tapiserie prezentând o scenă tipic feudală din ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'', luna martie Feudalismul este un sistem politico-economico-social, corespunzând Evului Mediu european, caracterizat prin preponderența economiei de subzistență asupra celei de piață, prin înzestrarea producătorului direct cu utilaje de producție, în timp ce pământul este în general proprietatea cu caracter personal a stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Feudalism · Vezi mai mult »
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Grecia · Vezi mai mult »
Herțegovina
300 px Herțegovina este o regiune a Bosniei și Herțegovinei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Herțegovina · Vezi mai mult »
Imperialism
1898(autor: Winsor McCay) Imperialismul este politica unui stat și a conducătorilor lui menită să sporească controlul lor asupra unor entități străine, cu scopul extinderii sau menținerii unor imperii, atât prin cuceriri teritoriale, cât și prin metode indirecte vizând dominarea economică și politică a unor state.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Imperialism · Vezi mai mult »
Imperiul German
Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Imperiul German · Vezi mai mult »
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Imperiul Otoman · Vezi mai mult »
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Imperiul Rus · Vezi mai mult »
Ioan al III-lea Sobieski
Ioan al III-lea Sobieski (în) a fost rege al federației polono-lituaniene din anul 1674 până la moartea sa.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Ioan al III-lea Sobieski · Vezi mai mult »
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg, (n. 13 martie 1741, Viena - d. 20 februarie 1790, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1780-1790.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Islam
Kaaba, în Mecca (Arabia Saudită), este centrul islamului. Musulmanii din toată lumea vin aici pentru rugăciune în unitate. Islamul (pronunție în limba română: /ˈislɑːm/; în arabă: إسلام) este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Islam · Vezi mai mult »
Istoria Europei
Istoria Europei se referă la istoria populațiilor din Europa, din preistorie până în prezent.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Istoria Europei · Vezi mai mult »
Istoria Serbiei
În antichitate, pe teritoriul de astăzi al Serbiei locuiau triburi ilirice și tracice.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Istoria Serbiei · Vezi mai mult »
Junii Turci
Junii Turci (în) a fost o coaliție a unor grupuri cu diferite orientări, dar care erau cu toate în favoarea reformei administrației Imperiului Otoman.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Junii Turci · Vezi mai mult »
Karađorđe Petrović
Caragheorghe sau Karađorđe Petrović (în) a fost conducătorul Primei Răscoale Sârbe împotriva dominației otomane și fondatorul dinastiei Karagheorghevic.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Karađorđe Petrović · Vezi mai mult »
Klemens Wenzel von Metternich
Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai 1773, Koblenz — d. 11 iunie 1859, Viena) a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Klemens Wenzel von Metternich · Vezi mai mult »
Libertate religioasă
Libertatea religioasă este unul dintre drepturile fundamentale ale omului.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Libertate religioasă · Vezi mai mult »
Mahmud al II-lea
Mahmud al II-lea (în turca otomană: محمود ثانى Mahmud-ı sānī; n. 20 iulie 1785 – d. 1 iulie 1839) a domnit ca sultan al Imperiului Otoman din 1808 și până la moartea sa în 1839.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Mahmud al II-lea · Vezi mai mult »
Mare putere
O mare putere este o națiune sau un stat care are capacitatea să-și exercite influența la scară globală.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Mare putere · Vezi mai mult »
Marea Mediterană
Marea Mediterană (sau simplu Mediterana) este o mare de tip mediteraneean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Marea Mediterană · Vezi mai mult »
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Marea Neagră · Vezi mai mult »
Megali Idea
Tratatului de la Sèvres, având în medalion portretul lui Eleftherios Venizelos, unul dintre susținătorii ''Marii Idei'' Megali Idea (în greacă: Μεγάλη Ιδέα, „Marea Idee”) a fost un concept iredentist al naționaliștilor greci, prin care era exprimat obiectivul fondării unui stat elen care să cuprindă între granițele sale toți etnicii eleni, dat fiind faptul că și după obținerea independenței numeroși greci locuiau în teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Megali Idea · Vezi mai mult »
Militarism
Demonstrație militară a Germaniei Naziste, Nürnberg, 1937 Militarismul este credința sau dorința unui guvern sau a unui popor ca țara (statul) respectivă să mențină o capacitate militară semnificativă și să fie pregătită să o folosească agresiv pentru a apăra sau promova prin forță interesele naționale.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Militarism · Vezi mai mult »
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei
Miloš Obrenović (în;; născut Miloš Teodorović) a fost principe al Serbiei între 1815 – 1839 și 1858 – 1860.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei · Vezi mai mult »
Musulman
Musulmanul (în arabă مسلم, feminin مسلمة) este o persoană adeptă a religiei Islam, o religie monoteistă și avraamică bazată pe Coran.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Musulman · Vezi mai mult »
Naționalism
Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Naționalism · Vezi mai mult »
Napoleon al III-lea al Franței
Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. 20 aprilie 1808 — d. 9 ianuarie 1873) a fost primul președinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 și a devenit apoi, în urma unei lovituri de stat din 1851 și al unui plebiscit în noiembrie 1852, al doilea Împărat al francezilor, sub numele de Napoléon al III-lea.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Napoleon al III-lea al Franței · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Napoleon I · Vezi mai mult »
Nicolae I al Rusiei
Nicolae I al Rusiei (în limba rusă: Николай I Павлович, Nicolai I Pavlovici), (6 iulie (stil nou)/25 iunie (stil vechi), 1796–2 martie (stil nou)/18 februarie, (stil vechi), 1855), a fost Împărat al Rusiei din 1825 până în 1855, și rege al Poloniei din 1825 până în 1831.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Nicolae I al Rusiei · Vezi mai mult »
Ortodoxism
În contextul religiilor, ortodoxism, sau ortodoxie, se poate referi la.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Ortodoxism · Vezi mai mult »
Otto von Bismarck
Otto Eduard Leopold von Bismarck a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Otto von Bismarck · Vezi mai mult »
Palestina
Denumirea de Palestina poate face referire la.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Palestina · Vezi mai mult »
Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
Acvila imperială de deasupra intrării în sediul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol Patriarhia de Constantinopol (denumirea oficială este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în greacă: Oικουμενικό Πατριαρχείο Kωνσταντινουπόλεως, în turcă Fener Rum Ortodoks Patrikhanesi, İstanbul Ekümenik Patrikhanesi, în traducere: patriarhatul romanilor ortodocși din Fanar) constituie în mod simbolic cea mai înaltă autoritate canonică a lumii creștin-ortodoxe.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Patriarhia Ecumenică de Constantinopol · Vezi mai mult »
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »
Poarta Otomană
Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Poarta Otomană · Vezi mai mult »
Politică
Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Politică · Vezi mai mult »
Prim-ministrul Regatului Unit
Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este în practică liderul politic al Regatului Unit.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Prim-ministrul Regatului Unit · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Principatele Dunărene
Giovanni Antonio Rizzi Zannoni. Principatele Dunărene a fost denumirea convențională dată principatelor Moldova și Țara Românească, care apăruseră pe harta politică a Europei la începutul secolului al XIV-lea.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Principatele Dunărene · Vezi mai mult »
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Principatul Moldovei · Vezi mai mult »
Principatul Serbiei
Principatul Serbiei (în) a fost stat în Balcani, care a existat după Prima Revoltă Sârbă din anii 1804–1817.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Principatul Serbiei · Vezi mai mult »
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Prusia · Vezi mai mult »
Război de independență
Noțiunea de război de independență sau război de neatârnare este folosită pentru desemnarea unui război desfășurat pe teritoriul unei țări, sau pe fostul teritoriu al unei țări ocupate de către un alt stat, care se dorește a fi suverană prin adoptarea unei declarații de independență.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Război de independență · Vezi mai mult »
Războiul Crimeii
Războiul Crimeii a durat din 28 martie 1853 până în 1856 și a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Războiul Crimeii · Vezi mai mult »
Războiul de Independență al Greciei
Războiul de Independență al Greciei, cunoscut și ca Revoluția greacă, (în limbile greacă: Ελληνική Επανάσταση Elliniki Epanastasi; turcă otomană: يونان عصياني Yunan İsyanı) a fost declanșat de revoluționarii greci și s-a desfășurat între anii 1821–1829.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Războiul de Independență al Greciei · Vezi mai mult »
Războiul franco-prusac
Războiul franco-german sau Războiul franco-prusac, de multe ori numit în Franța Războiul din 1870 (19 iulie 1870-10 mai 1871) a fost un conflict dintre Franța și Prusia, care a fost sprijinită de Confederația Germană de Nord și statele sud-germane Baden, Württemberg și Bavaria.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Războiul franco-prusac · Vezi mai mult »
Războiul ruso-japonez
Manciuria Mare, Manciuria Rusească (Exterioară) în dreapta sus, cu roșu deschis. Peninsula Liaodong este limba de pământ care se întinde în Marea Galbenă Războiul ruso-japonez (1904–1905) a fost un conflict generat de ambițiile imperialiste ale Imperiului Rus și ale Imperiului Japonez în privința Manciuriei și Coreei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Războiul ruso-japonez · Vezi mai mult »
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei a fost numele formal al Regatului Unit între 1 ianuarie 1801 și 12 aprilie 1927.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei · Vezi mai mult »
Revolta bulgară din aprilie 1876
Revolta Bulgară din 1876 a fost o insurecție organizată de bulgari în Imperiul Otoman din aprilie până în mai 1876, care în mod indirect a dus la restabilirea Bulgariei ca națiune autonomă în 1878.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Revolta bulgară din aprilie 1876 · Vezi mai mult »
Revoluția de la 1848
Revoluția de la 1848 a fost o revoltă naționalistă a burgheziei europene desfășurată în anii 1848 - 1849, îndreptată împotriva ordinii încă supranaționale stabilite de Congresul de la Viena (1814 - 1815).
Nou!!: Chestiunea Orientală și Revoluția de la 1848 · Vezi mai mult »
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »
Romantism
Caspar David Friedrich''Der Wanderer über dem Nebelmeer'', 1818(Hoinarul deasupra mării de ceață) Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Romantism · Vezi mai mult »
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »
Secularism
Prin secularism sau laicitate se poate înțelege: Cum reprezintă anglo-saxonii secularismul ca independență reciprocă între credințe și stat.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Secularism · Vezi mai mult »
Sfânta Alianță
Sfânta Alianță a fost o coaliție a Imperiului Rus, Prusiei și Imperiului Austriac creată la inițiativa țarului Alexandru I și semnată pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Sfânta Alianță · Vezi mai mult »
Sferă de influență
O sferă de influență este o regiune de influență politică care înconjoară o țară, sau o regiune de influență economică din jurul unui oraș.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Sferă de influență · Vezi mai mult »
Stat de drept
Statul de drept este o doctrină în gândirea juridică continentală europeană, originară din jurisprudența germană.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Stat de drept · Vezi mai mult »
Stat național
Statul național este un tip de stat care îmbină entitatea politică a unui stat cu entitatea culturală a unei națiuni, fapt prin care urmărește să își dobândească legitimitatea politică de a guverna și, eventual, statutul de stat suveran în cazul în care se acceptă teoria statalității declarative în detrimentul teoriei statalității constitutive.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Stat național · Vezi mai mult »
Suveranitate
Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea supremă politică (legislativă, judiciară sau/și executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înșiși.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Suveranitate · Vezi mai mult »
Tratatul de la Berlin (1878)
Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Berlin (1878) · Vezi mai mult »
Tratatul de la Constantinopol (1832)
Tratatul de la Constantinopol semnat pe 21 iulie 1832 a fost un document diplomatic rezultat în urma conferinței convocate în capitala Imperiului Otoman în februarie 1832, la care au participat Marile Puteri ale vremii: Regatul Unit, Franța și Imperiul Rus pe de-o parte și Imperiul Otoman pe de alta.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Constantinopol (1832) · Vezi mai mult »
Tratatul de la Iași
Teritoriul ocupat de Imperiul Țarist în urma războiului ruso-turc. Tratatul de la Iași, semnat la Iași, în Moldova (astăzi în România) a fost un tratat între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la sfârșitul războiului ruso-turc dintre 1787 și 1792, confirmând creșterea puterii rusești în zona Mării Negre.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Iași · Vezi mai mult »
Tratatul de la Karlowitz
Serbiei victorioase asupra Imperiului Otoman, frescă de Bartolomeo Altomonte (1723), Mănăstirea Sankt Florian, Austria Superioară Tratatul de la Karlowitz sau de la Carloviț a fost semnat la 26 ianuarie 1699 în localitatea Carloviț (în, în) din Voivodina, la sfârșitul războiului austriaco-otoman (1683-1697), în care otomanii au fost învinși.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Karlowitz · Vezi mai mult »
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (var. Kuciuk-Kainardji, în limba) a fost un tratat de pace, în urma războiului ruso-turc din 1768-1774, semnat la 21 iulie 1774, de Imperiul Rus (reprezentat de feldmareșalul Piotr Rumianțev) și Imperiul Otoman.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Kuciuk-Kainargi · Vezi mai mult »
Tratatul de la Paris (1856)
Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la Paris (1856) · Vezi mai mult »
Tratatul de la San Stefano
Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878, după încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de la San Stefano · Vezi mai mult »
Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)
Arcul de triumf de la Moscova, 1834. Schimbările teritoriale rezultate în urma tratatului de la AdrianopolH.E.Stier (dir.): Grosser Atlas zur Weltgeschichte, Westermann 1984, p.134, ISBN 3141009198.. Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: Chestiunea Orientală și Viena · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Chestiunea orientală, Problema Orientală.
