Cuprins
30 relaţii: Autodeterminare, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cerchezi, Chestiunea Orientală, Congresul de la Berlin, Demografia Bulgariei, Europa, Franța, Genocidul armean, Greci, Gubernia Mării Negre, Hanatul Erevanului, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Istoria Europei, Kurzi, Mare putere, Nicolae I al Rusiei, Peninsula Balcanică, Poarta Otomană, Războiul Ruso-Turc (1828–1829), Războiul Ruso-Turc (1877–1878), Redeșteptarea națională a bulgarilor, Serbia, Tratatul de la Berlin (1878), Tratatul de la Paris (1856), Tratatul de la San Stefano, Tratatul de la Turkmenchay, Tratatul de pace de la Adrianopol (1829).
Autodeterminare
Principiul autodeterminării națiunilor sau a popoarelor, este un principiu din dreptul internațional care prevede dreptul popoarelor și al națiunilor de a-și determina singure cursul propriilor dezvoltări politice, economice, culturale și sociale, fără intervenții directe sau indirecte din exterior.
Vedea Chestiunea armeană și Autodeterminare
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Vedea Chestiunea armeană și Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.
Vedea Chestiunea armeană și Bulgaria
Cerchezi
Cerchezii sunt un popor din regiunea Caucaz, ei trăiesc azi preponderent în Rusia (Republica Karaciai-Cerchezia, regiunea Cabardino-Balcaria și Republica Adîgheia) și în Turcia (unde au emigrat în sec. al XIX-lea).
Vedea Chestiunea armeană și Cerchezi
Chestiunea Orientală
Criza Orientală este o perioadă în istoria Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a problemelor diplomatice și politice generate de decăderea Imperiului Otoman.
Vedea Chestiunea armeană și Chestiunea Orientală
Congresul de la Berlin
3.
Vedea Chestiunea armeană și Congresul de la Berlin
Demografia Bulgariei
Institutul Național de Statistică al Bulgariei estimează că numărul de locuitori ai țării în anul 2009 era de 7.606.000 locuitori.
Vedea Chestiunea armeană și Demografia Bulgariei
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Vedea Chestiunea armeană și Europa
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Chestiunea armeană și Franța
Genocidul armean
Henry Morgenthau, în 1915, în apropiere de Ankara. Publicată în 1919 în ''Memoriile ambasadorului Morgenthau'', ambasadorul american scria în legendă: „Cei care au căzut pe drum. Scene similare erau fapt divers în toate provinciile armenești, în primăvara și în toamna lui 1915.
Vedea Chestiunea armeană și Genocidul armean
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
Vedea Chestiunea armeană și Greci
Gubernia Mării Negre
Gubernia Mării Negre (în) a fost o gubernie amplasată în sudul Imperiului Rus, cu capitala în Novorossiisk.
Vedea Chestiunea armeană și Gubernia Mării Negre
Hanatul Erevanului
Hanatul Erevan (în limba azeră: Irəvan xanlığı) a fost o formațiune statală a azerilor din Armenia (1747-1828).
Vedea Chestiunea armeană și Hanatul Erevanului
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Vedea Chestiunea armeană și Imperiul Otoman
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Vedea Chestiunea armeană și Imperiul Rus
Istoria Europei
Istoria Europei se referă la istoria populațiilor din Europa, din preistorie până în prezent.
Vedea Chestiunea armeană și Istoria Europei
Kurzi
Kurzii (autodenumiți kurmangi) reprezintă o naționalitate, populația de bază a Kurdistanului, teritoriu ce intră în componența Irakului, Iranului, Siriei și Turciei.
Vedea Chestiunea armeană și Kurzi
Mare putere
O mare putere este o națiune sau un stat care are capacitatea să-și exercite influența la scară globală.
Vedea Chestiunea armeană și Mare putere
Nicolae I al Rusiei
Nicolae I al Rusiei (în limba rusă: Николай I Павлович, Nicolai I Pavlovici), (6 iulie (stil nou)/25 iunie (stil vechi), 1796–2 martie (stil nou)/18 februarie, (stil vechi), 1855), a fost Împărat al Rusiei din 1825 până în 1855, și rege al Poloniei din 1825 până în 1831.
Vedea Chestiunea armeană și Nicolae I al Rusiei
Peninsula Balcanică
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.
Vedea Chestiunea armeană și Peninsula Balcanică
Poarta Otomană
Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.
Vedea Chestiunea armeană și Poarta Otomană
Războiul Ruso-Turc (1828–1829)
Războiul ruso-turc din 1828 – 1829 a fost un conflict militar dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman izbucnit ca urmare a suspendării Convenției de la Akkerman și închiderea strâmtorilor Bosfor și Dardanele de către Poarta Otomană după distrugerea flotei sale în Bătălia de la Navarino.
Vedea Chestiunea armeană și Războiul Ruso-Turc (1828–1829)
Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.
Vedea Chestiunea armeană și Războiul Ruso-Turc (1877–1878)
Redeșteptarea națională a bulgarilor
Naționalismul bulgar, ce a dus la o redeșteptare națională a bulgarilor, a apărut în secolul al XIX-lea sub influența ideilor occidentale cum ar fi liberalismul și naționalismul adus în țară după Revoluția Franceză, influență venită în cea mai mare parte din Grecia, deși au existat frămîntări în secolul al XVIII-lea.
Vedea Chestiunea armeană și Redeșteptarea națională a bulgarilor
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Vedea Chestiunea armeană și Serbia
Tratatul de la Berlin (1878)
Participanţii la Congresul de la Berlin tablou. Tratatul de la Berlin (13 iunie –13 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din anii 1877–1878.
Vedea Chestiunea armeană și Tratatul de la Berlin (1878)
Tratatul de la Paris (1856)
Dezbaterile Participanții tratatului de la Paris Tratatul de la Paris a fost semnat la 30 martie 1856 și a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte.
Vedea Chestiunea armeană și Tratatul de la Paris (1856)
Tratatul de la San Stefano
Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat de către Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878, după încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878.
Vedea Chestiunea armeană și Tratatul de la San Stefano
Tratatul de la Turkmenchay
Tratatul de la Turkmenchay a fost un tratat de pace dintre Persia (Iranul contemporan) și Imperiul Rus care a pus capăt Războiului Ruso-Persan din 1826-1828.
Vedea Chestiunea armeană și Tratatul de la Turkmenchay
Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)
Arcul de triumf de la Moscova, 1834. Schimbările teritoriale rezultate în urma tratatului de la AdrianopolH.E.Stier (dir.): Grosser Atlas zur Weltgeschichte, Westermann 1984, p.134, ISBN 3141009198.. Tratatul de pace de la Adrianopol, (numit și Tratatul de la Edirne), a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei.
Vedea Chestiunea armeană și Tratatul de pace de la Adrianopol (1829)