Cuprins
18 relaţii: Alb-Donau-Kreis, Alfabetul Fonetic Internațional, Amstetten (Württemberg), Anterioritate vocalică, Deschidere vocalică, Fonetică, Germania, Limba arabă, Limba franceză, Limba germană, Limba greacă, Limba italiană, Limba japoneză, Limba latină, Limba română, Limba spaniolă, Limbă (anatomie), Vocală.
Alb-Donau-Kreis
Alb-Donau-Kreis este un district rural (în germană: Landkreis) din landul Baden-Württemberg, Germania.
Vedea Deschidere vocalică și Alb-Donau-Kreis
Alfabetul Fonetic Internațional
„The Phonetic Teachers' Association”, vechea titulatură (în transcrierea fonetică originară) a Asociației Fonetice Internaționale, cea care a publicat în 1888 prima versiune a alfabetului. Alfabetul Fonetic Internațional (în limba engleză), versiunea actualizată în 2020.
Vedea Deschidere vocalică și Alfabetul Fonetic Internațional
Amstetten (Württemberg)
Amstetten (Württemberg) este o comună din landul Baden-Württemberg, Germania.
Vedea Deschidere vocalică și Amstetten (Württemberg)
Anterioritate vocalică
În fonetică, anterioritatea vocalică se referă la clasificarea vocalelor în funcție de poziția avansată (anterioară) sau retrasă (posterioară) a limbii în timpul articulării.
Vedea Deschidere vocalică și Anterioritate vocalică
Deschidere vocalică
În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.
Vedea Deschidere vocalică și Deschidere vocalică
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Deschidere vocalică și Fonetică
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Vedea Deschidere vocalică și Germania
Limba arabă
Limba arabă (اللغة العربية al-luġatu al-‘arabiyya) este cea mai mare subramură, ca număr de vorbitori, aflată în uz, din cadrul familiei de limbi semitice.
Vedea Deschidere vocalică și Limba arabă
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Vedea Deschidere vocalică și Limba franceză
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Vedea Deschidere vocalică și Limba germană
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Vedea Deschidere vocalică și Limba greacă
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Vedea Deschidere vocalică și Limba italiană
Limba japoneză
Japoneza sau nipona, este principala limbă vorbită și scrisă în Japonia.
Vedea Deschidere vocalică și Limba japoneză
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Vedea Deschidere vocalică și Limba latină
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Vedea Deschidere vocalică și Limba română
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Vedea Deschidere vocalică și Limba spaniolă
Limbă (anatomie)
Limbă Limba (lat.: Lingua, grec.: Glossa) este un organ musculos, acoperit de mucoasă, foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a tetrapodelor.
Vedea Deschidere vocalică și Limbă (anatomie)
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Vedea Deschidere vocalică și Vocală
Cunoscut ca Vocală cvasideschisă, Vocală cvasiînchisă, Vocală deschisă, Vocală mijlocie, Vocală semideschisă, Vocală semiînchisă, Vocală închisă.