acces mai rapid decât browser-ul!
38 relaţii: Americiu, Celsius, Danemarca, Dezintegrare alfa, Dubna, Electronvolt, Element chimic, Fizică, Franța, Frédéric Joliot-Curie, Germania, Incertitudine, Institutul Unificat de Cercetări Nucleare, Ion, Izotop, Lawrenciu, Minut, Neon, Niels Bohr, Număr atomic, Oraș, Oră, Otto Hahn, Radiație alfa, Radiație gama, Radioactivitate, Radon, Rusia, Rutherfordiu, Seaborgiu, Secundă, Simbol chimic, Tabelul periodic al elementelor, Tantal, Timp de înjumătățire (dezambiguizare), 1968, 1994, 1997.
Americiu
Americiu Structura electronică a atomului de americiului Americiul este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95.
Nou!!: Dubniu și Americiu · Vezi mai mult »
Celsius
Celsius se referă la scara de temperatură Celsius (în centigrade).
Nou!!: Dubniu și Celsius · Vezi mai mult »
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Nou!!: Dubniu și Danemarca · Vezi mai mult »
Dezintegrare alfa
Dezintegrarea alfa este un tip de dezintegrare radioactivă în care un nucleu atomic emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu) și se trasformă (se dezintegrează) într-un atom cu un număr de masă cu 4 mai mic și cu un număr atomic cu 2 mai mic.
Nou!!: Dubniu și Dezintegrare alfa · Vezi mai mult »
Dubna
Dubna se poate referi la.
Nou!!: Dubniu și Dubna · Vezi mai mult »
Electronvolt
Electronvoltul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt.
Nou!!: Dubniu și Electronvolt · Vezi mai mult »
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Nou!!: Dubniu și Element chimic · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Dubniu și Fizică · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Dubniu și Franța · Vezi mai mult »
Frédéric Joliot-Curie
Jean Frédéric Joliot-Curie - născut Jean Frédéric Joliot - a fost un chimist și fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1935), împreună cu soția sa, Irène Joliot-Curie.
Nou!!: Dubniu și Frédéric Joliot-Curie · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Dubniu și Germania · Vezi mai mult »
Incertitudine
Incertitudinea este o situație în care informațiile sunt incomplete, „o stare de nesiɡuranță cu privire la viitor” cu privire la posibilitatea de a obține rezultatele dorite. Spre deosebire de incertitudine, riscul, în particular, are de-a face cu probabilități cunoscute, probabilități ca rezultatul să nu corespundă obiectivului dorit.
Nou!!: Dubniu și Incertitudine · Vezi mai mult »
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (în rusă Объединённый институт ядерныхисследований, ОИЯИ; în engleză Joint Institute for Nuclear Research, JINR) se află în localitatea Dubna, situată la 120 km nord de Moscova.
Nou!!: Dubniu și Institutul Unificat de Cercetări Nucleare · Vezi mai mult »
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Nou!!: Dubniu și Ion · Vezi mai mult »
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Nou!!: Dubniu și Izotop · Vezi mai mult »
Lawrenciu
Lawrenciu este un element chimic artificial și radioactiv, aparținând actinidelor, și având ca simbol chimic Lr.
Nou!!: Dubniu și Lawrenciu · Vezi mai mult »
Minut
Minut Un minut este o unitate de măsură a timpului sau al unui unghi.
Nou!!: Dubniu și Minut · Vezi mai mult »
Neon
Neonul un element chimic cu simbolul chimic Ne și număr atomic 10.
Nou!!: Dubniu și Neon · Vezi mai mult »
Niels Bohr
Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.
Nou!!: Dubniu și Niels Bohr · Vezi mai mult »
Număr atomic
În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.
Nou!!: Dubniu și Număr atomic · Vezi mai mult »
Oraș
Los Angeles (SUA) Szczecin (Polonia) Helsinki (Finlanda) Un oraș este o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și funcții industriale, comerciale, politice și culturale.
Nou!!: Dubniu și Oraș · Vezi mai mult »
Oră
Ora (din) este o unitate de timp.
Nou!!: Dubniu și Oră · Vezi mai mult »
Otto Hahn
Otto Hahn a fost un chimist german, lider al cercetărilor în domeniul radiochimiei.
Nou!!: Dubniu și Otto Hahn · Vezi mai mult »
Radiație alfa
Radiația alfa (α): la trecerea prin substanță, suferă 3 tipuri de interacțiuni: ciocnire, frânare în câmp electric și captura de către nucleu.
Nou!!: Dubniu și Radiație alfa · Vezi mai mult »
Radiație gama
Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.
Nou!!: Dubniu și Radiație gama · Vezi mai mult »
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Nou!!: Dubniu și Radioactivitate · Vezi mai mult »
Radon
Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din seria de dezintegrare a uraniului.
Nou!!: Dubniu și Radon · Vezi mai mult »
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Nou!!: Dubniu și Rusia · Vezi mai mult »
Rutherfordiu
Rutherfordiu este elementul chimic cu numărul atomic 104 și simbol chimic Rf.
Nou!!: Dubniu și Rutherfordiu · Vezi mai mult »
Seaborgiu
Seaborgiu Configurația electronică a atomului de seaborgiu Seaborgiu este un elementul chimic cu numărul atomic 106 și simbol chimic Sg.
Nou!!: Dubniu și Seaborgiu · Vezi mai mult »
Secundă
Secunda, având simbolul „s”, este o unitate de măsură pentru timp.
Nou!!: Dubniu și Secundă · Vezi mai mult »
Simbol chimic
Simbolul chimic este o abreviere sau o reprezentare prescurtată a numelui unui element chimic, în general din limba greacă sau limba latină, prin care se notează în mod convențional acel element chimic.
Nou!!: Dubniu și Simbol chimic · Vezi mai mult »
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Nou!!: Dubniu și Tabelul periodic al elementelor · Vezi mai mult »
Tantal
Tantalul este elementul cu numărul 73 în tabelul periodic al elementelor si se notează Ta.
Nou!!: Dubniu și Tantal · Vezi mai mult »
Timp de înjumătățire (dezambiguizare)
Timp de înjumătățire este o noțiune din științele exacte și aplicate care se referă la timpul necesar pentru ca o anumită valoare a unei mărimi oarecare, considerată drept referință, să se reducă la jumătate.
Nou!!: Dubniu și Timp de înjumătățire (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
1968
1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Dubniu și 1968 · Vezi mai mult »
1994
1994 (MCMXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Dubniu și 1994 · Vezi mai mult »
1997
1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Dubniu și 1997 · Vezi mai mult »
