Cuprins
20 relaţii: An-lumină, Calea Lactee, Constelație, Dragonul (constelație), Elipsă, Galaxie, Galaxie pitică sferoidală, Galaxie satelit, Gigantă roșie, Luminozitate, Magnitudine absolută, Masă, Materia întunecată, Mediu interstelar, Parsec, Pământ, Stea, Stea de carbon, Variabilă RR Lyrae, Walter Baade.
- Constelația Dragonul
- Galaxii peculiare
- Galaxii pitice sferoidale
- Grupul Local
- Obiecte astronomice descoperite în 1954
- Subgrupul Local
An-lumină
Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (9,46 x 1012 km).
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și An-lumină
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Calea Lactee
Constelație
O reprezentare a cerului austral din 1661 O constelație este una dintre cele 88 de zone în care este împărțită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Constelație
Dragonul (constelație)
Dragonul este o constelație de pe cerul nordului îndepărtat.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Dragonul (constelație)
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Elipsă
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Galaxie
Galaxie pitică sferoidală
NGC 147, o galaxie pitică sferoidală din Grupul Local. O galaxie este clasificată sferoidală pitică dacă stelele sale primesc o distribuție spațială mai mult sau mai puțin sferică și de talie mică, adică este constituită din câteva milioane până la câteva sute de milioane de stele.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Galaxie pitică sferoidală
Galaxie satelit
O galaxie satelit este o galaxie care orbitează o galaxie mai mari, datorită atracției gravitaționale Într-o pereche de galaxii care orbitează una în jurul alteia, dacă una este considerabil mai mare, atunci de numește „primară”, iar cea mai mică este galaxia satelit.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Galaxie satelit
Gigantă roșie
secvența principală și Soarele din viitor devenit stea gigantă roșie Mira. În astronomie, o gigantă roșie este o stea care a evoluat în afara secvenței principale, devenind astfel gigantă.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Gigantă roșie
Luminozitate
Imaginea galaxiei NGC 4945 arată luminozitatea mare a câteva aglomerări stelare în centru, sugerând câ în fiecare dintre acestea sunt de la 10 până la 100 de stele supergigante, în regiuni de doar câţiva parseci distanţă. Luminozitatea este în general înțeleasă ca o măsură a strălucirii.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Luminozitate
Magnitudine absolută
Magnitudinea absolută a unui obiect ceresc luminos este egală cu magnitudinea aparentă a aceluiași obiect dacă aceasta ar fi situat la distanța standard de 10 parseci de Pământ.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Magnitudine absolută
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Masă
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Materia întunecată
Mediu interstelar
hidrogenului ionizat în zonele mediului interstelar galactic vizibil din emisfera nordică a Pământului. Voyager 1 este primul obiect artificial care a ajuns în mediul interstelar În astronomie, mediul interstelar reprezintă totalitatea materiei care există în spațiul dintre sistemele stelare și galaxii.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Mediu interstelar
Parsec
Parsecul (simbol: pc) este o unitate de măsură a lungimii definită ca distanța de la care 1 UA se vede sub unghiul de 1" sau Pământul are o mișcare de paralaxă de 1".
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Parsec
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Pământ
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Stea
Stea de carbon
O stea de carbon este o stea de tip gigantă târzie similară cu o gigantă roșie (sau, ocazional, cu o pitică roșie), a cărei atmosferă conține mai mult carbon decât oxigen; cele două elemente se combină în straturile superioare ale stelei, formând monoxid de carbon, acesta consumă tot oxigenul din atmosferă, lăsând atomii de carbon liberi, pentru a forma alți compuși din carbon.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Stea de carbon
Variabilă RR Lyrae
cefeidele și variabilele RR Lyrae (în verde). În astronomie, (stelele) variabile de tip, pe scurt variabile RR Lyrae, sunt stele variabile, denumite după steaua prototip al genului,, și adesea utilizate drept standard.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Variabilă RR Lyrae
Walter Baade
Wilhelm Heinrich Walter Baade (n. 24 martie 1893, la Preußisch Oldendorf - m. 25 iunie 1960 la Göttingen) a fost un astronom german, care a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1931.
Vedea Galaxia Pitică din Dragonul și Walter Baade
Vezi și
Constelația Dragonul
- Dragonul (constelație)
- Galaxia Mormolocului
- Galaxia Pitică din Dragonul
- Gamma Draconis
- Iota Draconis b
- Kepler-10b
- Lista stelelor din Dragonul
- NGC 4236
- NGC 5907
- Nebuloasa Ochi de Pisică
- Thuban
Galaxii peculiare
- Andromeda I
- Centaurus A
- Galaxia Mormolocului
- Galaxia Pitică din Dragonul
- Galaxia Roată de Car
- Galaxia Volburei
- Galaxie peculiară
- Galaxiile Antennae
- Maffei 1
- Messier 104
- Messier 110
- Messier 87
- Micul Nor al lui Magellan
- NGC 118
- NGC 1275
- NGC 17
- NGC 3628
- Obiectul lui Hoag
Galaxii pitice sferoidale
- Andromeda I
- Andromeda II
- Andromeda VI
- Galaxia Pitică din Boarul
- Galaxia Pitică din Carena
- Galaxia Pitică din Dragonul
- Galaxia Pitică din Săgetătorul
- Galaxie pitică sferoidală
- NGC 147
- NGC 185
Grupul Local
- Andromeda (galaxie)
- Andromeda I
- Andromeda II
- Andromeda VI
- Coliziunea Andromeda–Calea Lactee
- Galaxia Pitică Neregulată din Pegas
- Galaxia Pitică Neregulată din Săgetătorul
- Galaxia Pitică Neregulată din Vărsătorul
- Galaxia Pitică din Boarul
- Galaxia Pitică din Câinele Mare
- Galaxia Pitică din Carena
- Galaxia Pitică din Dragonul
- Galaxia Pitică din Săgetătorul
- Galaxia Pitică din Ursa Mică
- Galaxia Triunghiului
- Grupul Local
- IC 1613
- Marele Nor al lui Magellan
- Messier 110
- Messier 32
- Micul Nor al lui Magellan
- NGC 147
- NGC 185
- NGC 3109
- NGC 6822
- Norii lui Magellan
Obiecte astronomice descoperite în 1954
- 1717 Arlon
- 1825 Klare
- Galaxia Pitică din Dragonul
Subgrupul Local
- Curentul Magellanic
- Galaxia Pitică din Boarul
- Galaxia Pitică din Câinele Mare
- Galaxia Pitică din Carena
- Galaxia Pitică din Dragonul
- Galaxia Pitică din Săgetătorul
- Galaxia Pitică din Ursa Mică
- Inelul Unicornului
- Micul Nor al lui Magellan
- Norii lui Magellan
- Podul Magellanic
Cunoscut ca DDO 208.