Cuprins
14 relaţii: Angelo Secchi, Atmosferă, Atom, Carbon, Catalogul Henry Draper, Clasificarea spectrală Harvard, Declinație, Gigantă roșie, K, La Superba, Magnitudine aparentă, Oxigen, Pitică roșie, 1860.
- Tipuri de stele
Angelo Secchi
Părintele Pietro Angelo Secchi SJ (n. 29 iunie 1818 - 26 februarie 1878) a fost un astronom italian.
Vedea Stea de carbon și Angelo Secchi
Atmosferă
Atmosfera (cuvânt provenit din greaca apărut în sec. al XVII de la ἀτμός, atmos.
Vedea Stea de carbon și Atmosferă
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Vedea Stea de carbon și Atom
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Vedea Stea de carbon și Carbon
Catalogul Henry Draper
Catalogul Henry Draper (HD) este un catalog astronomic care grupează date astrometrice și fotometrice pentru peste stele.
Vedea Stea de carbon și Catalogul Henry Draper
Clasificarea spectrală Harvard
Annie Jump Cannon Sistemul de clasificare spectrală Harvard este un sistem de clasificare unidimensional (în funcție de o singură mărime).
Vedea Stea de carbon și Clasificarea spectrală Harvard
Declinație
Declinația este una din coordonatele astronomice ecuatoriale.
Vedea Stea de carbon și Declinație
Gigantă roșie
secvența principală și Soarele din viitor devenit stea gigantă roșie Mira. În astronomie, o gigantă roșie este o stea care a evoluat în afara secvenței principale, devenind astfel gigantă.
Vedea Stea de carbon și Gigantă roșie
K
Litera '''''Kk''''' scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''K''''' Minuscula '''''k''''' K este a unsprezecea literă din alfabetul latin și a paisprezecea din alfabetul limbii române.
Vedea Stea de carbon și K
La Superba
La Superba (sau Y Canum Venaticorum, Y CVn) este o stea variabilă semiregulată de carbon din constelația Câinii de Vânătoare, foarte bine cunoscută pentru culoarea sa roșiatică intensă.
Vedea Stea de carbon și La Superba
Magnitudine aparentă
Magnitudinea aparentă (notată cu m) este o mărime din domeniul astronomiei care caracterizează strălucirea unui corp ceresc așa cum apare el unui observator uman.
Vedea Stea de carbon și Magnitudine aparentă
Oxigen
Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.
Vedea Stea de carbon și Oxigen
Pitică roșie
concepție artistică. Stelele tip pitică roșie constituie majoritatea stelelor din Univers Conform diagramei Hertzsprung-Russell, o stea pitică roșie este o stea mică și relativ rece, din secvența principală, de tip spectral M sau K târzie.
Vedea Stea de carbon și Pitică roșie
1860
1860 (MDCCCLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Stea de carbon și 1860
Vezi și
Tipuri de stele
- Cvasi-stea
- Gigantă roșie
- Hipernovă
- MECO
- Magnetar
- Pitică albă
- Pitică cenușie
- Pitică galbenă
- Pitică roșie
- Protostea
- Pulsar
- Ramura gigant asimptotică
- Secvența principală
- Stea Be
- Stea T Tauri
- Stea Wolf–Rayet
- Stea albă din secvența principală
- Stea binară
- Stea circumpolară
- Stea compactă
- Stea de bariu
- Stea de carbon
- Stea de fier
- Stea de mercur și mangan
- Stea de technețiu
- Stea de tip spectral S
- Stea dublă
- Stea eruptivă
- Stea gigantă
- Stea hipergigantă
- Stea hoinară albastră
- Stea intergalactică
- Stea neutronică
- Stea peculiară
- Stea pitică
- Stea polară
- Stea pre-secvența principală
- Stea quark
- Stea subgigantă
- Stea subpitică
- Stea supergigantă
- Stea variabilă
- Stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae
- Supergigantă roșie
- Variabilă luminoasă albastră
Cunoscut ca Stea carbon.