acces mai rapid decât browser-ul!
27 relaţii: Anizotropie, Capacitate electrică, Cauzalitate, Câmp electric, Câmp vectorial, Condensator electric, Convoluție, Dipol, Dispersia undelor electromagnetice, Divergență, Ecuațiile lui Maxwell, Efectul Doppler, Electret, Electron, Fizică, Forță Lorentz, Izotropie, Moment electric dipolar, Nucleu atomic, Oliver Heaviside, Permitivitate (electromagnetism), Permitivitate relativă, Sistem liniar invariant în timp, Sistemul internațional de unități, Tensor, Transformata Fourier, Vid.
Anizotropie
WMAP Anizotropia este proprietatea caracteristică anumitor corpuri, constând în dependența unor mărimi mecanice, electrice, optice etc., numite constante de material, de direcția de-a lungul căreia este exercitată acțiunea exterioară.
Nou!!: Inducție electrică și Anizotropie · Vezi mai mult »
Capacitate electrică
În electricitate și electromagnetism, capacitatea electrică este o mărime fizică scalară care exprimă proprietatea corpurilor conductoare electric de a înmagazina și păstra sarcini electrice.
Nou!!: Inducție electrică și Capacitate electrică · Vezi mai mult »
Cauzalitate
''Sutra ilustrată a cauzei şi efectului''. secolul al VIII-lea, Japonia În filozofie, „cauzalitatea” se referă la conceptul de relații de cauză sau cauză-efect.
Nou!!: Inducție electrică și Cauzalitate · Vezi mai mult »
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Nou!!: Inducție electrică și Câmp electric · Vezi mai mult »
Câmp vectorial
Câmp vectorial dat de vectori de forma (−''y'', ''x'') În matematică un câmp vectorial, sau un câmp de vectori este o construcție din calculul vectorial care asociază un vector fiecărui punct dintr-un spațiu euclidian.
Nou!!: Inducție electrică și Câmp vectorial · Vezi mai mult »
Condensator electric
Un condensator este un dispozitiv electric pasiv ce înmagazinează energie sub forma unui câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus.
Nou!!: Inducție electrică și Condensator electric · Vezi mai mult »
Convoluție
În matematică (mai precis în), convoluția este o operație matematică pe două funcții (și) care produce o a treia funcție (f*g) numită produs de convoluție care exprimă modul în care forma uneia este modificată de cealaltă.
Nou!!: Inducție electrică și Convoluție · Vezi mai mult »
Dipol
În electromagnetism, sunt cunoscute două tipuri de dipoli.
Nou!!: Inducție electrică și Dipol · Vezi mai mult »
Dispersia undelor electromagnetice
Fenomenul de dispersie la o prismă Sub termenul de dispersie a undelor electromagnetice se înțelege în fizică o proprietate a acestora care depinde de lungimea de undă notată cu λ (litera greacă lambda).
Nou!!: Inducție electrică și Dispersia undelor electromagnetice · Vezi mai mult »
Divergență
Divergența este o noțiune din teoria câmpurilor.
Nou!!: Inducție electrică și Divergență · Vezi mai mult »
Ecuațiile lui Maxwell
Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.
Nou!!: Inducție electrică și Ecuațiile lui Maxwell · Vezi mai mult »
Efectul Doppler
Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.
Nou!!: Inducție electrică și Efectul Doppler · Vezi mai mult »
Electret
Electretul este un material dielectric ce prezintă o sarcină electrică cvasi-permanentă.
Nou!!: Inducție electrică și Electret · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Inducție electrică și Electron · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Inducție electrică și Fizică · Vezi mai mult »
Forță Lorentz
În electrodinamică se numește forță Lorentz forța exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme q \, aflată în mișcare cu viteza \mathbf.
Nou!!: Inducție electrică și Forță Lorentz · Vezi mai mult »
Izotropie
Izotropia este uniformitatea în toate direcțiile.
Nou!!: Inducție electrică și Izotropie · Vezi mai mult »
Moment electric dipolar
Momentul electric dipolar sau de dipol electric este o mărime fizică vectorială care caracterizează o distribuție polarizată spațială de sarcini electrice.
Nou!!: Inducție electrică și Moment electric dipolar · Vezi mai mult »
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Nou!!: Inducție electrică și Nucleu atomic · Vezi mai mult »
Oliver Heaviside
Oliver Heaviside a fost un inginer electrician, matematician și fizician autodidact, care a adaptat numerele complexe pentru calculul circuitelor electrice, a inventat metode matematice pentru rezolvarea ecuațiilor diferențiale, a reformulat Ecuațiile lui Maxwell și în mod independent de Josiah Willard Gibbs a descoperit calculul vectorial.
Nou!!: Inducție electrică și Oliver Heaviside · Vezi mai mult »
Permitivitate (electromagnetism)
Permitivitatea electrică (sau constanta dielectrică) este o mărime, notată ε, care indică rezistența opusă la polarizare electrică a unui dielectric.
Nou!!: Inducție electrică și Permitivitate (electromagnetism) · Vezi mai mult »
Permitivitate relativă
Permitivitatea dielectrică relativă (εr) este o mărime adimensională care caracterizează starea de polarizație a materialului și se definește ca fiind raportul dintre capacitatea Cx a unui condensator având ca dielectric materialul respectiv și capacitatea C0 a aceluiași condensator având ca dielectric vidul (sau aerul): De asemenea, poate fi definită și ca raportul dintre permitivitatea absolută în funcție de frecvență și permitivitatea vidului: Permitivitatea dielectrică relativă este o mărime supraunitară, adimensională și ia valori cuprinse între 1 (pentru gaze) și mii sau chiar zeci de mii în cazul feroelectricilor.
Nou!!: Inducție electrică și Permitivitate relativă · Vezi mai mult »
Sistem liniar invariant în timp
Pentru un sistem invariant in timp, ce produce o ieșire y(t) pe baza unei intrări x(t), dacă decalăm intrarea temporal x(t+\sigma) și ieșirea va fi tot decalată y(t+\sigma).
Nou!!: Inducție electrică și Sistem liniar invariant în timp · Vezi mai mult »
Sistemul internațional de unități
Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).
Nou!!: Inducție electrică și Sistemul internațional de unități · Vezi mai mult »
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Nou!!: Inducție electrică și Tensor · Vezi mai mult »
Transformata Fourier
În matematică transformata Fourier (numită astfel după matematicianul și fizicianul Joseph Fourier) este o operație care se aplică unei funcții complexe și produce o altă funcție complexă care conține aceeași informație ca funcția originală, dar reorganizată după frecvențele componente.
Nou!!: Inducție electrică și Transformata Fourier · Vezi mai mult »
Vid
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
Nou!!: Inducție electrică și Vid · Vezi mai mult »
