Cuprins
27 relaţii: Anizotropie, Capacitate electrică, Cauzalitate, Câmp electric, Câmp vectorial, Condensator electric, Convoluție, Dipol, Dispersia undelor electromagnetice, Divergență, Ecuațiile lui Maxwell, Efectul Doppler, Electret, Electron, Fizică, Forță Lorentz, Izotropie, Moment electric dipolar, Nucleu atomic, Oliver Heaviside, Permitivitate (electromagnetism), Permitivitate relativă, Sistem liniar invariant în timp, Sistemul internațional de unități, Tensor, Transformata Fourier, Vid.
Anizotropie
WMAP Anizotropia este proprietatea caracteristică anumitor corpuri, constând în dependența unor mărimi mecanice, electrice, optice etc., numite constante de material, de direcția de-a lungul căreia este exercitată acțiunea exterioară.
Vedea Inducție electrică și Anizotropie
Capacitate electrică
În electricitate și electromagnetism, capacitatea electrică este o mărime fizică scalară care exprimă proprietatea corpurilor conductoare electric de a înmagazina și păstra sarcini electrice.
Vedea Inducție electrică și Capacitate electrică
Cauzalitate
''Sutra ilustrată a cauzei şi efectului''. secolul al VIII-lea, Japonia În filozofie, „cauzalitatea” se referă la conceptul de relații de cauză sau cauză-efect.
Vedea Inducție electrică și Cauzalitate
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Vedea Inducție electrică și Câmp electric
Câmp vectorial
Câmp vectorial dat de vectori de forma (−''y'', ''x'') În matematică un câmp vectorial, sau un câmp de vectori este o construcție din calculul vectorial care asociază un vector fiecărui punct dintr-un spațiu euclidian.
Vedea Inducție electrică și Câmp vectorial
Condensator electric
Un condensator este un dispozitiv electric pasiv ce înmagazinează energie sub forma unui câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus.
Vedea Inducție electrică și Condensator electric
Convoluție
În matematică (mai precis în), convoluția este o operație matematică pe două funcții (și) care produce o a treia funcție (f*g) numită produs de convoluție care exprimă modul în care forma uneia este modificată de cealaltă.
Vedea Inducție electrică și Convoluție
Dipol
În electromagnetism, sunt cunoscute două tipuri de dipoli.
Vedea Inducție electrică și Dipol
Dispersia undelor electromagnetice
Fenomenul de dispersie la o prismă Sub termenul de dispersie a undelor electromagnetice se înțelege în fizică o proprietate a acestora care depinde de lungimea de undă notată cu λ (litera greacă lambda).
Vedea Inducție electrică și Dispersia undelor electromagnetice
Divergență
Divergența este o noțiune din teoria câmpurilor.
Vedea Inducție electrică și Divergență
Ecuațiile lui Maxwell
Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.
Vedea Inducție electrică și Ecuațiile lui Maxwell
Efectul Doppler
Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.
Vedea Inducție electrică și Efectul Doppler
Electret
Electretul este un material dielectric ce prezintă o sarcină electrică cvasi-permanentă.
Vedea Inducție electrică și Electret
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Vedea Inducție electrică și Electron
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Inducție electrică și Fizică
Forță Lorentz
În electrodinamică se numește forță Lorentz forța exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme q \, aflată în mișcare cu viteza \mathbf.
Vedea Inducție electrică și Forță Lorentz
Izotropie
Izotropia este uniformitatea în toate direcțiile.
Vedea Inducție electrică și Izotropie
Moment electric dipolar
Momentul electric dipolar sau de dipol electric este o mărime fizică vectorială care caracterizează o distribuție polarizată spațială de sarcini electrice.
Vedea Inducție electrică și Moment electric dipolar
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Vedea Inducție electrică și Nucleu atomic
Oliver Heaviside
Oliver Heaviside a fost un inginer electrician, matematician și fizician autodidact, care a adaptat numerele complexe pentru calculul circuitelor electrice, a inventat metode matematice pentru rezolvarea ecuațiilor diferențiale, a reformulat Ecuațiile lui Maxwell și în mod independent de Josiah Willard Gibbs a descoperit calculul vectorial.
Vedea Inducție electrică și Oliver Heaviside
Permitivitate (electromagnetism)
Permitivitatea electrică (sau constanta dielectrică) este o mărime, notată ε, care indică rezistența opusă la polarizare electrică a unui dielectric.
Vedea Inducție electrică și Permitivitate (electromagnetism)
Permitivitate relativă
Permitivitatea dielectrică relativă (εr) este o mărime adimensională care caracterizează starea de polarizație a materialului și se definește ca fiind raportul dintre capacitatea Cx a unui condensator având ca dielectric materialul respectiv și capacitatea C0 a aceluiași condensator având ca dielectric vidul (sau aerul): De asemenea, poate fi definită și ca raportul dintre permitivitatea absolută în funcție de frecvență și permitivitatea vidului: Permitivitatea dielectrică relativă este o mărime supraunitară, adimensională și ia valori cuprinse între 1 (pentru gaze) și mii sau chiar zeci de mii în cazul feroelectricilor.
Vedea Inducție electrică și Permitivitate relativă
Sistem liniar invariant în timp
Pentru un sistem invariant in timp, ce produce o ieșire y(t) pe baza unei intrări x(t), dacă decalăm intrarea temporal x(t+\sigma) și ieșirea va fi tot decalată y(t+\sigma).
Vedea Inducție electrică și Sistem liniar invariant în timp
Sistemul internațional de unități
Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).
Vedea Inducție electrică și Sistemul internațional de unități
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Vedea Inducție electrică și Tensor
Transformata Fourier
În matematică transformata Fourier (numită astfel după matematicianul și fizicianul Joseph Fourier) este o operație care se aplică unei funcții complexe și produce o altă funcție complexă care conține aceeași informație ca funcția originală, dar reorganizată după frecvențele componente.
Vedea Inducție electrică și Transformata Fourier
Vid
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
Vedea Inducție electrică și Vid