Cuprins
44 relaţii: Alsacia, Baden, Baden-Württemberg, Bavaria, Bula de Aur (1356), Carol I Ludovic al Palatinatului, Casa de Ascania, Casa de Babenberg, Casa de Wittelsbach, Castelul Heidelberg, Castelul Schwetzingen, Confederația Rinului, Conrad de Palatinat, Dinastia Welfilor, Franța, Frederic al IV-lea al Palatinatului, Frederic al V-lea, Elector Palatin, Heidelberg, Henric al II-lea, Duce al Austriei, Henric al V-lea de Palatinat, Henric al VI-lea de Palatinat, Hessa, Hohenstaufen, Karl Theodor, Elector de Bavaria, Ludovic al III-lea al Palatinatului, Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ludovic cel Strict, Ludovic I de Bavaria, Mannheim, Maximilian I de Bavaria (principe elector), München, Napoleon I, Otto al II-lea de Wittelsbach, Pacea Westfalică, Philip Wilhelm, Elector Palatin, Prima Republică Franceză, Principe elector, Războaiele Revoluției Franceze, Războiul din 1688-1697, Renania-Palatinat, Rin, Rupert, Rege romano-german, Sfântul Imperiu Roman, 1720.
Alsacia
Alsacia (în alsaciană ’s Elsàss sau ’s Elses, în, în) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania.
Vedea Palatinatul Elector și Alsacia
Baden
Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.
Vedea Palatinatul Elector și Baden
Baden-Württemberg
Baden-Württemberg este unul dintre landurile Germaniei.
Vedea Palatinatul Elector și Baden-Württemberg
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Vedea Palatinatul Elector și Bavaria
Bula de Aur (1356)
Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Palatinatul Elector și Bula de Aur (1356)
Carol I Ludovic al Palatinatului
Carol I Ludovic (în) a fost principe elector al Palatinatului în perioada 1649-1680.
Vedea Palatinatul Elector și Carol I Ludovic al Palatinatului
Casa de Ascania
Casa de Ascania (dinastia Ascanienilor) a reprezentat o familie de nobili germani.
Vedea Palatinatul Elector și Casa de Ascania
Casa de Babenberg
Blazonul familiei Babenberg (pe scut), care provenea inițial de la blazonul familiei Eppenstein (în Cartea blazoanelor „Scheibler's Wappenbuch” 1450–1480) Casa de Babenberg a fost o dinastie de margrafi și duci austrieci.
Vedea Palatinatul Elector și Casa de Babenberg
Casa de Wittelsbach
Wappen des Herzogs in Bayern, Haus Wittelsbach Casa de Wittelsbach este una din cele mai vechi familii nobiliare din Europa.
Vedea Palatinatul Elector și Casa de Wittelsbach
Castelul Heidelberg
Castelul Heidelberg este unul dintre cele mai renumite castele-ruină din Germania, fiind simbolul reprezentativ al orașului Heidelberg.
Vedea Palatinatul Elector și Castelul Heidelberg
Castelul Schwetzingen
Castelul Schwetzingen Parcul Castelul Schwetzingen (în) este un castel care se află în orașul Schwetzingen și este situat la ca.
Vedea Palatinatul Elector și Castelul Schwetzingen
Confederația Rinului
Confederația Rinului (în; în Confédération du Rhin) a fost un stat ce a existat între 1806 și 1813.
Vedea Palatinatul Elector și Confederația Rinului
Conrad de Palatinat
Conrad (n. cca. 1135 – d. 8 noiembrie 1195), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost primul conte palatin al Rinului.
Vedea Palatinatul Elector și Conrad de Palatinat
Dinastia Welfilor
Dinastia Welfilor este o familie care a cuprins mai mulți monarhi germani începând din secolul al XI-lea.
Vedea Palatinatul Elector și Dinastia Welfilor
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Palatinatul Elector și Franța
Frederic al IV-lea al Palatinatului
Frederic al IV-lea al Palatinatului (n. 5 martie 1574, Amberg — d. 19 septembrie 1610, Heidelberg) a fost principe al Palatinatului între 1583 și 1610, totodată unul din cei șapte principi electori ai Sfântul Imperiu Roman.
Vedea Palatinatul Elector și Frederic al IV-lea al Palatinatului
Frederic al V-lea, Elector Palatin
Frederic al V-lea (n. 26 august 1596 - d. 29 noiembrie 1632) a fost Elector Palatin (1610-1623) și rege al Boemiei (1619-1620) sub numele de Frederic I.
Vedea Palatinatul Elector și Frederic al V-lea, Elector Palatin
Heidelberg
este un oraș în nord-vestul landului german Baden-Württemberg.
Vedea Palatinatul Elector și Heidelberg
Henric al II-lea, Duce al Austriei
Gertruda, fiica împăratului Lothar și a Teodorei Comnena, nepoata împăratului bizantin Manuel Comnen (arborele genealogic al familiei Babenberg, Mănăstirea Klosterneuburg) Henric al II-lea, supranumit Jasomirgott (n. 2 aprilie 1114, Klosterneuburg – d. 13 ianuarie 1177, Viena), aparținând Casei de Babenberg, a fost conte palatin al Rinului (1140–1141), margraf al Austriei (1141–1156), duce al Bavariei sub numele Henric al XI-lea (1143–1156) și duce al Austriei (1156–1177).
Vedea Palatinatul Elector și Henric al II-lea, Duce al Austriei
Henric al V-lea de Palatinat
Henric (n. 1173 – d. 28 aprilie 1227) a fost conte palatin al Rinului între 6 august 1195 și 1213.
Vedea Palatinatul Elector și Henric al V-lea de Palatinat
Henric al VI-lea de Palatinat
Henric al VI-lea (supranumit cel Tânăr) (n. cca. 1196- d. 16 sau 26 aprilie 1214), membru al casei de Welf, a devenit conte palatin al Rinului între 1212 și 1214.
Vedea Palatinatul Elector și Henric al VI-lea de Palatinat
Hessa
Hessa (în, prescurtare: HE) este un land (stat federal) al Germaniei, cu capitala la Wiesbaden.
Vedea Palatinatul Elector și Hessa
Hohenstaufen
Blazonul Hohenstaufenilor ca regi ai Siciliei Hohenstaufen (sau Staufen) a fost o dinastie care a condus Imperiul romano-german în Evul Mediu, în perioada dintre anii 1138 și 1254.
Vedea Palatinatul Elector și Hohenstaufen
Karl Theodor, Elector de Bavaria
Karl Theodor a domnit ca principe elector și conte palatin din 1742, ca duce de Jülich și Berg din 1742 și ca principe elector și duce de Bavaria din 1777 până la moartea sa.
Vedea Palatinatul Elector și Karl Theodor, Elector de Bavaria
Ludovic al III-lea al Palatinatului
Ludovic al III-lea, supranumit cel Bătrân sau cel Bărbos, aparținând Casei de Wittelsbach a fost principe elector al Palatinatului din 1410 până la sfârșitul vieții.
Vedea Palatinatul Elector și Ludovic al III-lea al Palatinatului
Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ludovic IV de Bavaria (cunoscut și ca Ludovic Bavarezul) de Wittelsbach (n. 1 aprilie 1282 - d. 11 octombrie 1347) a fost duce de Bavaria între 1294 și 1301 împreună cu fratele său Rudolf I și conte palatin până în 1329.
Vedea Palatinatul Elector și Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ludovic cel Strict
Ducele Ludovic cel Strict - Mănăstirea Fürstenfeld (Roman Anton Boos, 1765/1766) Ludovic al II-lea supranumit cel Strict (în germană Ludwig der Strenge; n. 13 aprilie 1229, Heidelberg – d. 2 februarie 1294, Heidelberg), aparținând Casei de Wittelsbach, a fost duce al Bavariei și conte al Palatinatului Elector al Rinului (1253–1294).
Vedea Palatinatul Elector și Ludovic cel Strict
Ludovic I de Bavaria
Ludovic I (n. 23 decembrie 1173, Kelheim – 15 septembrie 1231, Kelheim), membru al casei de Wittelsbach, a fost duce de Bavaria din 1183 și conte palatin de Renania din 1214.
Vedea Palatinatul Elector și Ludovic I de Bavaria
Mannheim
este un oraș în sud-vestul Germaniei (landul Baden-Württemberg), situat la vărsarea râului Neckar în fluviul Rin.
Vedea Palatinatul Elector și Mannheim
Maximilian I de Bavaria (principe elector)
Maximilian I (n. 17 aprilie 1573, München - d. 27 septembrie 1651, Ingolstadt) a fost din 1597 principe al Bavariei și din 1623 totodată unul din cei șapte principi electori ai Sfântului Imperiu Roman (în locul lui Frederic al V-lea, principe al Palatinatului, care fusese ales rege al Boemiei în ciuda împotrivirii împăratului Rudolf al II-lea și a fost înfrânt în Bătălia de la Muntele Alb).
Vedea Palatinatul Elector și Maximilian I de Bavaria (principe elector)
München
München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).
Vedea Palatinatul Elector și München
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
Vedea Palatinatul Elector și Napoleon I
Otto al II-lea de Wittelsbach
Otto (supranumit cel Ilustru) (n. 7 aprilie 1206, Kelheim – d. 29 noiembrie 1253), membru al familiei de Wittelsbach a fost duce de Bavaria și conte palatin de Renania.
Vedea Palatinatul Elector și Otto al II-lea de Wittelsbach
Pacea Westfalică
Primăria orașului Münster, unde a fost semnată o parte din tratatele de pace Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648 prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani.
Vedea Palatinatul Elector și Pacea Westfalică
Philip Wilhelm, Elector Palatin
Philip Wilhelm de Neuburg, Elector Palatin (24 noiembrie 1615 – 2 septembrie 1690) a fost Conte Palatin de Neuburg din 1653 până în 1690, Duce de Jülich și de Berg din 1653 până în 1679 și Elector Palatin din 1685 până în 1690.
Vedea Palatinatul Elector și Philip Wilhelm, Elector Palatin
Prima Republică Franceză
Prima republică franceză, oficial Republica franceză a fost proclamată la data de 21 septembrie 1792 în timpul Revoluției franceze.
Vedea Palatinatul Elector și Prima Republică Franceză
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici.
Vedea Palatinatul Elector și Principe elector
Războaiele Revoluției Franceze
Războaiele Revoluției Franceze au fost o serie de conflicte, din 1792 și până în 1802, între Guvernul Revoluționar Francez și câteva state europene.
Vedea Palatinatul Elector și Războaiele Revoluției Franceze
Războiul din 1688-1697
Războiul din 1688-1697 (cunoscut și ca Războiul de nouă ani, Războiul împotriva Ligii de la Augsburg și Războiul succesiunii Palatine) a fost un conflict militar între Franța lui Ludovic al XIV-lea și o coaliție de state, reunite sub Liga de la Augsburg (sau Marea Ligă).
Vedea Palatinatul Elector și Războiul din 1688-1697
Renania-Palatinat
Renania-Palatinat (în germană: Rheinland-Pfalz, prescurtat RLP) este un land în sud-vestul Germaniei.
Vedea Palatinatul Elector și Renania-Palatinat
Rin
Rinul (în) este un fluviu în Europa.
Vedea Palatinatul Elector și Rin
Rupert, Rege romano-german
Rupert, cunoscut și ca Rupert al Palatinatului, aparținând Casei de Wittelsbach, (n. 5 mai 1352, Amberg – d. 18 mai 1410, Castelul Landskron, Oppenheim) a fost contele palatin al Rinului între 1398 și 1410 ca Rupert al III-lea și rege romano-german între 1400 și 1410.
Vedea Palatinatul Elector și Rupert, Rege romano-german
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Vedea Palatinatul Elector și Sfântul Imperiu Roman
1720
1720 (MDCCXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Palatinatul Elector și 1720