Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Propoziție circumstanțială opozițională

Index Propoziție circumstanțială opozițională

În sintaxa frazei din gramaticile tradiționale ale limbii române, propoziția circumstanțială opozițională este o subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial opozițional al propoziției regente.

Cuprins

  1. 28 relaţii: Adjectiv pronominal, Adverb, Complement, Condițional, Conjuncție, Conjunctiv, Frază, Gramatică, Indicativ, Limba română, Locuțiune conjuncțională, Locuțiune prepozițională, Mod (gramatică), Predicat, Prezumtiv, Pronume, Pronume nehotărât, Pronume relativ, Propoziție circumstanțială condițională, Propoziție circumstanțială de loc, Propoziție circumstanțială de mod, Propoziție circumstanțială de scop, Propoziție circumstanțială de timp, Propoziție principală, Registru de limbă, Sintaxă, Topică, Virgulă.

Adjectiv pronominal

În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Adjectiv pronominal

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Adverb

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Complement

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Condițional

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Conjuncție

Conjunctiv

În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Conjunctiv

Frază

În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Frază

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Gramatică

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Indicativ

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Limba română

Locuțiune conjuncțională

Locuțiunea conjuncțională este un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă din punct de vedere gramatical ca o conjuncție.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Locuțiune conjuncțională

Locuțiune prepozițională

Locuțiunea prepozițională este un grup de cuvinte cu sens unitar care se comportă din punct de vedere gramatical ca o prepoziție.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Locuțiune prepozițională

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Mod (gramatică)

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Predicat

Prezumtiv

În gramatică, prezumtivul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă un proces realizabil, posibil, prezentat ca presupus, bănuit, ipotetic sau nesigurAvram 1997, p. 208.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Prezumtiv

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Pronume

Pronume nehotărât

În gramatica tradițională, pronumele nehotărât sau nedefinit este o clasă de cuvinte eterogenăKalmbach 2017,.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Pronume nehotărât

Pronume relativ

În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Pronume relativ

Propoziție circumstanțială condițională

În sintaxă, propoziția circumstanțială condițională se definește în general ca propoziția subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial condițional al predicatului propoziției principale, exprimând condiția (ipoteza) de a cărei îndeplinire sau neîndeplinire depinde realizarea sau nerealizarea procesului din propoziția principalăAvram 1997, p.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție circumstanțială condițională

Propoziție circumstanțială de loc

Propoziția circumstanțială de loc este cea care arată locul, spațiul de desfășurare a acțiunii din propoziția regentă, jucând rolul de complement circumstanțial de loc, la nivel de frază.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție circumstanțială de loc

Propoziție circumstanțială de mod

Propoziția circumstanțială de mod constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de mod.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție circumstanțială de mod

Propoziție circumstanțială de scop

Propoziția circumstanțială de scop sau finală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de scop.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție circumstanțială de scop

Propoziție circumstanțială de timp

Propoziția circumstanțială de timp sau temporală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de timp.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție circumstanțială de timp

Propoziție principală

În sintaxa tradițională, noțiunea de propoziție principală cunoaște mai multe interpretări în diverse gramatici, în funcție de limbi și de autori.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Propoziție principală

Registru de limbă

În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Registru de limbă

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Sintaxă

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Topică

Virgulă

Virgula este semnul de punctuație care delimitează grafic o pauză între părți de propoziție (vezi Sintaxa propoziției) sau între propozițiile unei fraze (vezi Sintaxa frazei), despărțindu-le pe baza raporturilor sintactice.

Vedea Propoziție circumstanțială opozițională și Virgulă