Cuprins
136 relaţii: Arnulf de Carintia, Asediul Paviei, Austria, Austria longobardă, Bazilica Sfântul Petru din Roma, Bătălia de la Legnano, Biserica Catolică, Bizanț, Burgundia, Campania, Carol al III-lea, împărat carolingian, Carol cel Mare, Carol cel Pleșuv, Carol Quintul, Casa de Habsburg, Coroana de fier a regilor longobarzi, Coroană imperială, Dante Alighieri, Dinastia Carolingiană, Ducatul de Benevento, Ducatul de Friuli, Ducatul de Spoleto, Ducatul Milanului, Emilia-Romagna, Emiratul Siciliei, Este, Familia Medici, Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, Ferrara, Filip al II-lea al Spaniei, Florența, Franci, Francia de Mijloc, Francia Occidentală, Francia Răsăriteană, Franța, Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Frederic I al Sfântului Imperiu Roman, Germania, Ghibelini, Gian Galeazzo Visconti, Gonzaga (dezambiguizare), Guelfi, Guido al III-lea de Spoleto, Henric al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman, Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman, Hohenstaufen, Imperiul Carolingian, Imperiul Roman de Răsărit, ... Extinde indicele (86 Mai Mult) »
- Fondări în 855
- Foste state din Peninsula Italiană
Arnulf de Carintia
Arnulf de Carintia (în, în) (850 - 8 decembrie 899) a fost rege al Franciei Răsăritene din 887 și împărat al Imperiului Carolingian din 894 până la moartea sa.
Vedea Regatul Italiei medievale și Arnulf de Carintia
Asediul Paviei
Asediul Paviei sau Bătălia de la Pavia a avut loc în 773–774 în nordul Italiei, în apropiere de Ticinum (astăzi, Pavia), capitala Regatului longobarzilor și a reprezentat o victorie decisivă a francilor conduși de regele Carol cel Mare asupra longobarzilor regelui Desiderius.
Vedea Regatul Italiei medievale și Asediul Paviei
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Vedea Regatul Italiei medievale și Austria
Austria longobardă
Austria longobardă a fost, potrivit clasificării geografice din Evul Mediu timpuriu, porțiunea răsăriteană a Langobardia Major, (partea central-nordică a Regatului longobard, fiind desfășurată de la râul Adda până la Friuli, învecinându-se cu Neustria longobardă. Această împărțire, în vigoare de-a lungul secolului al VII-lea, nu era doar de natură teritorială, ci implica și diferențe culturale și politice semnificative.
Vedea Regatul Italiei medievale și Austria longobardă
Bazilica Sfântul Petru din Roma
Bazilica Sfântul Petru (în) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro.
Vedea Regatul Italiei medievale și Bazilica Sfântul Petru din Roma
Bătălia de la Legnano
Bătălia de la Legnano a avut loc la 29 mai 1176; în urma acestei bătălii, milițiile Ligii Lombarde au înfrânt armata Sfântului Imperiu Roman, condusă de împăratul Frederic Barbarossa.
Vedea Regatul Italiei medievale și Bătălia de la Legnano
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Vedea Regatul Italiei medievale și Biserica Catolică
Bizanț
Bizanț sau Bizanțiu (în greacă: Βυζάντιον, Byzantion) a fost un oraș grecesc antic din antichitatea clasică care a devenit cunoscut sub numele de Constantinopol în antichitatea târzie, după 1929 Istanbul.
Vedea Regatul Italiei medievale și Bizanț
Burgundia
Burgundia (în) a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativ-teritorială din 2014.
Vedea Regatul Italiei medievale și Burgundia
Campania
Campania este o regiune din Italia de sud, la Marea Tireniană, la sud de Lazio.
Vedea Regatul Italiei medievale și Campania
Carol al III-lea, împărat carolingian
Carol cel Gros Carol al III-lea, numit cel Gras, a fost rege al Alemaniei din 876, Rege al Italiei din 879, Împărat al Occidentului din 881, rege al Franciei Răsăritene din 882 și rege al Franciei Occidentale din 884.
Vedea Regatul Italiei medievale și Carol al III-lea, împărat carolingian
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Vedea Regatul Italiei medievale și Carol cel Mare
Carol cel Pleșuv
Carol cel Pleșuv, ilustrat pe o monedă, după 848 Carol al II-lea cel Pleșuv, a fost rege al Franciei Occidentale (astăzi Franța) (843-877) și împărat al Occidentului (875-877).
Vedea Regatul Italiei medievale și Carol cel Pleșuv
Carol Quintul
Carol al V-lea (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556.
Vedea Regatul Italiei medievale și Carol Quintul
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Vedea Regatul Italiei medievale și Casa de Habsburg
Coroana de fier a regilor longobarzi
Coroana de fier (Corona Ferrea) a regilor longobarzi (sau a Lombardiei) este un obiect de cult și totodată una dintre cele mai vechi insignia regale ale Europei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Coroana de fier a regilor longobarzi
Coroană imperială
Coroana imperială este o coroană folosită pentru încoronarea împăraților.
Vedea Regatul Italiei medievale și Coroană imperială
Dante Alighieri
''Dante și Beatrice în grădină'', 1903, lucrare în stil prerafaelit de Cesare Saccaggi. Durante di Alighiero degli Alighieri (Dante Alighieri) a fost un poet și filosof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu.
Vedea Regatul Italiei medievale și Dante Alighieri
Dinastia Carolingiană
Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).
Vedea Regatul Italiei medievale și Dinastia Carolingiană
Ducatul de Benevento
Ducatul și apoi Principatul de Benevento a fost inițial cel mai sudic ducat longobard din Italia medievală, axat în jurul orașului Benevento, situat în sudul Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ducatul de Benevento
Ducatul de Friuli
Ducatul de Friuli a fost unul dintre marile ducate teritoriale ale longobarzilor stabiliți în Italia, fiind totodată și primul întemeiat.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ducatul de Friuli
Ducatul de Spoleto
Ducatul de Spoleto a fost un teritoriu independent al longobarzilor, întemeiat în jurul anului 570 în Italia centrală de către un dux longobard, Faroald I.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ducatul de Spoleto
Ducatul Milanului
Ducatul de Milano a fost un stat constituent al Sfântului Imperiu Roman, în ceea ce este acum nordul Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ducatul Milanului
Emilia-Romagna
Emilia-Romagna este o regiune din nordul Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Emilia-Romagna
Emiratul Siciliei
Emiratul de Sicilia a fost un stat islamic din insula Sicilia, existent între anii 965 și 1072.
Vedea Regatul Italiei medievale și Emiratul Siciliei
Este
Termenul „Este” se poate referi la.
Vedea Regatul Italiei medievale și Este
Familia Medici
Familia Medici (corect: de’ Medici) (pronunțare cu 3 silabe: 'me-di-ci) a fost în Florența în secolul al XV-lea și al XVI-lea unul dintre cei mai importanți concurenți în lupta pentru putere influență politică, avuție și prestigiu.
Vedea Regatul Italiei medievale și Familia Medici
Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al II-lea (n. 9 iulie 1578, Graz - d. 15 februarie 1637), din Casa de Habsburg, a fost împărat al Imperiului romano-german între 1620-1637.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ferdinand al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand I a fost un monarh din Casa de Habsburg.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman
Ferrara
Ferrara este capitala provinciei cu același nume.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ferrara
Filip al II-lea al Spaniei
Filip al II-lea (n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 - 1598, rege al Neapolelui și al Siciliei în perioada 1554 - 1598, rege al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 - 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 - 1598 și rege al Căpitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 - 1556.
Vedea Regatul Italiei medievale și Filip al II-lea al Spaniei
Florența
Florența este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența.
Vedea Regatul Italiei medievale și Florența
Franci
Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).
Vedea Regatul Italiei medievale și Franci
Francia de Mijloc
Francia de Mijloc este numele regatului creat pentru împăratul Lothair I, aflată între Francia Răsăriteană și Francia Occidentală.
Vedea Regatul Italiei medievale și Francia de Mijloc
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Vedea Regatul Italiei medievale și Francia Occidentală
Francia Răsăriteană
Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.
Vedea Regatul Italiei medievale și Francia Răsăriteană
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Regatul Italiei medievale și Franța
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al II-lea (n. 26 decembrie 1194, Jesi lângă Ancona – d. 13 decembrie 1250, Castelul Fiorentino lângă Lucera) din dinastia Stauferilor (descendent al lui Frederic I ''Barbarossa''), a fost fiul împăratului Henric al VI-lea și al Constanței de Sicilia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I, numit Barbarossa, a fost ales la Frankfurt și încoronat la Aachen ca rege al romanilor (Rex Romanorum) în 1152, a fost încoronat rege al Italiei la Pavia în 1154 și a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1155.
Vedea Regatul Italiei medievale și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro.
Vedea Regatul Italiei medievale și Germania
Ghibelini
Guelfii și ghibelinii au reprezentat facțiuni care și-au disputat puterea în mai toate orașele și comunele din Italia medievală, mai cu seamă între secolele al XII-lea și al XIV-lea.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ghibelini
Gian Galeazzo Visconti
Gian Galeazzo Visconti sau Giangaleazzo Visconti (n. 16 octombrie 1351, Pavia – d. 3 septembrie 1402, Melegnano), cel mai puternic dintre membrii familiei Visconti, a fost primul duce de Milano din 1395.
Vedea Regatul Italiei medievale și Gian Galeazzo Visconti
Gonzaga (dezambiguizare)
Se poate referi la.
Vedea Regatul Italiei medievale și Gonzaga (dezambiguizare)
Guelfi
Guelfii și ghibelinii (în italiană: guelfi e ghibellini) au reprezentat facțiuni care și-au disputat puterea în mai toate orașele și comunele din Italia medievală, mai cu seamă între secolele al XII-lea și al XIV-lea.
Vedea Regatul Italiei medievale și Guelfi
Guido al III-lea de Spoleto
Guido de Spoleto (n. sec. al IX-lea - d. 12 decembrie 894) cunoscut în și în, a fost margraf de Camario din 876 (ca Guido I sau II) și duce de Spoleto și Camerio (ca Guido III) din 882.
Vedea Regatul Italiei medievale și Guido al III-lea de Spoleto
Henric al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al VI-lea (noiembrie 1165 - 28 septembrie 1197) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) în 1190, a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1191 și a devenit rege al Siciliei prin căsătorie în 1194 până la moartea sa.
Vedea Regatul Italiei medievale și Henric al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al VII-lea (1275 – 24 august 1313)Kleinhenz, pg.
Vedea Regatul Italiei medievale și Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman
Hohenstaufen
Blazonul Hohenstaufenilor ca regi ai Siciliei Hohenstaufen (sau Staufen) a fost o dinastie care a condus Imperiul romano-german în Evul Mediu, în perioada dintre anii 1138 și 1254.
Vedea Regatul Italiei medievale și Hohenstaufen
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Vedea Regatul Italiei medievale și Imperiul Carolingian
Imperiul Roman de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.
Vedea Regatul Italiei medievale și Imperiul Roman de Răsărit
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Vedea Regatul Italiei medievale și Italia
Italia Centrală
Italia Centrală (în) este partea centrală a peninsulei Italice, situată între Italia de Nord și Italia de Sud.
Vedea Regatul Italiei medievale și Italia Centrală
Italia de Sud
Italia de Sud (în) este referința generală la porțiunea sudică a Italiei continentale plus Sicilia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Italia de Sud
Köln
Köln (cunoscut în limba română și drept Colonia; în dialectul local: Kölle) este un oraș în landul Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen) din Germania, pe locul patru ca mărime după Berlin, Hamburg și München.
Vedea Regatul Italiei medievale și Köln
Langobardia Major
Langobardia Major constituie numele care, în Evul Mediu timpuriu, a fost conferit stăpânirilor pe care Regatul longobard le deținea în Italia de nord.
Vedea Regatul Italiei medievale și Langobardia Major
Langobardia Minor
Langobardia Minor a constituit denumirea care, la începutul Evului Mediu, a fost atribuită stăpânirilor longobarde în Italia central-sudică, corespunzând ducatelor longobarde de Spoleto și Benevento.
Vedea Regatul Italiei medievale și Langobardia Minor
Liga Lombardă
Liga Lombardă (în limba italiană, Lega Lombarda) a fost o alianță constituită în jurul anului 1167, care la apogeul său a cuprins cele mai multe orașe din Italia de nord (deși calitatea de membru s-a modificat în timp).
Vedea Regatul Italiei medievale și Liga Lombardă
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Vedea Regatul Italiei medievale și Limba latină
Lombardia
Lombardia este una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Lombardia
Longobarzi
Migrația longobarzilor în sec. IV-VIII (albastru) Longobarzii (în latină langobardi; nume alternativ lombarzi) erau triburi germanice - potrivit lui Tacit, din grupul suebilor - originare din nordul Europei, Scandinavia și teritorii astăzi situate în estul Germaniei și Polonia, respectiv între coasta Balticii și fluviul Elba.
Vedea Regatul Italiei medievale și Longobarzi
Lothar I, împărat carolingian
Lothar I (în latina medievală: Lotharius) (795 - 855) a fost rege al Italiei (818–855) și împărat carolingian (840–855).
Vedea Regatul Italiei medievale și Lothar I, împărat carolingian
Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al II-lea numit cel Tânăr a fost rege al Italiei din 844 și împărat carolingian al Occidentului din 850 până la moartea sa.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al III-lea, Împărat carolingian
Ludovic cel Orb (880-28 iunie 928) a fost rege de Provence din 887, rege al Italiei din 900 și împărat carolingian ca Ludovic al III-lea din 901 până la renunțarea la titluri în 905.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ludovic al III-lea, Împărat carolingian
Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ludovic IV de Bavaria (cunoscut și ca Ludovic Bavarezul) de Wittelsbach (n. 1 aprilie 1282 - d. 11 octombrie 1347) a fost duce de Bavaria între 1294 și 1301 împreună cu fratele său Rudolf I și conte palatin până în 1329.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Magreb
Prin Magreb (și Maghreb, Magrib; în, „Vest“, derivat din verbul arab gharaba: „a apune“ (Soare)) se înțeleg în primul rând cele trei țări nordafricane Tunisia, Algeria și Maroc, Egiptul, parțial și Libia și Mauritania, care, pe baza istoriei lor, au multe trăsături comune.
Vedea Regatul Italiei medievale și Magreb
Mantova
Mantova este un oraș din Italia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Mantova
Marca de Toscana
Marca (sau markgrafatul sau marchizatul) de Toscana sau Tuscia a fost un teritoriu de frontieră (marcă) din Italia centrală medievală, care se mărginea cu Statul papal la sud și la răsărit, cu Marea Ligurică la apus și cu formațiunile desprinse din Regatul Italiei medievale la nord.
Vedea Regatul Italiei medievale și Marca de Toscana
Marele Ducat de Toscana
Marele Ducat de Toscana a fost o monarhie situată în Italia Centrală, cu întreruperi din 1569 până în 1859, înlocuind Ducatul de Florența.
Vedea Regatul Italiei medievale și Marele Ducat de Toscana
Matilda de Toscana
Matilda de Toscana, numită și la Gran Contessa, (în italiană Matilde di Canossa; n. 1046 – d. 24 iulie 1115, Bondeno di Roncore, Italia) aparținând Casei de Canossa, a fost contesă de Toscana, ducesă de Lotharingia Inferioară prin căsătoria cu Godefroi al IV-lea și ducesă de Bavaria prin căsătoria cu Welf al II-lea.
Vedea Regatul Italiei medievale și Matilda de Toscana
Milano
Milano este principalul oraș din Italia de nord.
Vedea Regatul Italiei medievale și Milano
Modena
Modena este un oraș și o provincie din regiunea Emilia-Romagna a Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Modena
Monza
Monza (local 'Munscia') este un oraș de aproximativ 120.000 locuitori în provincia Monza-Brianza, Lombardia, Italia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Monza
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
Vedea Regatul Italiei medievale și Napoleon I
Narses
Narses (n. cca 478, Roma — d. 573) a fost un general bizantin de origine armeană, eunuc.
Vedea Regatul Italiei medievale și Narses
Neustria longobardă
Neustria longobardă a fost, potrivit clasificării geografice din Evul Mediu timpuriu, porțiunea occidentală a Langobardia Major (partea central-nordică a Regatului longobard, fiind desfășurată de la râul Adda până la Alpii Occidentali, învecinându-se cu Austria longobardă.
Vedea Regatul Italiei medievale și Neustria longobardă
Origo Gentis Langobardorum
Origo Gentis Langobardorum este o lucrare în limba latină din secolul al VII-lea care meționează mitul originii longobarzilor.
Vedea Regatul Italiei medievale și Origo Gentis Langobardorum
Ostrogoți
Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.
Vedea Regatul Italiei medievale și Ostrogoți
Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973, Memleben), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Regatul Italiei medievale și Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Papa Clement al VII-lea
Papa Clement al VII-lea (nume burghez: Giulio de´Medici) a fost un membru al familiei de´Medici și papă al Romei din 18 noiembrie 1523 până la moartea lui.
Vedea Regatul Italiei medievale și Papa Clement al VII-lea
Papă
Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.
Vedea Regatul Italiei medievale și Papă
Paul Diaconul
Paul Diaconul (n. cca. 720 – d. 13 aprilie probabil 799), cunoscut ca Paulus Diaconus, Warnefred, Barnefridus și Cassinensis ("din Montecassino"), a fost un călugăr benedictin și cronicar, cunoscut pentru istoria longobarzilor.
Vedea Regatul Italiei medievale și Paul Diaconul
Pavia
Pavia este un oraș în Italia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Pavia
Peninsula Italică
Vedere din satelit a peninsulei în luna martie Peninsula Italică sau peninsula ApeninicăPetre Coteț.
Vedea Regatul Italiei medievale și Peninsula Italică
Pepin de Italia
Pepin a fost un rege franc al Regatului medieval al Italiei, aflându-se la conducerea Regatului longobarzilor între anii 781 și 810, sub autoritatea tatălui său Carol cel Mare.
Vedea Regatul Italiei medievale și Pepin de Italia
Provența
Provența (în occitană Provença, în) este o regiune în sud-estul Franței, situată între Marea Mediterană, Valea Ronului și Italia; în nord se află provincia Dauphiné situată în regiunea Rhône-Alpes.
Vedea Regatul Italiei medievale și Provența
Războaiele Napoleoniene
Războaiele Napoleoniene reprezintă o serie de războaie globale purtate în timpul domniei lui Napoleon Bonaparte în Franța (1799 – 1815), care s-au sfârșit odată cu înfrângerea lui Napoleon Bonaparte la bătălia de la Bătălia de la Waterloo de către britanici.
Vedea Regatul Italiei medievale și Războaiele Napoleoniene
Războaiele Revoluției Franceze
Războaiele Revoluției Franceze au fost o serie de conflicte, din 1792 și până în 1802, între Guvernul Revoluționar Francez și câteva state europene.
Vedea Regatul Italiei medievale și Războaiele Revoluției Franceze
Războiul de Treizeci de Ani
Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios.
Vedea Regatul Italiei medievale și Războiul de Treizeci de Ani
Războiul Succesiunii Spaniole
Războiul Succesiunii Spaniole (1701–1714) s-a dat între mai multe puteri europene, în principal spaniolii loiali arhiducelui Carol, Sfântul Imperiu Roman, Regatul Marii Britanii, Republica Țărilor de Jos, Portugalia și Ducatul de Savoia pe de o parte, respectiv spaniolii loiali lui Filip al V-lea, Franța și electoratul Bavariei pe de altă parte, și a fost cauzat de posibila unificare a regatelor Spaniei și Franței sub un unic monarh din casa de Bourbon.
Vedea Regatul Italiei medievale și Războiul Succesiunii Spaniole
Regatul Burgundiei
Numele de Regat de Burgundia (în) a fost purtat de o serie de regate ale francilor formate la destrămarea Imperiului Carolingian pe teritoriul ocupat de Regatul Burgunzilor, cucerit de către regele merovingin Clovis I în 534.
Vedea Regatul Italiei medievale și Regatul Burgundiei
Regatul de Neapole
Regatul de Napoli a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei care a existat în sudul Peninsulei Italice după secesiunea insulei Sicilia față de vechiul Regat al Siciliei, ca urmare a rebeliunii Vecerniilor Siciliene din 1282.
Vedea Regatul Italiei medievale și Regatul de Neapole
Regatul Franței
Regatul Franței a fost un stat feudal din vestul Europei, unul din succesorii direcți ai Regatului Francilor, precursorul Franței actuale și una dintre cele mai mari puteri economice, militare și politice din Evul Mediu.
Vedea Regatul Italiei medievale și Regatul Franței
Regatul Longobard
Regatul Longobard sau Regatul Longobarzilor (în limba latină Regnum Langobardorum) a fost un stat din Evul Mediu timpuriu, având capitala la Pavia, instituită de către longobarzii stabiliți în Peninsula Italică și a cărui existență se plasează între 568-569 (momentul invadării Italiei) și anul 774 (căderea regatului în mâinile francilor conduși de Carol cel Mare).
Vedea Regatul Italiei medievale și Regatul Longobard
Regatul Siciliei
Regatul Siciliei a fost un stat care a existat în sudul Italiei de la întemeierea sa de către contele Roger al II-lea din 1130 până în 1816.
Vedea Regatul Italiei medievale și Regatul Siciliei
Rege al Italiei
Regele Italiei (în limba latină: rex Italiae; în limba italiană: re d'Italia) este un titlu de mulți conducători din Peninsula Italică după căderea Imperiului Roman de Apus.
Vedea Regatul Italiei medievale și Rege al Italiei
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Renașterea
Republica Venețiană
Republica Venețiană (în, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Republica Venețiană
Rikdag de Meissen
Rikdag (de asemenea, Ricdag, Riddag sau Rihdag) (d. 985) a fost markgraf de Meissen (sau de Thuringia) de la 979 până la moarte.
Vedea Regatul Italiei medievale și Rikdag de Meissen
Roma
Roma este capitala Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Roma
Sarazini
Sarazini (subst. și adj. etnic) este denumirea pe care Occidentul medieval o folosește pentru a se referi la musulmanii arabi.
Vedea Regatul Italiei medievale și Sarazini
Secolul al IX-lea
Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.
Vedea Regatul Italiei medievale și Secolul al IX-lea
Secolul al VIII-lea
În timpul acestui secol, Orientul Mijlociu, coasta Africii de Nord și Peninsula Iberică intră rapid sub dominația islamică.
Vedea Regatul Italiei medievale și Secolul al VIII-lea
Secolul al X-lea
Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.
Vedea Regatul Italiei medievale și Secolul al X-lea
Secolul al XV-lea
Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.
Vedea Regatul Italiei medievale și Secolul al XV-lea
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
Vedea Regatul Italiei medievale și Secolul al XVIII-lea
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Vedea Regatul Italiei medievale și Sfântul Imperiu Roman
Spoleto
Spoleto este o comună din provincia Perugia, regiunea Umbria, Italia, cu o populație de 39.874 de locuitori și o suprafață de 348,14 km².
Vedea Regatul Italiei medievale și Spoleto
Stato da Tera
Stato da Tera sau Domini di Terraferma a reprezentat numele utilizat pentru a desemna teritoriile continentale ale Republicii venețiene, cucerite în special în actuala provincie Veneto.
Vedea Regatul Italiei medievale și Stato da Tera
Teia
Teia (n. ? - d. 552 sau 553) (alte variante: Teja, Theia, Thila, Thela sau Teias) a fost un rege ostrogot al Italiei.
Vedea Regatul Italiei medievale și Teia
Toscana
Toscana este o regiune în centrul Italiei, având graniță cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-Romagna și Liguria la nord, și cu Marea Tireniană la vest.
Vedea Regatul Italiei medievale și Toscana
Totila
Totila a fost regele ostrogoților din 541 până la moartea sa în 552.
Vedea Regatul Italiei medievale și Totila
Vatican
Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Vatican
Vezuviu
Vezuviul este un vulcan exploziv situat la aproximativ 10 km est de orașul Napoli în parcul național omonim din regiunea Campania în Italia.
Vedea Regatul Italiei medievale și Vezuviu
1115
1115 (MCXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1115
1152
1152 (MCLII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1152
1176
1176 (MCLXXVI) a fost un an al calendarului iulian.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1176
1190
1190 (MCXC) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1190
1250
1250 (MCCL) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1250
1395
----1395 (MCCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1395
1520
1520 (MDXX) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1520
1527
1527 (MDXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de joi.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1527
1556
1556 (MDLVI) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1556
1627
1627 (MDCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1627
1708
1708 (MDCCVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1708
1737
1737 (MDCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1737
1799
1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1799
1803
1803 (MDCCCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1803
1805
1805 (MDCCCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1805
1806
1806 (MDCCCVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Regatul Italiei medievale și 1806
26 mai
---- 26 mai este a 146-a zi a calendarului gregorian și ziua a 147-a în anii bisecți.
Vedea Regatul Italiei medievale și 26 mai
552
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 - Anii 550 - Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Anii 600 Ani: 547 548 549 550 551 - 552 - 553 554 555 556 557 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 552
568
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 Anii 550 - Anii 560 - Anii 570 Anii 580 Anii 590 Anii 600 Anii 610 Ani: 563 564 565 566 567 - 568 - 569 570 571 572 573 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 568
774
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 720 Anii 730 Anii 740 Anii 750 Anii 760 - Anii 770 - Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Ani: 769 770 771 772 773 - 774 - 775 776 777 778 779 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 774
855
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 - Anii 850 - Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Ani: 850 851 852 853 854 - 855 - 856 857 858 859 860 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 855
951
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 900 Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 - Anii 950 - Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Ani: 946 947 948 949 950 - 951 - 952 953 954 955 956 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 951
962
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 - Anii 960 - Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Ani: 957 958 959 960 961 - 962 - 963 964 965 966 967 ----.
Vedea Regatul Italiei medievale și 962
Vezi și
Fondări în 855
Foste state din Peninsula Italiană
- Catepanatul de Italia
- Ducatul Milanului
- Ducatul de Ferrara
- Ducatul de Gaeta
- Ducatul de Neapole
- Ducatul de Sorrento
- Etruria
- Exarhatul de Ravenna
- Imperiul Roman
- Imperiul Roman de Apus
- Longobardia
- Marca de Montferrat
- Marele Ducat de Toscana
- Principatul de Capua
- Principatul de Taranto
- Provinciile Unite ale Italiei Centrale
- Regatul Italiei (1861-1946)
- Regatul Italiei (Sfântul Imperiu Roman)
- Regatul Siciliei
- Regatul de Neapole
- Republica Amalfi
- Republica Ancona
- Republica Genova
- Republica Pisa
- Republica Romană
- Republica Romană (secolul al XVIII-lea)
- Republica Socială Italiană
- Republica Venețiană