Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Rest de supernovă

Index Rest de supernovă

Nebuloasa Crabului, un rest de supernovă. Restul supernovei lui Kepler, SN 1604. Restul de supernovă (uneori: rămășiță de supernovă) este rezultatul unei explozii de supernovă.

Cuprins

  1. 14 relaţii: Gaură neagră, Johannes Kepler, Marele Nor al lui Magellan, Nebuloasa Crabului, Pitică albă, Plasmă, SN 1572, SN 1604, Stea neutronică, Supernovă, Tycho Brahe, Undă de șoc, Viteza luminii, 1572.

  2. Nebuloase
  3. Resturi de supernove
  4. Supernove

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Vedea Rest de supernovă și Gaură neagră

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Vedea Rest de supernovă și Johannes Kepler

Marele Nor al lui Magellan

Marele Nor al lui Magellan (MNM) este o galaxie-satelit apropiată, a galaxiei noastre, Calea Lactee.

Vedea Rest de supernovă și Marele Nor al lui Magellan

Nebuloasa Crabului

Nebuloasa Crabului (cunoscută și ca Messier 1, NGC 1952, Taurus A sau Taurus X-1) este o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă istorică (SN 1054), observată de un astronom chinez în perioada dinastiei Song, din iulie 1054 până în aprilie 1056.

Vedea Rest de supernovă și Nebuloasa Crabului

Pitică albă

Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.

Vedea Rest de supernovă și Pitică albă

Plasmă

Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.

Vedea Rest de supernovă și Plasmă

SN 1572

SN 1572 (alte denumiri Supernova lui Tycho sau Nova lui Tycho), „B Cassiopeiae” (B Cas) sau 3C 10 a fost o supernovă de tip Ia, în constelația Cassiopeia, una din aproximativ cele opt supernove vizibile cu ochiul liber și înregistrate în documente istorice.

Vedea Rest de supernovă și SN 1572

SN 1604

Supernova 1604, cunoscută și ca Supernova lui Kepler, Nova lui Kepler sau Steaua lui Kepler (intrucât a fost observată prima dată de astronomul și matematicianul Johannes Kepler), este o supernovă din Calea Lactee, în constelația Ophiuchus.

Vedea Rest de supernovă și SN 1604

Stea neutronică

O stea neutronică este un tip de rămășiță fie a colapsului gravitațional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic.

Vedea Rest de supernovă și Stea neutronică

Supernovă

Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.

Vedea Rest de supernovă și Supernovă

Tycho Brahe

Tycho Brahe a fost un astronom și matematician danez.

Vedea Rest de supernovă și Tycho Brahe

Undă de șoc

Fotografie Schlieren a unei unde sonore de şoc produsă de un corp supersonic. O undă de șoc este un tip de perturbație propagată.

Vedea Rest de supernovă și Undă de șoc

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Vedea Rest de supernovă și Viteza luminii

1572

1572 (MDLXXII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Rest de supernovă și 1572

Vezi și

Nebuloase

Resturi de supernove

Supernove

Cunoscut ca Rămăşiţă de supernovă.