Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Johannes Kepler

Index Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

74 relaţii: Amfilohie Hotiniul, Astronom, Astronomie, Austria, Christiaan Huygens, Cometă, Constanta gravitațională, Contrareforma, Cristalografie, Științe naturale, Fanatism, Fizică, Galileo Galilei, Geometrie, Germania, Gheorghe Asachi, Giordano Bruno, Gravitație, Heliocentrism, Integrală, Isaac Newton, Johannes Kepler, Jupiter, Legile lui Kepler, Linz, Luna, Lunetă, Marte (planetă), Matematică, Mecanică, Mecanică cerească, Mercur (planetă), Nicolaus Copernic, Optică, Pământ, Planetă, Praga, Protestantism, Războiul de Treizeci de Ani, Regensburg, Renașterea, René Descartes, România, Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Saturn, SN 1604, Soare, Tübingen, Teologie, Tycho Brahe, ..., Universitatea din Graz, Venus, Württemberg, Weil der Stadt, 15 noiembrie, 1571, 1591, 1594, 1596, 1597, 1600, 1601, 1604, 1609, 1611, 1612, 1615, 1619, 1620, 1627, 1630, 1968, 2000, 27 decembrie. Extinde indicele (24 Mai Mult) »

Amfilohie Hotiniul

Amfilohie Hotiniul (n. circa 1730; d. circa 1800, Schitul Zagavia, comuna Scobinți, județul Iași) a fost un călugăr moldovean, care a îndeplinit între 1767-1770 funcția de episcop al Episcopiei Hotinului (de unde i se trage și numele) din cadrul Mitropoliei Proilaviei, aflată în jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.

Nou!!: Johannes Kepler și Amfilohie Hotiniul · Vezi mai mult »

Astronom

Galileo Galilei este adesea considerat ca fiind părintele astronomiei moderne Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.

Nou!!: Johannes Kepler și Astronom · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Nou!!: Johannes Kepler și Astronomie · Vezi mai mult »

Austria

Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.

Nou!!: Johannes Kepler și Austria · Vezi mai mult »

Christiaan Huygens

Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom și fizician neerlandez.

Nou!!: Johannes Kepler și Christiaan Huygens · Vezi mai mult »

Cometă

Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.

Nou!!: Johannes Kepler și Cometă · Vezi mai mult »

Constanta gravitațională

Legea atracției universale a lui Isaac Newton. Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă.

Nou!!: Johannes Kepler și Constanta gravitațională · Vezi mai mult »

Contrareforma

Contrareforma sau Reforma Catolică a fost o mișcare inițiată în anul 1545, de papa Paul al III-lea, care a avut sprijinul monarhilor catolici din Spania și Imperiul Habsburgic, împotriva răspândirii Reformei Protestante.

Nou!!: Johannes Kepler și Contrareforma · Vezi mai mult »

Cristalografie

Formarea cristalelor de gheaţă (la o temperatură scăzută şi umiditate ridicată) Cristalografia este știința care se ocupă cu studiul structurii, formării și proprietății cristalelor.

Nou!!: Johannes Kepler și Cristalografie · Vezi mai mult »

Științe naturale

Științele naturale sunt științe care au ca obiect de studiu natura și înțelegerea fenomenelor naturale.

Nou!!: Johannes Kepler și Științe naturale · Vezi mai mult »

Fanatism

''Credulitate, superstiţie şi fanatism''.Gravură de William Hogarth Fanatism (din) este un termen prin care se caracterizează atașamentul necondiționat al unei persoane sau al unui grup la o idee, doctrină, opinie sau la un scop, animat de un zel orb, fără să se țină seamă de eventualele consecințe pentru sine sau pentru alții.

Nou!!: Johannes Kepler și Fanatism · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Johannes Kepler și Fizică · Vezi mai mult »

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Nou!!: Johannes Kepler și Galileo Galilei · Vezi mai mult »

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Nou!!: Johannes Kepler și Geometrie · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Johannes Kepler și Germania · Vezi mai mult »

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi a fost un poet, prozator și dramaturg român, care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina).

Nou!!: Johannes Kepler și Gheorghe Asachi · Vezi mai mult »

Giordano Bruno

Giordano Bruno (în limba italiană: Iordanus Brunus Nolanus), născut Filippo Bruno, a fost un teolog și filozof umanist italian din epoca Renașterii.

Nou!!: Johannes Kepler și Giordano Bruno · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Nou!!: Johannes Kepler și Gravitație · Vezi mai mult »

Heliocentrism

Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.

Nou!!: Johannes Kepler și Heliocentrism · Vezi mai mult »

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Nou!!: Johannes Kepler și Integrală · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Nou!!: Johannes Kepler și Isaac Newton · Vezi mai mult »

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Nou!!: Johannes Kepler și Johannes Kepler · Vezi mai mult »

Jupiter

Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.

Nou!!: Johannes Kepler și Jupiter · Vezi mai mult »

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Nou!!: Johannes Kepler și Legile lui Kepler · Vezi mai mult »

Linz

Linz este un oraș situat în nord-vestul Austriei, pe Dunăre.

Nou!!: Johannes Kepler și Linz · Vezi mai mult »

Luna

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.

Nou!!: Johannes Kepler și Luna · Vezi mai mult »

Lunetă

Exemplu de lunetă clădiri din Frankfurt, Germania. Luneta sau ocheanul este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor îndepărtate.

Nou!!: Johannes Kepler și Lunetă · Vezi mai mult »

Marte (planetă)

Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.

Nou!!: Johannes Kepler și Marte (planetă) · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Johannes Kepler și Matematică · Vezi mai mult »

Mecanică

Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.

Nou!!: Johannes Kepler și Mecanică · Vezi mai mult »

Mecanică cerească

Mecanica cerească este o ramură a astronomiei și a mecanicii clasice care se ocupă cu studierea și descrierea mișcărilor obiectelor cerești, cum sunt stelele, planetele, asteroizii și cometele, cu ajutorul teoriilor fizicii și matematicilor.

Nou!!: Johannes Kepler și Mecanică cerească · Vezi mai mult »

Mercur (planetă)

Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.

Nou!!: Johannes Kepler și Mercur (planetă) · Vezi mai mult »

Nicolaus Copernic

Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.

Nou!!: Johannes Kepler și Nicolaus Copernic · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Nou!!: Johannes Kepler și Optică · Vezi mai mult »

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Nou!!: Johannes Kepler și Pământ · Vezi mai mult »

Planetă

O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.

Nou!!: Johannes Kepler și Planetă · Vezi mai mult »

Praga

Praga (în) este capitala Republicii Cehe.

Nou!!: Johannes Kepler și Praga · Vezi mai mult »

Protestantism

Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism.

Nou!!: Johannes Kepler și Protestantism · Vezi mai mult »

Războiul de Treizeci de Ani

Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a fost un război purtat sub pretext religios.

Nou!!: Johannes Kepler și Războiul de Treizeci de Ani · Vezi mai mult »

Regensburg

Regensburg (în franceză: Ratisbonne, în italiană, spaniolă, catalană și portugheză: Ratisbona) este un oraș din regiunea administrativă (Regierungsbezirk) Palatinatul Superior, landul Bavaria, Germania, situat pe Dunăre.

Nou!!: Johannes Kepler și Regensburg · Vezi mai mult »

Renașterea

Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.

Nou!!: Johannes Kepler și Renașterea · Vezi mai mult »

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Nou!!: Johannes Kepler și René Descartes · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Johannes Kepler și România · Vezi mai mult »

Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman

Rudolf al II-lea (n. 18 iulie 1552, Viena – d. 20 ianuarie 1612, Praga),Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser.

Nou!!: Johannes Kepler și Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Saturn

Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.

Nou!!: Johannes Kepler și Saturn · Vezi mai mult »

SN 1604

Supernova 1604, cunoscută și ca Supernova lui Kepler, Nova lui Kepler sau Steaua lui Kepler (intrucât a fost observată prima dată de astronomul și matematicianul Johannes Kepler), este o supernovă din Calea Lactee, în constelația Ophiuchus.

Nou!!: Johannes Kepler și SN 1604 · Vezi mai mult »

Soare

Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.

Nou!!: Johannes Kepler și Soare · Vezi mai mult »

Tübingen

Tübingen este un oraș în sud-vestul Germaniei, în landul Baden-Württemberg.

Nou!!: Johannes Kepler și Tübingen · Vezi mai mult »

Teologie

Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.

Nou!!: Johannes Kepler și Teologie · Vezi mai mult »

Tycho Brahe

Tycho Brahe a fost un astronom și matematician danez.

Nou!!: Johannes Kepler și Tycho Brahe · Vezi mai mult »

Universitatea din Graz

Universitatea din Graz (în) este o universitate austriacă care se află la Graz, în landul Stiria (Austria meridională).

Nou!!: Johannes Kepler și Universitatea din Graz · Vezi mai mult »

Venus

Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.

Nou!!: Johannes Kepler și Venus · Vezi mai mult »

Württemberg

Württemberg este o regiune în sud-vestul Germaniei.

Nou!!: Johannes Kepler și Württemberg · Vezi mai mult »

Weil der Stadt

Weil der Stadt este un oraș din landul Baden-Württemberg, Germania.

Nou!!: Johannes Kepler și Weil der Stadt · Vezi mai mult »

15 noiembrie

---- 15 noiembrie este a 319-a zi a calendarului gregorian și a 320-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Johannes Kepler și 15 noiembrie · Vezi mai mult »

1571

1571 (MDLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Johannes Kepler și 1571 · Vezi mai mult »

1591

1591 (MDXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Johannes Kepler și 1591 · Vezi mai mult »

1594

1594 (MDXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Johannes Kepler și 1594 · Vezi mai mult »

1596

1596 (MDXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Johannes Kepler și 1596 · Vezi mai mult »

1597

1597 (MDXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Johannes Kepler și 1597 · Vezi mai mult »

1600

----1600 (MDC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Johannes Kepler și 1600 · Vezi mai mult »

1601

1601 (MDCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Johannes Kepler și 1601 · Vezi mai mult »

1604

1604 (MDCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Johannes Kepler și 1604 · Vezi mai mult »

1609

1609 (MDCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi demarți.

Nou!!: Johannes Kepler și 1609 · Vezi mai mult »

1611

1611 (MDCXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Johannes Kepler și 1611 · Vezi mai mult »

1612

1612 (MDCXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Johannes Kepler și 1612 · Vezi mai mult »

1615

1615 (MDCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Johannes Kepler și 1615 · Vezi mai mult »

1619

1619 (MDCXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Johannes Kepler și 1619 · Vezi mai mult »

1620

1620 (MDCXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Johannes Kepler și 1620 · Vezi mai mult »

1627

1627 (MDCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Johannes Kepler și 1627 · Vezi mai mult »

1630

1630 (MDCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Johannes Kepler și 1630 · Vezi mai mult »

1968

1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Johannes Kepler și 1968 · Vezi mai mult »

2000

2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Johannes Kepler și 2000 · Vezi mai mult »

27 decembrie

---- 27 decembrie este a 361-a zi a calendarului gregorian și a 362-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Johannes Kepler și 27 decembrie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Johannes kepler, Kepler.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »