Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Rudjer Josip Boscovich

Index Rudjer Josip Boscovich

Ruđer Josip Bošković, cunoscut și sub numele Roger Joseph Boscovich sau latinizat: Rogerius Josephus Boscovich, a fost un matematician, fizician, astronom și filosof din Republica Ragusa.

36 relaţii: Anglia, Astronom, Astronomie, Atmosferă, Atomism, Bazilica Sfântul Petru din Roma, Combinatorică, Constantinopol, Europa, Filozof, Fizică, Fizician, Geometrie, Iași, Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande, Limba latină, Lucca, Luna, Matematică, Matematician, Optică, Ordinul iezuit, Papă, Polonia, Republica Ragusa, Roma, Royal Society, Toscana, Trigonometrie, Universitatea din Pavia, Veneția, Venus, Viena, 1737, 1752, 1764.

Anglia

Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Anglia · Vezi mai mult »

Astronom

Galileo Galilei este adesea considerat ca fiind părintele astronomiei moderne Un astronom sau astrofizician este o persoană care se ocupă cu astronomia sau astrofizica.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Astronom · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Astronomie · Vezi mai mult »

Atmosferă

Atmosfera (cuvânt provenit din greaca apărut în sec. al XVII de la ἀτμός, atmos.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Atmosferă · Vezi mai mult »

Atomism

Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Atomism · Vezi mai mult »

Bazilica Sfântul Petru din Roma

Bazilica Sfântul Petru (în) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Bazilica Sfântul Petru din Roma · Vezi mai mult »

Combinatorică

Combinatorica este ramura matematicii care se ocupă cu studiul mulțimilor (de obicei finite) de obiecte și modalitățile de a asocia sau pune laolaltă elementele individuale ale unei mulțimi.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Combinatorică · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Constantinopol · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Europa · Vezi mai mult »

Filozof

Filozoful sau filosoful (iubitorul de înțelepciune) este persoana care se ocupă cu filozofia.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Filozof · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Fizică · Vezi mai mult »

Fizician

Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Fizician · Vezi mai mult »

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Geometrie · Vezi mai mult »

Iași

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Iași · Vezi mai mult »

Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande

Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande (ortografiat și De La Lande, uneori Le François de la Lande), a fost un astronom francez.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Limba latină · Vezi mai mult »

Lucca

Lucca este un oraș cu 89.346 de locuitori din regiunea Toscana, Italia, fiind de asemenea capitala provinciei cu același nume.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Lucca · Vezi mai mult »

Luna

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Luna · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Matematică · Vezi mai mult »

Matematician

Euclid (ținând echerul în mână) este considerat „părintele geometriei”. Matematicianul este o persoană al cărei prim domeniu de studiu și/sau cercetare este acela al matematicii.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Matematician · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Optică · Vezi mai mult »

Ordinul iezuit

Societatea lui Isus (Societas Iesu/Jesu (S.I. / S.J.) în latină) este un ordin călugăresc al Bisericii Catolice, ordin aflat în serviciul direct al papei.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Ordinul iezuit · Vezi mai mult »

Papă

Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Papă · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Polonia · Vezi mai mult »

Republica Ragusa

Republica Ragusa a fost o republică maritimă centrată în orașul Dubrovnik (Ragusa în italiană și latină) din Dalmația (astăzi în Croația sudică), care a existat între 1358 și 1808.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Republica Ragusa · Vezi mai mult »

Roma

Roma este capitala Italiei.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Roma · Vezi mai mult »

Royal Society

Clădirea Royal Society la Londra. Royal Society of London for the Improvement of Natural Knowledge (Societatea regală din Londra pentru îmbunătățirea cunoștințelor despre natură) din Londra, cunoscută sub numele de Royal Society este o instituție pentru promovarea științei, fondată în 1660.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Royal Society · Vezi mai mult »

Toscana

Toscana este o regiune în centrul Italiei, având graniță cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia-Romagna și Liguria la nord, și cu Marea Tireniană la vest.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Toscana · Vezi mai mult »

Trigonometrie

Trigonometria (din limba greacă τρίγωνος trígonos.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Trigonometrie · Vezi mai mult »

Universitatea din Pavia

Universitatea din Pavia (în, UNIPV sau Università di Pavia; în) este o universitate situată în Pavia, Lombardia, Italia.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Universitatea din Pavia · Vezi mai mult »

Veneția

Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Veneția · Vezi mai mult »

Venus

Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Venus · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și Viena · Vezi mai mult »

1737

1737 (MDCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și 1737 · Vezi mai mult »

1752

1752 (MDCCLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și 1752 · Vezi mai mult »

1764

1764 (MDCCLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Rudjer Josip Boscovich și 1764 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Roger Joseph Boscovich.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »