Cuprins
40 relaţii: Albert al II-lea, Duce al Austriei, Albert al III-lea, Duce al Austriei, Arhiducatul Austriei, Arhiduce, Arta gotică, Bolzano, Bula de Aur (1356), Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Casa de Habsburg, Casa de Luxemburg, Catedrala Sfântul Ștefan din Viena, Catedrala Sfântul Vitus din Praga, Caterina de Luxemburg, Comitatul Princiar Tirol, Conte, Contractul de la Neuberg, Craina, Cursul superior al Rinului, Ducatul Carintia, Ducatul Stiria, Duce, Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, International Standard Book Number, Ioana de Pfirt, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Leopold al III-lea, Duce al Austriei, Limba germană, Margareta de Tirol, Margraf, Moartea neagră, Paști, Papa Bonifaciu al VIII-lea, Papa Urban al V-lea, Praga, Prepozit, Privilegium maius, Privilegium minus, Seefeld-Kadolz, Universitatea din Viena, Zürich.
Albert al II-lea, Duce al Austriei
Albert al II-lea, supranumit cel Înțelept sau cel Șchiop, (n. 12 decembrie 1298, Castelul Habsburg – d. 20 iulie 1358, Viena) a fost duce al Austriei și Stiriei din 1330 și duce al Carintiei din 1335, stăpânul Crainei și al Austriei Anterioare.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Albert al II-lea, Duce al Austriei
Albert al III-lea, Duce al Austriei
Albert al III-lea, supranumit cel cu Coadă, (n. între 18 noiembrie 1349 și 16 martie 1350, Hofburg, Viena – d. 28/29 august 1395,Laxenburg) aparținând Casei de Habsburg, a fost duce al Austriei din 1365 până în 1395 și (cu întreruperi) a fost duce al Stiriei, Carintiei și Crainei și conte de Tirol.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Albert al III-lea, Duce al Austriei
Arhiducatul Austriei
Arhiducatul Austriei (în germană Erzherzogtum), numit până în 1453 Ducatul Austriei, a fost o feudă a Sfântului Imperiu Roman (feudă imperială).
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Arhiducatul Austriei
Arhiduce
Arhiduce (în; în; în; în latina medievală Archidux) a fost titlul conducătorului arhiducatului Austriei începând din 1453 până în 1918 - anul desființării dublei monarhii Austro-Ungaria.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Arhiduce
Arta gotică
Catedralei Notre-Dame din Chartres (Franța), circa 1145, aceste statui arhitecturale sunt cele mai vechi sculpturi gotice și au fost o revoluție în stil și model pentru o generație de sculptori anluminat Arta gotică este un stil în arta medievală, care s-a dezvoltat în nordul Franței din arta romanică în secolul XII, și a dispărut odată cu Renașterea (jurul anului 1500).
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Arta gotică
Bolzano
Bolzano (pronunțat în italiană sau, uneori și, în germană Bozen și pronunțat, istoric și Botzen; în ladină: Balsan sau Bulsan; în Bauzanum), este un oraș situat în nordul Italiei.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Bolzano
Bula de Aur (1356)
Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Bula de Aur (1356)
Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1346, rege al Boemiei din 1347 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Casa de Habsburg
Casa de Luxemburg
Castelul Lucilinburhuc (cea mai veche vedere a cetății Luxemburg din 1598) Relația de rudenie cu Carol al V-lea al Franței Casa Limburg-Luxemburg (adesea numită pe scurt Casa de Luxemburg, în germană Luxemburger sau Lützelburger) a fost o dinastie care a dat patru regi romano-germani în Evul Mediu târziu între 1308 și 1437, dintre care trei au fost încoronați ca împărați.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Casa de Luxemburg
Catedrala Sfântul Ștefan din Viena
Domul Sfântul Ștefan din Viena (în) este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Viena, un simbol al orașului și loc al multor evenimente importante din istoria Austriei.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Catedrala Sfântul Ștefan din Viena
Catedrala Sfântul Vitus din Praga
Catedrala Mitropolitană a Sfinților Vitus, Venceslau și Adalbert (în) este o catedrală mitropolitană romano-catolică situată în Cetatea Praga, necropolă regală și imperială, catedrală a Arhiepiscopiei de Praga.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Catedrala Sfântul Vitus din Praga
Caterina de Luxemburg
Caterina de Luxemburg (în, în; n. august 1342, Praga – d. 26 aprilie 1395, Viena) aparținând Casei de Luxemburg, a fost ducesă a Austriei din 1358 până în 1365 prin căsătoria cu Rudolf al IV-lea de Habsburg.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Caterina de Luxemburg
Comitatul Princiar Tirol
Stema Comitatului Princiar Tirol Comitatul Princiar Tirol în Austro-Ungaria Comitatul Princiar Tirol (în, în) (pînă în 1861 Comitatul Princiar Tirol cu Țara Vorarlberg — Gefürstete Grafschaft Tirol mit dem Lande Vorarlberg) a fost o monarhie din Mitteleuropa, căreia îi aparținea regiunea Tirol și, pînă în 1861, Vorarlberg.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Comitatul Princiar Tirol
Conte
Conte (feminin contesă, în germană Graf, în maghiară grof) este un titlu nobiliar care a fost acordat în majoritatea țărilor europene.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Conte
Contractul de la Neuberg
Contractul de la Neuberg din 25 septembrie 1379 a determinat împărțirea teritoriilor habsburgice. Contrar „Regulilor Rudolfine” (în germană Rudolfinische Hausordnung) prin care ducele Rudolf al IV-lea (d. 1365) stabilise în 1364 împreună cu frații săi mai mici, Albert și Leopold, indivizibilitatea teritoriilor habsburgice, aceștia au hotărât în 1379 în Stiria la Mănăstirea cisterciană Neuberg, să împartă moștenirea comună, fără să fi existat vreo constrângere externă.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Contractul de la Neuberg
Craina
Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Craina
Cursul superior al Rinului
Cursul superior al Rinului Cursul superior al Rinului (germ. "Oberrhein") azi din punct de vedere geografic este considerat un tronson de 350 km lungime, de pe cursul Rinului.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Cursul superior al Rinului
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Ducatul Carintia
Ducatul Stiria
Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Ducatul Stiria
Duce
Termenul duce desemnează un titlu nobiliar (provine din). Similar, ducesa este o femeie purtătoare a titlului nobiliar, care este echivalentul titlului unui duce, fiind mama, soția (sau văduva) acestuia.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Duce
Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al III-lea (n. 21 septembrie 1415, Innsbruck - d. 19 august 1493, Linz) a fost ales Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1440 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1452 domnind până la moartea sa.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Frederic al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
International Standard Book Number
cod de bare EAN-13(în acest caz ISBN 978-3-16-148410-0) International Standard Book Number (ISBN) este un identificator numeric pentru identificarea comercială a cărților.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și International Standard Book Number
Ioana de Pfirt
Ducesa Ioana de Pfirt (vitraliu) Ioana de Pfirt (în; n. c. 1300, Basel – d. 15 noiembrie 1351, Viena) a fost contesă de Pfirt și prin căsătorie, ducesă a Austriei din 13 ianuarie 1330.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Ioana de Pfirt
Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg, (n. 13 martie 1741, Viena - d. 20 februarie 1790, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1780-1790.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Leopold al III-lea, Duce al Austriei
Leopold al III-lea, supranumit cel Drept, (în germană: Leopold III. der Gerechte; n. 1 noiembrie 1351, Viena – d. 9 iulie 1386) aparținând Casei de Habsburg a fost duce al Austriei, Stiriei, Carintiei și Crainei.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Leopold al III-lea, Duce al Austriei
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Limba germană
Margareta de Tirol
Documentul prin care comitatul Tirol a fost trecut în stăpânirea Casei de Habsburg în 1363 Margareta de Tirol-Gorizia (menționată în jurul anului 1366 sub numele de Margareta Maultasch; n. 1318, Tirol – d. 3 octombrie 1369, Viena), aparținând Casei de Gorizia, a fost contesă de Tirol și Gorizia din 1335 până în 1363.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Margareta de Tirol
Margraf
Margraf (în latină marchio sau marchisus) sau Marcgraf a desemnat începând din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea, un rol de conducere, la început fără o descriere specifică, deținut de un nobil din zona de graniță a imperiului numită Marcă (Margrafiat).
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Margraf
Moartea neagră
Moartea Neagră sau Ciuma Neagră a fost o pandemie de ciumă bubonică care a apărut în Afro-Eurasia în perioada 1346-1353.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Moartea neagră
Paști
Biserica Chora, sec. al XIV-lea, Constantinopol „Învierea Domnului”, Lorenzo Veneziano, sec. al XIII-lea, Milano „Învierea Domnului”, Isus din Nazaret și Maria Magdalena, ilustrație dintr-o Biblie din anii 1900 Paștile sau Paștele (pronunțat pessach pentru Paștele evreiesc,, în forma aramaică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile creștine) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Paști
Papa Bonifaciu al VIII-lea
Papa Bonifaciu al VIII-lea a fost un papă al Romei în perioada 1294-1303.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Papa Bonifaciu al VIII-lea
Papa Urban al V-lea
Papa Urban al V-lea, născut cu numele de William de Grimoard, a fost papă al Romei din 1362 până la decesul său.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Papa Urban al V-lea
Praga
Praga (în) este capitala Republicii Cehe.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Praga
Prepozit
Prepozitul (din, „înainte pus”; în, în) este un titlu din dreptul canonic, care desemnează persoana aflată la conducerea unei organizații bisericești.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Prepozit
Privilegium maius
''Privilegium maius'' (1512) Pagina de titlu a exemplarului împăratului Maximilian I, cu reprezentarea scutului austriac, a coroanei arhiducale austriace (cu țepi, arc de cerc și cruce) asemănătoare unei coroane regale. Privilegium maius (în) este considerat a fi una dintre cele mai abile falsificări de documente din Evul Mediu, prin care dinastia habsburgică a dobândit noi privilegii și prin care i s-au reconfirmat privilegii primite anterior.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Privilegium maius
Privilegium minus
Privilegium minus (în) este un certificat imperial emis în anul 1156, prin care Marca Ostarrichi (în termeni contemporani numită deja Marcha Austria) s-a separat de ducatul inițial Bavaria devenind astfel ducat independent.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Privilegium minus
Seefeld-Kadolz
Seefeld-Kadolz este o comună (târg) din districtul „Hollabrunn”, Austria Inferioară.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Seefeld-Kadolz
Universitatea din Viena
Universitatea din Viena (în, în alias Alma mater Rudolphina) este o universitate fondată în anul 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea din dinastia de Habsburg.
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Universitatea din Viena
Zürich
Zürich este capitala cantonului Zürich, cel mai mare oraș și inima comercială a Elveției, cu o populație de 364.558 de locuitori în 2002 (și 1.091.732 în zona metropolitană).
Vedea Rudolf al IV-lea, Duce al Austriei și Zürich