Cuprins
17 relaţii: Astronomie, Clasificare stelară, Clasificarea spectrală Harvard, Fuziune nucleară, Heliu, Hidrogen, Kelvin, Luminozitate, Masă, Masă solară, Metal, Pitică albă, Secvența principală, Sirius, Spectru electromagnetic, Stea, Vega.
- Tipuri de stele
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Vedea Stea albă din secvența principală și Astronomie
Clasificare stelară
Soarele este steaua centrală a Sistemului Solar.
Vedea Stea albă din secvența principală și Clasificare stelară
Clasificarea spectrală Harvard
Annie Jump Cannon Sistemul de clasificare spectrală Harvard este un sistem de clasificare unidimensional (în funcție de o singură mărime).
Vedea Stea albă din secvența principală și Clasificarea spectrală Harvard
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Vedea Stea albă din secvența principală și Fuziune nucleară
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Vedea Stea albă din secvența principală și Heliu
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Vedea Stea albă din secvența principală și Hidrogen
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Vedea Stea albă din secvența principală și Kelvin
Luminozitate
Imaginea galaxiei NGC 4945 arată luminozitatea mare a câteva aglomerări stelare în centru, sugerând câ în fiecare dintre acestea sunt de la 10 până la 100 de stele supergigante, în regiuni de doar câţiva parseci distanţă. Luminozitatea este în general înțeleasă ca o măsură a strălucirii.
Vedea Stea albă din secvența principală și Luminozitate
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Vedea Stea albă din secvența principală și Masă
Masă solară
Masa solară sau masa Soarelui este mărime fizică, în același timp constantă astronomică.
Vedea Stea albă din secvența principală și Masă solară
Metal
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Vedea Stea albă din secvența principală și Metal
Pitică albă
Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.
Vedea Stea albă din secvența principală și Pitică albă
Secvența principală
stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.
Vedea Stea albă din secvența principală și Secvența principală
Sirius
Sirius este cea mai strălucitoare stea observabilă cu ochiul liber de pe cer.
Vedea Stea albă din secvența principală și Sirius
Spectru electromagnetic
Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.
Vedea Stea albă din secvența principală și Spectru electromagnetic
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Stea albă din secvența principală și Stea
Vega
Vega sau α Lyrae (denumire Bayer: alpha Lyrae), cunoscută uneori, în limba română, și cu denumirea de Regina-stelelor, este cea mai strălucitoare stea a constelației Lira, a cincea stea de pe cer ca strălucire și a doua din emisfera celestială nordică, tot ca strălucire.
Vedea Stea albă din secvența principală și Vega
Vezi și
Tipuri de stele
- Cvasi-stea
- Gigantă roșie
- Hipernovă
- MECO
- Magnetar
- Pitică albă
- Pitică cenușie
- Pitică galbenă
- Pitică roșie
- Protostea
- Pulsar
- Ramura gigant asimptotică
- Secvența principală
- Stea Be
- Stea T Tauri
- Stea Wolf–Rayet
- Stea albă din secvența principală
- Stea binară
- Stea circumpolară
- Stea compactă
- Stea de bariu
- Stea de carbon
- Stea de fier
- Stea de mercur și mangan
- Stea de technețiu
- Stea de tip spectral S
- Stea dublă
- Stea eruptivă
- Stea gigantă
- Stea hipergigantă
- Stea hoinară albastră
- Stea intergalactică
- Stea neutronică
- Stea peculiară
- Stea pitică
- Stea polară
- Stea pre-secvența principală
- Stea quark
- Stea subgigantă
- Stea subpitică
- Stea supergigantă
- Stea variabilă
- Stea variabilă de tip Gamma Cassiopeiae
- Supergigantă roșie
- Variabilă luminoasă albastră