acces mai rapid decât browser-ul!
22 relaţii: Anatomie, Bernardino Ramazzini, Cesare Beccaria Bonesana, Chimie, Criminologie, Ducatul Milanului, Ferdinand I, Duce de Parma, Fizică experimentală, Franța, Gian Galeazzo Visconti, Grădină botanică, Macedonio Melloni, Marie Louise, ducesă de Parma, Medicina muncii, Napoleon I, Ordinul iezuit, Otto I al Sfântului Imperiu Roman, Ranuccio I Farnese, Duce de Parma, Secolul al X-lea, Secolul al XIII-lea, Universitate, 962.
Anatomie
Rembrandt - Lecția de anatomie a doctorului Tulp Anatomia (ana.
Nou!!: Universitatea din Parma și Anatomie · Vezi mai mult »
Bernardino Ramazzini
Bernardino Ramazzini Bernardino Ramazzini (n. 3 noiembrie 1633 - d. 5 noiembrie 1714) a fost un medic italian.
Nou!!: Universitatea din Parma și Bernardino Ramazzini · Vezi mai mult »
Cesare Beccaria Bonesana
Cesare Beccaria Bonesana, Marchiz de Gualdrasco și Villareggio a fost un jurist, economist și publicist italian și unul dintre cei mai mari gânditori ai Iluminismului.
Nou!!: Universitatea din Parma și Cesare Beccaria Bonesana · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Universitatea din Parma și Chimie · Vezi mai mult »
Criminologie
China, 1875 Criminologia (din latină crīmen, "acuzație" inițial derivat din greaca veche, din verbul "krino" "κρίνω", și din -λογία, -logia, de la "logos" care înseamnă: "cuvânt", "motiv" sau "plan") este studiul științific al naturii, măsurării, managementului, cauzelor, controlului, consecințelor și prevenirii comportamentului infracțional, atât la nivel individual cât și social.
Nou!!: Universitatea din Parma și Criminologie · Vezi mai mult »
Ducatul Milanului
Ducatul de Milano a fost un stat constituent al Sfântului Imperiu Roman, în ceea ce este acum nordul Italiei.
Nou!!: Universitatea din Parma și Ducatul Milanului · Vezi mai mult »
Ferdinand I, Duce de Parma
Ferdinand I de Parma (20 ianuarie 1751 – 9 octombrie 1802) a fost Duce de Parma din 1765 până în 1802.
Nou!!: Universitatea din Parma și Ferdinand I, Duce de Parma · Vezi mai mult »
Fizică experimentală
Fizica experimentală este ramura fizicii care se ocupă cu observarea fenomenelor și experimentelor fizice.
Nou!!: Universitatea din Parma și Fizică experimentală · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Universitatea din Parma și Franța · Vezi mai mult »
Gian Galeazzo Visconti
Gian Galeazzo Visconti sau Giangaleazzo Visconti (n. 16 octombrie 1351, Pavia – d. 3 septembrie 1402, Melegnano), cel mai puternic dintre membrii familiei Visconti, a fost primul duce de Milano din 1395.
Nou!!: Universitatea din Parma și Gian Galeazzo Visconti · Vezi mai mult »
Grădină botanică
Grădina Botanică din Curitiba, Curitiba (Brazilia) Grădinile botanice (în latină, hortus botanicus) cultivă și cresc o mare varietate de plante în principal pentru motive științifice, categorisire și documentare, dar și pentru plăcerea și educarea publicului larg, un considerent devenit esențial pentru asigurarea fondurilor publice.
Nou!!: Universitatea din Parma și Grădină botanică · Vezi mai mult »
Macedonio Melloni
Macedonio Melloni (n. 11 aprilie 1798 la Parma - d. 11 august 1854 la Portici) a fost un fizician italian.
Nou!!: Universitatea din Parma și Macedonio Melloni · Vezi mai mult »
Marie Louise, ducesă de Parma
Maria Louise a Austriei, născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei, devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței, iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla.
Nou!!: Universitatea din Parma și Marie Louise, ducesă de Parma · Vezi mai mult »
Medicina muncii
Medicina muncii, (termen echivalent celui de Medicină industrială utilizat până în anii '60, este ramura medicinei care se ocupă cu menținerea sănătății la locul de muncă, incluzând profilaxia (prevenția) și tratamentul bolilor profesionale și a accidentelor de muncă și promovarea stării de sănătate, având în mond tradițional între obiectivele secundare menținerea și creșterea productivității și a integrării sociale în rândul angajaților.Din perspectivă teoretică specialitatea studiază relația om-muncă, vizând adaptarea omului la particularitățiile muncii efectuate și modalității de adaptare a muncii în interesul sănătății celor care o efectuează. Este o specialitate medicala de relație care presupune integrarea unor cunoștințe proprii multor altor specialități medicale. În Statele Unite ale Americii, medicina muncii este studiată și practicată împreună cu medicina mediului înconjurător sub denumirea de occupational and environmental medicine. Medicina muncii a fost numită anterior „medicină industrială”, referindu-se strict la activitățile medicale în cadrul unităților industriale din diferite sectoare (minerit, construcții de mașini, prelucrarea lemnului etc). După cel de-al Doilea Război Mondial, programele de medicină ocupațională au fost extinse în alte sectoare precum unități bancare, administrative, comerciale pentru care utilizarea termenului ”industrial” a fost considerată improprie,astfel a fost introdus și promovat la nivel internațional termenul de medicina muncii sau „medicină ocupațională”. În prezent complexitatea crescândă proceselor industriale moderne și înțelegerea aprofundată a rolului direct sau indirect al unei multitudini de factori în menținerea sănătății necesită o activitate medicală specifică (de regulă susținută chiar la locul de muncă) pentru gestionarea adecvată a riscurilor profesionale (ex: expunere la noxe profesionale variate, ergonomia muncii,promovare a sănătății angajaților).
Nou!!: Universitatea din Parma și Medicina muncii · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Universitatea din Parma și Napoleon I · Vezi mai mult »
Ordinul iezuit
Societatea lui Isus (Societas Iesu/Jesu (S.I. / S.J.) în latină) este un ordin călugăresc al Bisericii Catolice, ordin aflat în serviciul direct al papei.
Nou!!: Universitatea din Parma și Ordinul iezuit · Vezi mai mult »
Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973, Memleben), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Universitatea din Parma și Otto I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Ranuccio I Farnese, Duce de Parma
Ranuccio I Farnese (28 martie 1569 – 5 martie 1622) a domnit ca Duce de Parma, Piacenza și Castro din 1592.
Nou!!: Universitatea din Parma și Ranuccio I Farnese, Duce de Parma · Vezi mai mult »
Secolul al X-lea
Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.
Nou!!: Universitatea din Parma și Secolul al X-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XIII-lea
În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.
Nou!!: Universitatea din Parma și Secolul al XIII-lea · Vezi mai mult »
Universitate
Universitatea (lat. universitas, totalitate, uniune, comunitate de profesori și studenți) este o instituție de învățământ superior organizată în facultăți care conferă grade academice.
Nou!!: Universitatea din Parma și Universitate · Vezi mai mult »
962
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 - Anii 960 - Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Ani: 957 958 959 960 961 - 962 - 963 964 965 966 967 ----.
Nou!!: Universitatea din Parma și 962 · Vezi mai mult »
