acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului
Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului au 20 lucruri în comun (în Uniunpedie): Belle Époque, Biserica Stavropoleos, București, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, Carol I al României, Cimitirul Bellu, Constantin Brâncoveanu, Cotroceni, Duiliu Marcu, Țara Românească, Șoseaua Kiseleff, Ion Mincu, Palatul Băncii Marmorosch Blank, Palatul Mogoșoaia, Parcul Carol I, Petre Antonescu, Stilul brâncovenesc, Timișoara, Vlad Țepeș.
Belle Époque
Belle Époque (din franceză, „Epoca Frumoasă”) este perioada modernă, cu salturi marcante în toate domeniile și viață tihnită până la începutul Primului Război Mondial.
Arhitectura neoromânească și Belle Époque · Belle Époque și Istoria Bucureștiului ·
Biserica Stavropoleos
Biserica Stavropoleos este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, în centrul orașului București.
Arhitectura neoromânească și Biserica Stavropoleos · Biserica Stavropoleos și Istoria Bucureștiului ·
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Arhitectura neoromânească și București · București și Istoria Bucureștiului ·
Bulevardul Regina Elisabeta
Bulevardul Regina Elisabeta din București este situat în sectorul 5 și leagă Piața Universității de Piața Mihail Kogălniceanu.
Arhitectura neoromânească și Bulevardul Regina Elisabeta · Bulevardul Regina Elisabeta și Istoria Bucureștiului ·
Calea Victoriei
Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situată în centrul Bucureștiului.
Arhitectura neoromânească și Calea Victoriei · Calea Victoriei și Istoria Bucureștiului ·
Carol I al României
Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza în urma unei lovituri de stat.
Arhitectura neoromânească și Carol I al României · Carol I al României și Istoria Bucureștiului ·
Cimitirul Bellu
Bustul funerar al artistei Marioara Tănase Mormântul lui Mihai Eminescu. Basorelieful din medalion sculptat de Ion Georgescu Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este un cimitir din București, România.
Arhitectura neoromânească și Cimitirul Bellu · Cimitirul Bellu și Istoria Bucureștiului ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
Arhitectura neoromânească și Constantin Brâncoveanu · Constantin Brâncoveanu și Istoria Bucureștiului ·
Cotroceni
Cotroceni este un cartier situat în sectorul 5 al Bucureștiului.
Arhitectura neoromânească și Cotroceni · Cotroceni și Istoria Bucureștiului ·
Duiliu Marcu
Duiliu Marcu a fost un arhitect român, membru titular (din 1955) al Academiei Române, președinte de onoare a Uniunii arhitecților din România.
Arhitectura neoromânească și Duiliu Marcu · Duiliu Marcu și Istoria Bucureștiului ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Arhitectura neoromânească și Țara Românească · Istoria Bucureștiului și Țara Românească ·
Șoseaua Kiseleff
Hotelul restaurant Triumf Șoseaua Kiseleff este o arteră importantă din București.
Arhitectura neoromânească și Șoseaua Kiseleff · Istoria Bucureștiului și Șoseaua Kiseleff ·
Ion Mincu
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focșani – d. 6 decembrie 1912, București) a fost un arhitect, inginer, inovator, pedagog, profesor universitar și deputat român.
Arhitectura neoromânească și Ion Mincu · Ion Mincu și Istoria Bucureștiului ·
Palatul Băncii Marmorosch Blank
Palatul Băncii Marmorosch Blank este o clădire din București, sector 3.
Arhitectura neoromânească și Palatul Băncii Marmorosch Blank · Istoria Bucureștiului și Palatul Băncii Marmorosch Blank ·
Palatul Mogoșoaia
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul orașului București.
Arhitectura neoromânească și Palatul Mogoșoaia · Istoria Bucureștiului și Palatul Mogoșoaia ·
Parcul Carol I
Parcul Carol - aleea centrală Parcul Carol I, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, numit Parcul Filaret la începutul secolului al XX-lea, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștiului, pe Dealul Filaretului.
Arhitectura neoromânească și Parcul Carol I · Istoria Bucureștiului și Parcul Carol I ·
Petre Antonescu
Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc.
Arhitectura neoromânească și Petre Antonescu · Istoria Bucureștiului și Petre Antonescu ·
Stilul brâncovenesc
Termenii stil brâncovenesc sau artă brâncovenească caracterizează în istoriografia română de artă, arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Arhitectura neoromânească și Stilul brâncovenesc · Istoria Bucureștiului și Stilul brâncovenesc ·
Timișoara
Timișoara (în Timisvaria; în Temesvár; în Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar; în Temišvar; în turcă Temeșvar) este municipiul de reședință al județului Timiș, Banat, România.
Arhitectura neoromânească și Timișoara · Istoria Bucureștiului și Timișoara ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Arhitectura neoromânească și Vlad Țepeș · Istoria Bucureștiului și Vlad Țepeș ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului
- Ceea ce au în comun cu Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului
- Similarități între Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului
Comparație între Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului
Arhitectura neoromânească are 157 de relații, în timp ce Istoria Bucureștiului are 264. Așa cum au în comun 20, indicele Jaccard este 4.75% = 20 / (157 + 264).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Arhitectura neoromânească și Istoria Bucureștiului. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
