Austro-Ungaria și Cisleithania

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Austro-Ungaria și Cisleithania

Austro-Ungaria vs. Cisleithania

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918. Mica stemă a țărilor austriece începând cu 1915: vulturul bicefal cu scutul roșu-alb-roșu pe piept, purtând coroana lui Rudolf, având în ghiare globus cruciger, sabia imperială și sceptrul Cisleithania (în roșu) în Austro-Ungaria Cisleithania (în spațiul german: Cisleithanien sau Zisleithanien; în latină: Cisleithania, adică "Țara de dincoace de Leitha") a fost o denumire folosită neoficial de către funcționari și juriști după întemeierea Dublei Monarhii în 1867, pentru a se referi la părțile nordice și vestice ale Austro-Ungariei.

Alegeri legislative în Cisleithania, 1907

Bosnia și Herțegovina (Din 1878 guvernată, în 1908 anexată de Austro-Ungaria) Alegerile legislative din 1907 (în) au fost primele alegeri parlamentare din Cisleithania realizate potrivit principiilor dreptului de vot universal, egal, secret și direct.

Alegeri legislative în Cisleithania, 1907 și Austro-Ungaria · Alegeri legislative în Cisleithania, 1907 și Cisleithania · Vezi mai mult »

Austria Germană

Republica Austria Germană (sau Deutsch-Österreich) a fost un stat succesor al Imperiului Austro-Ungar în urma dezmembrării acestuia la sfârșitul Primului Război Mondial.

Austria Germană și Austro-Ungaria · Austria Germană și Cisleithania · Vezi mai mult »

Austria Inferioară

Austria Inferioară sau, mai rar, Austria de Jos este unul dintre statele federale din Austria.

Austria Inferioară și Austro-Ungaria · Austria Inferioară și Cisleithania · Vezi mai mult »

Austria Superioară

Austria Superioară sau, mai rar, Austria de Sus (Germană:,, bavareză: Obaöstarreich) este unul dintre cele nouă state federale ale Austriei.

Austria Superioară și Austro-Ungaria · Austria Superioară și Cisleithania · Vezi mai mult »

Autonomie (politică)

Conform dreptului internațional, un stat sau o regiune se bucură de o deplină autonomie politică dacă nu depinde de nici o legislație, putere executivă și putere judiciară decât acelea care îi sunt proprii.

Austro-Ungaria și Autonomie (politică) · Autonomie (politică) și Cisleithania · Vezi mai mult »

Împărat al Austriei

Coroana imperială a Austriei, adică a Habsburgilor, în perioada 1804–1918 Lorenei, vizibile de la stânga la dreapta pe scutul de pe pieptul vulturului bicefal Împărat al Austriei era titlul suveranului Habsburg al Imperiului Austriac între 1804 și 1867 și al jumătății austriece a dublei monarhii Austro-Ungaria în perioada 1867–1918 (în der jumătatea maghiară, suveranul purta titlul de Rege al Ungariei).

Împărat al Austriei și Austro-Ungaria · Împărat al Austriei și Cisleithania · Vezi mai mult »

Bucovina

Bucovina (în.

Austro-Ungaria și Bucovina · Bucovina și Cisleithania · Vezi mai mult »

Budapesta

Budapesta este capitala Ungariei.

Austro-Ungaria și Budapesta · Budapesta și Cisleithania · Vezi mai mult »

Comitatul Gorizia

Stema Comitatului Princiar Gorizia și GradiscaHugo Gerard Ströhl, 1890 Comitatul Gorizia (în albastru) la sfârșitul secolului al XVIII-lea Comitatul Gorizia (în), devenit în 1365 Comitatul Princiar Gorizia (în) și prin extindrea din 1747, Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca (în), a fost un stat apărut în Evul Mediu în partea de sud-est a spațiului alpin.

Austro-Ungaria și Comitatul Gorizia · Cisleithania și Comitatul Gorizia · Vezi mai mult »

Comitatul Princiar Tirol

Stema Comitatului Princiar Tirol Comitatul Princiar Tirol în Austro-Ungaria Comitatul Princiar Tirol (în, în) (pînă în 1861 Comitatul Princiar Tirol cu Țara Vorarlberg — Gefürstete Grafschaft Tirol mit dem Lande Vorarlberg) a fost o monarhie din Mitteleuropa, căreia îi aparținea regiunea Tirol și, pînă în 1861, Vorarlberg.

Austro-Ungaria și Comitatul Princiar Tirol · Cisleithania și Comitatul Princiar Tirol · Vezi mai mult »

Compromisul austro-ungar din 1867

Compromisul austro-ungar din februarie 1867 (în germană Ausgleich) este acordul prin care s-a fondat dubla monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph și o delegație maghiară condusă de Ferenc Deák.

Austro-Ungaria și Compromisul austro-ungar din 1867 · Cisleithania și Compromisul austro-ungar din 1867 · Vezi mai mult »

Consiliul Imperial (Austria)

Parcul parlamentului Consiliul Imperial (în) a fost din 1861 parlamentul Imperiului Austriac și din 1867 până în 1918 parlamentul jumătății cisleithanice a dublei monarhii Austro-Ungaria.

Austro-Ungaria și Consiliul Imperial (Austria) · Cisleithania și Consiliul Imperial (Austria) · Vezi mai mult »

Constituția din decembrie

Constituția din decembrie (în) este o denumire generică a celor cinci legi de bază (Staatsgrundgesetze) și a Legii delegației (Delegationsgesetz), care au fost aprobate de Împăratul Austriei, Francisc Iosif I, în 21 decembrie 1867 și care au intrat imediat în vigoare.

Austro-Ungaria și Constituția din decembrie · Cisleithania și Constituția din decembrie · Vezi mai mult »

Craina

Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.

Austro-Ungaria și Craina · Cisleithania și Craina · Vezi mai mult »

Dieta Țării (Austro-Ungaria)

Dietele Țărilor (adunări legislative proprii fiecăreia dintre țările Coroanei; în la singular și Landtage la plural) au existat în țările Coroanei Imperiului Austriac și, din 1867, ale jumătății austriece a Austro-Ungariei, cel mai târziu începând cu 1861; din 1910 a existat o dietă și în Bosnia și Herțegovina care era administrată în comun de Cisleithania și Transleithania.

Austro-Ungaria și Dieta Țării (Austro-Ungaria) · Cisleithania și Dieta Țării (Austro-Ungaria) · Vezi mai mult »

Dieta Ungariei

Alois Vlad de Seliște Dieta Ungariei (în, în), care a precedat Parlamentul Ungariei din zilele noastre, a fost până în 1918 adunarea legislativă a Regatului Ungariei.

Austro-Ungaria și Dieta Ungariei · Cisleithania și Dieta Ungariei · Vezi mai mult »

Ducatul Carintia

Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.

Austro-Ungaria și Ducatul Carintia · Cisleithania și Ducatul Carintia · Vezi mai mult »

Ducatul Salzburg

Ducatul Salzburg în Austro-Ungaria Ducatul Salzburg (în în perioada 1849–1918; în perioada 1803–1806 era Principatul / Kurfürstentum Salzburg al Sfântului Imperiu Roman) își are originea în Principatul arhiepiscopal Slazburg (Fürsterzbistum Salzburg).

Austro-Ungaria și Ducatul Salzburg · Cisleithania și Ducatul Salzburg · Vezi mai mult »

Ducatul Stiria

Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.

Austro-Ungaria și Ducatul Stiria · Cisleithania și Ducatul Stiria · Vezi mai mult »

Țară a Coroanei (Austria)

Țările Coroanei (în) este un termen al cărui sens a variat în timp.

Austro-Ungaria și Țară a Coroanei (Austria) · Cisleithania și Țară a Coroanei (Austria) · Vezi mai mult »

Țările Coroanei boeme

leul boem argintiu pe roșu, deasupra scutului este așezată Coroana sfântului Venceslau; înconjurat de ramuri de tei Țările Coroanei boeme (spus și Coroana Boemiei sau Coroana boemă;;, Corona Regni Bohemiae) desemnează totalitatea țărilor legate de Regatul Boemiei prin monarhie comună și prin relații feudale.

Austro-Ungaria și Țările Coroanei boeme · Cisleithania și Țările Coroanei boeme · Vezi mai mult »

Țările Coroanei Sfântului Ștefan

Țările Coroanei Sfântului Ștefan: în mijloc, stema Ungariei; în jurul ei (în sensul acelor de ceasornic): stema Croației, a Transilvaniei, a orașului Fiume, a Bosniei și Herțegovinei, a Slavoniei și a Dalmației Țările Coroanei Sfântului Ștefan a fost numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867.

Austro-Ungaria și Țările Coroanei Sfântului Ștefan · Cisleithania și Țările Coroanei Sfântului Ștefan · Vezi mai mult »

Foaia legilor imperiale

Constituției din decembrie Foaia legilor imperiale (în, prescurtat RGBl.) a fost din 1848 până în 1918 publicația oficială a Imperiului Austriac, respectiv doar a Cisleithaniei în perioada 1870-1918, în care se publicau patente, legi, ordonanțe și tratate internaționale.

Austro-Ungaria și Foaia legilor imperiale · Cisleithania și Foaia legilor imperiale · Vezi mai mult »

Forțele de apărare cezaro-crăiești

Avers al steagului regimentelor de k.k. Landwehr Revers al steagului regimentelor de k.k. Landwehr Forțele de apărare cezaro-crăiești (în, prescurtat k.k. Landwehr) au existat din 1869 până în 1918 ca forțe armate regionale ale jumătății cisleithanice a Austro-Ungariei și au fost fondate ca o contrapondere a Forțelor de apărare regale maghiare.

Austro-Ungaria și Forțele de apărare cezaro-crăiești · Cisleithania și Forțele de apărare cezaro-crăiești · Vezi mai mult »

Germani

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.

Austro-Ungaria și Germani · Cisleithania și Germani · Vezi mai mult »

Imperiul Austriac

Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.

Austro-Ungaria și Imperiul Austriac · Cisleithania și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »

K. k.

Expresia cezaro-crăiesc sau chezaro-crăiesc (în, de unde și prescurtarea k. k. sau k.k.) a fost folosită în Imperiul Austriac, până la Compromisul austro-ungar din 1867, pentru autoritățile și instituțiile statale ale întregului imperiu.

Austro-Ungaria și K. k. · Cisleithania și K. k. · Vezi mai mult »

K.u.K.

Stema mijlocie a Austro-Ungariei, folosită în 1867–1915, conținând ca element central stema Habsburgilor (leul habsburgic, culorile austriece, vulturul loren) Stema mijlocie din 1915–1918. În această nouă stemă este foarte clară natura Dublei Monarhii, cu cele două jumătăți ale ei, legate prin uniune personală și prin uniune reală. Expresia kaiserlich und königlich (chezăresc și crăiesc sau împărătesc și crăiasc sau, mai nou, imperial și regal), prescurtată k. u. k. (sau k. und k., mai rar k. & k.), a fost folosită pentru a desemna „monarhia întreagă”, adică instituțiile comune ale ambelor jumătăți ale Austro-Ungariei, apărute în urma împărțirii Imperiului Austriac prin Compromisul cu Regatul Ungariei din 1867.

Austro-Ungaria și K.u.K. · Cisleithania și K.u.K. · Vezi mai mult »

Landeschef

Între 1868 și 1918, Landeschef a fost termenul oficial generic pentru Statthalter sau Landespräsident, adică pentru reprezentanții împăratului și ai guvernului central în țările Coroanei din Austro-Ungaria.

Austro-Ungaria și Landeschef · Cisleithania și Landeschef · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Austro-Ungaria și Limba germană · Cisleithania și Limba germană · Vezi mai mult »

Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918)

După Compromisul austro-ungar din 1867, fiecare din cele două jumătăți ale Dublei Monarhii avea propriul ei guvern cu un ministru de finanțe.

Austro-Ungaria și Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918) · Cisleithania și Lista miniștrilor de finanțe comune ale Austro-Ungariei (1867–1918) · Vezi mai mult »

Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918)

Executivul Austro-Ungariei a stat în perioada 1867–1918, după compromisul austro-ungar, sub semnul dualismului împăratului și regelui, al celor trei miniștri comuni numiți de el (de externe, de finanțe și de război), care erau responsabili pentru instituții comune ambelor jumătăți ale dublei monarhii, precum și al prim-miniștrilor Cisleithaniei și Transleithaniei (și a cabinetelor lor) numiți de același monarh.

Austro-Ungaria și Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) · Cisleithania și Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) · Vezi mai mult »

Litoralul austriac

Litoralul austriac (1897) Litoralul austriac (în, adesea e folosită denumirea la plural Österreichischen Küstenlande a cărei traducere exactă este Țările de coastă austriece; în, în, în, în) au fost, începând cu sec.

Austro-Ungaria și Litoralul austriac · Cisleithania și Litoralul austriac · Vezi mai mult »

Margraviatul Istriei

Margraviatul Istriei în Austro-Ungaria. Hartă contemporană Margraviatului Istriei Margraviatul Istriei (în, în, în, în) a fost o monarhie de pe coasta Adriaticii, care a existat pe teritoriul peninsulei Istria.

Austro-Ungaria și Margraviatul Istriei · Cisleithania și Margraviatul Istriei · Vezi mai mult »

Ministere comune imperiale și regale

Ministerele comune sau ministerele austro-ungare erau cele trei ministere ale Austro-Ungariei care, în sensul unei uniuni reale după Compromisul din 1867, erau responsabile pentru afacerile comune, definite prin acel acord, ale ambelor jumătăți ale monarhiei.

Austro-Ungaria și Ministere comune imperiale și regale · Cisleithania și Ministere comune imperiale și regale · Vezi mai mult »

Ministerul Imperial și Regal de Război

Clădirea fostului ''Minister de război imperial și regal'' pe Ringstraße în Viena (1913–1918) Ministerul Imperial și Regal de Război (în) cu sediul în Viena, numit până în 1911 Ministerul Imperial de Război (Reichskriegsministerium), a fost în perioada 1867–1918 cea mai înaltă instanță administrativă a Armatei Comune și a Marinei Militare austro-ungare.

Austro-Ungaria și Ministerul Imperial și Regal de Război · Cisleithania și Ministerul Imperial și Regal de Război · Vezi mai mult »

Ministerul regal maghiar al apărării

Honvédministerium; mai târziu ministerul de război Ministerul regal maghiar al apărării (în maghiară Magyar Királyi Honvédelmi Minisztérium, prescurtat M. kir. Honvédelmi Minisztérium; în germană k.u. Honvédministerium) cu sediul la Budapesta era responsabil pentru finanțarea, organizarea și administrarea Forțelor de apărare regale maghiare (în maghiară: Magyar Királyi Honvédség) și a componentei lor croato-slavone fondate în 1868 în jumătatea transleithanică a monarhiei austro-ungare.

Austro-Ungaria și Ministerul regal maghiar al apărării · Cisleithania și Ministerul regal maghiar al apărării · Vezi mai mult »

Moravia

Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.

Austro-Ungaria și Moravia · Cisleithania și Moravia · Vezi mai mult »

Râul Leitha

Leitha (în) este un râu care străbate Austria și Ungaria, fiind unul dintre afluenții Dunării.

Austro-Ungaria și Râul Leitha · Cisleithania și Râul Leitha · Vezi mai mult »

Regatul Boemiei

Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.

Austro-Ungaria și Regatul Boemiei · Cisleithania și Regatul Boemiei · Vezi mai mult »

Regatul Dalmației

Stema Regatului Dalmației cu trei capete de leopard în câmpul albastru al unui scut încoronat. Regatul Dalmației, aflat pe malul Mării Adriatice, a fost din 1797 până la prăbușirea Austro-Ungariei în anul 1918, cu excepția unei întreruperi în perioada 1805–1814/1815, o țară a coroanei austriece.

Austro-Ungaria și Regatul Dalmației · Cisleithania și Regatul Dalmației · Vezi mai mult »

Regatul Galiției și Lodomeriei

Regatul Galiției și Lodomeriei (în limbile germană: Königreich Galizien und Lodomerien mit dem Großherzogtum Krakau und den Herzogtümern Auschwitz und Zator; maghiară: Galícia és Lodoméria királysága Krakkó nagyhercegségével és Auschwitz és Zator hercegséggel; poloneză: Królestwo Galicji i Lodomerii wraz z Wielkim Księstwem Krakowskim i Księstwem Oświęcimia i Zatoru; ucraineană: Королівство Галичини і Лодомерії) a fost un regat dependent sau încorporat (din 1804) succesiv de Monarhia Habsburgică, Imperiul Austriac și Austro-Ungaria în perioada 1772 – 1918.

Austro-Ungaria și Regatul Galiției și Lodomeriei · Cisleithania și Regatul Galiției și Lodomeriei · Vezi mai mult »

Regatul Ungariei

Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.

Austro-Ungaria și Regatul Ungariei · Cisleithania și Regatul Ungariei · Vezi mai mult »

Rege al Ungariei

Blazonul regelui Ungariei (1915–1918) Însemnele regale ale Ungariei Regele Ungariei (în) a fost șef de stat al Regatului Ungariei din anul 1000 (sau 1001) până în 1918 și de jure din 1920 până în 1946.

Austro-Ungaria și Rege al Ungariei · Cisleithania și Rege al Ungariei · Vezi mai mult »

Silezia austriacă

Sileziei rămase în Imperiul austriac după cel de-al doilea război al Sileziei (Hartă din 1746) #galben — Principatul Neisse #albastru — Ducatul Jägerndorf #roșu — Ducatul Troppau #turcoaz — Ducatul Freudenthal #galben închis — Ducatul Teschen Structura administrativă a Sileziei austriece 1900 Localizarea Sileziei austriece (în roșu) în Austro-Ungaria. Silezia austriacă, numită oficial Ducatul Sileziei de Sus și de Jos, era o parte a Țărilor Coroanei boeme încorporată în Monarhia Habsburgică.

Austro-Ungaria și Silezia austriacă · Cisleithania și Silezia austriacă · Vezi mai mult »

Slavi

Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.

Austro-Ungaria și Slavi · Cisleithania și Slavi · Vezi mai mult »

Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei

Această listă prezintă doar steagurile și stemele regatelor și țărilor din monarhia dunăreană Austro-Ungaria la începutul sec.

Austro-Ungaria și Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei · Cisleithania și Steaguri și steme ale regatelor și țărilor Austro-Ungariei · Vezi mai mult »

Triest

Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.

Austro-Ungaria și Triest · Cisleithania și Triest · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Austro-Ungaria și Viena · Cisleithania și Viena · Vezi mai mult »

Vorarlberg

Vorarlberg este cel mai vestic stat federal al Austriei.

Austro-Ungaria și Vorarlberg · Cisleithania și Vorarlberg · Vezi mai mult »

Vot universal

Votul universal sau sufragiul universal reprezinta unul din principiile de bază ale democrației si are ca scop oferirea posibilitatii fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita activ și pasiv dreptul de vot, adică de a-și alege reprezentanții în legislativ, respectiv de a fi ales ca atare.

Austro-Ungaria și Vot universal · Cisleithania și Vot universal · Vezi mai mult »