Similarități între Austro-Ungaria și Imperiul Austriac
Austro-Ungaria și Imperiul Austriac au 69 lucruri în comun (în Uniunpedie): Arhiducatul Austriei, Împărat al Austriei, Banat, Bosnia și Herțegovina în Austro-Ungaria, Bucovina, Budapesta, Carol I al Austriei, Casa de Habsburg, Cehi, Cisleithania, Comitatul Gorizia, Compromisul austro-ungar din 1867, Condominium, Confederația Germană, Congresul de la Viena, Coroana imperială a Austriei, Craina, Croați, Ducatul Carintia, Ducatul Salzburg, Ducatul Stiria, Țară a Coroanei (Austria), Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Europa Centrală, Evrei, Franz Joseph al Austriei, Germani, Gott erhalte Franz den Kaiser, Habsburg-Lorena, Imperiul German, ..., Limba cehă, Limba germană, Limba italiană, Limba maghiară, Limba poloneză, Limba română, Limba ruteană, Limba slovacă, Limba slovenă, Margraviatul Istriei, Monarhia Habsburgică, Monarhie constituțională, Moravia, Polonezi, Primul Război Mondial, Principatul Transilvaniei (1711-1867), Râul Leitha, Războiul austro-prusac, Regatul autonom Croația-Slavonia, Regatul Boemiei, Regatul Croației (Habsburg), Regatul Dalmației, Regatul Galiției și Lodomeriei, Regatul Prusiei, Regatul Slavoniei (1699–1868), Regatul Ungariei, Rege al Ungariei, Români, Silezia austriacă, Sloveni, Stat, Taler, Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye, Tratatul de la Trianon, Triest, Uniune personală, Viena, Voivodina, Vorarlberg. Extinde indicele (39 Mai Mult) »
Arhiducatul Austriei
Arhiducatul Austriei (în germană Erzherzogtum), numit până în 1453 Ducatul Austriei, a fost o feudă a Sfântului Imperiu Roman (feudă imperială).
Arhiducatul Austriei și Austro-Ungaria · Arhiducatul Austriei și Imperiul Austriac ·
Împărat al Austriei
Coroana imperială a Austriei, adică a Habsburgilor, în perioada 1804–1918 Lorenei, vizibile de la stânga la dreapta pe scutul de pe pieptul vulturului bicefal Împărat al Austriei era titlul suveranului Habsburg al Imperiului Austriac între 1804 și 1867 și al jumătății austriece a dublei monarhii Austro-Ungaria în perioada 1867–1918 (în der jumătatea maghiară, suveranul purta titlul de Rege al Ungariei).
Împărat al Austriei și Austro-Ungaria · Împărat al Austriei și Imperiul Austriac ·
Banat
Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.
Austro-Ungaria și Banat · Banat și Imperiul Austriac ·
Bosnia și Herțegovina în Austro-Ungaria
Bosnia și Herțegovina în Austro-Ungaria Administrația austro-ungară în Bosnia și Herțegovina (oficial: Condominiul Bosniei și al Herțegovinei, în 1878–1918) a început după ce Armata comună a Austro-Ungariei a ocupat Bosnia și Herțegovina de la otomani în 1878, potrivit acordurilor de la Berlin.
Austro-Ungaria și Bosnia și Herțegovina în Austro-Ungaria · Bosnia și Herțegovina în Austro-Ungaria și Imperiul Austriac ·
Bucovina
Bucovina (în.
Austro-Ungaria și Bucovina · Bucovina și Imperiul Austriac ·
Budapesta
Budapesta este capitala Ungariei.
Austro-Ungaria și Budapesta · Budapesta și Imperiul Austriac ·
Carol I al Austriei
Carol I al Austriei sau Carol al IV-lea al Ungariei (n. 17 august 1887, Castelul Persenbeug, Austria Inferioară – d. 1 aprilie 1922, Funchal, Portugalia), născut Karl Franz Josef Ludwig Hubert Georg Maria – din dinastia Habsburg-Lorena, a fost ultimul împărat al Austriei (1916-1918) și totodată ultimul rege al Ungariei (sub numele de Carol al IV-lea), ultimul rege al Boemiei (sub numele de Carol al III-lea) etc.
Austro-Ungaria și Carol I al Austriei · Carol I al Austriei și Imperiul Austriac ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Austro-Ungaria și Casa de Habsburg · Casa de Habsburg și Imperiul Austriac ·
Cehi
Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.
Austro-Ungaria și Cehi · Cehi și Imperiul Austriac ·
Cisleithania
Mica stemă a țărilor austriece începând cu 1915: vulturul bicefal cu scutul roșu-alb-roșu pe piept, purtând coroana lui Rudolf, având în ghiare globus cruciger, sabia imperială și sceptrul Cisleithania (în roșu) în Austro-Ungaria Cisleithania (în spațiul german: Cisleithanien sau Zisleithanien; în latină: Cisleithania, adică "Țara de dincoace de Leitha") a fost o denumire folosită neoficial de către funcționari și juriști după întemeierea Dublei Monarhii în 1867, pentru a se referi la părțile nordice și vestice ale Austro-Ungariei.
Austro-Ungaria și Cisleithania · Cisleithania și Imperiul Austriac ·
Comitatul Gorizia
Stema Comitatului Princiar Gorizia și GradiscaHugo Gerard Ströhl, 1890 Comitatul Gorizia (în albastru) la sfârșitul secolului al XVIII-lea Comitatul Gorizia (în), devenit în 1365 Comitatul Princiar Gorizia (în) și prin extindrea din 1747, Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca (în), a fost un stat apărut în Evul Mediu în partea de sud-est a spațiului alpin.
Austro-Ungaria și Comitatul Gorizia · Comitatul Gorizia și Imperiul Austriac ·
Compromisul austro-ungar din 1867
Compromisul austro-ungar din februarie 1867 (în germană Ausgleich) este acordul prin care s-a fondat dubla monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph și o delegație maghiară condusă de Ferenc Deák.
Austro-Ungaria și Compromisul austro-ungar din 1867 · Compromisul austro-ungar din 1867 și Imperiul Austriac ·
Condominium
Condominium (din latinescul con-dominium, „drept de proprietate comună“) este suveranitatea exercitată în colaborare de mai multe puteri asupra unui teritoriu.
Austro-Ungaria și Condominium · Condominium și Imperiul Austriac ·
Confederația Germană
Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.
Austro-Ungaria și Confederația Germană · Confederația Germană și Imperiul Austriac ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Austro-Ungaria și Congresul de la Viena · Congresul de la Viena și Imperiul Austriac ·
Coroana imperială a Austriei
Coroana imperială austriacă Coroana imperială austriacă din profil Imperiului Austriac, pictură de Friedrich von Amerling Drept coroană imperială austriacă a fost aleasă la întemeierea Imperiului Austriac, în 1804, coroana privată a lui Rudolf al II-lea.
Austro-Ungaria și Coroana imperială a Austriei · Coroana imperială a Austriei și Imperiul Austriac ·
Craina
Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.
Austro-Ungaria și Craina · Craina și Imperiul Austriac ·
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Austro-Ungaria și Croați · Croați și Imperiul Austriac ·
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Austro-Ungaria și Ducatul Carintia · Ducatul Carintia și Imperiul Austriac ·
Ducatul Salzburg
Ducatul Salzburg în Austro-Ungaria Ducatul Salzburg (în în perioada 1849–1918; în perioada 1803–1806 era Principatul / Kurfürstentum Salzburg al Sfântului Imperiu Roman) își are originea în Principatul arhiepiscopal Slazburg (Fürsterzbistum Salzburg).
Austro-Ungaria și Ducatul Salzburg · Ducatul Salzburg și Imperiul Austriac ·
Ducatul Stiria
Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.
Austro-Ungaria și Ducatul Stiria · Ducatul Stiria și Imperiul Austriac ·
Țară a Coroanei (Austria)
Țările Coroanei (în) este un termen al cărui sens a variat în timp.
Austro-Ungaria și Țară a Coroanei (Austria) · Imperiul Austriac și Țară a Coroanei (Austria) ·
Țările Coroanei Sfântului Ștefan
Țările Coroanei Sfântului Ștefan: în mijloc, stema Ungariei; în jurul ei (în sensul acelor de ceasornic): stema Croației, a Transilvaniei, a orașului Fiume, a Bosniei și Herțegovinei, a Slavoniei și a Dalmației Țările Coroanei Sfântului Ștefan a fost numele oficial al vechiului Regat al Ungariei în cadrul dublei monarhii Austro-Ungaria înființate în 1867.
Austro-Ungaria și Țările Coroanei Sfântului Ștefan · Imperiul Austriac și Țările Coroanei Sfântului Ștefan ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Austro-Ungaria și Europa Centrală · Europa Centrală și Imperiul Austriac ·
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Austro-Ungaria și Evrei · Evrei și Imperiul Austriac ·
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Austro-Ungaria și Franz Joseph al Austriei · Franz Joseph al Austriei și Imperiul Austriac ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Austro-Ungaria și Germani · Germani și Imperiul Austriac ·
Gott erhalte Franz den Kaiser
Partitură cu autograf (copie) a imnului imperial, compus de Joseph Haydn, ''Gott erhalte Franz den Kaiser'' Imnul imperial austriac (în, sau Volkshymne (Imnul poporului)) a fost, începând cu 1797, imnul Casei de Austria, iar din 1826 până în 1918 a fost imnul imperial oficial al Imperiului Austriac, care nu a mai cuprins Țările Coroanei Sfântului Ștefan începând cu 1867 (vezi Austro-Ungaria; în 1867-1918 a fost doar imnul Cisleithaniei).
Austro-Ungaria și Gott erhalte Franz den Kaiser · Gott erhalte Franz den Kaiser și Imperiul Austriac ·
Habsburg-Lorena
Stema casei de Habsburg-Lorena Casa de Habsburg-Lorena este una din ramurile cognatice ale Casei de Habsburg, cealaltă fiind actuala casă imperială a Mexicului (Casa de Habsburg-Iturbide).
Austro-Ungaria și Habsburg-Lorena · Habsburg-Lorena și Imperiul Austriac ·
Imperiul German
Imperiul german (în germană: Deutsches Kaiserreich) a fost un stat național creat la 18 ianuarie 1871 și desființat la 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea.
Austro-Ungaria și Imperiul German · Imperiul Austriac și Imperiul German ·
Limba cehă
Limba cehă (čeština) este o limbă din grupul limbilor slave de vest.
Austro-Ungaria și Limba cehă · Imperiul Austriac și Limba cehă ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Austro-Ungaria și Limba germană · Imperiul Austriac și Limba germană ·
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Austro-Ungaria și Limba italiană · Imperiul Austriac și Limba italiană ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Austro-Ungaria și Limba maghiară · Imperiul Austriac și Limba maghiară ·
Limba poloneză
Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.
Austro-Ungaria și Limba poloneză · Imperiul Austriac și Limba poloneză ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Austro-Ungaria și Limba română · Imperiul Austriac și Limba română ·
Limba ruteană
Limba ruteană sau limba rusină (русинська бесіда, rusînska besida, sau русиньскый язык, rusinskîi iazîk) este o limbă din subgrupul oriental al limbilor slave.
Austro-Ungaria și Limba ruteană · Imperiul Austriac și Limba ruteană ·
Limba slovacă
Limba slovacă (slovenčina sau slovenský jazyk) este o limbă slavă din grupul vestic (împreună cu ceha, poloneza și soraba).
Austro-Ungaria și Limba slovacă · Imperiul Austriac și Limba slovacă ·
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Austro-Ungaria și Limba slovenă · Imperiul Austriac și Limba slovenă ·
Margraviatul Istriei
Margraviatul Istriei în Austro-Ungaria. Hartă contemporană Margraviatului Istriei Margraviatul Istriei (în, în, în, în) a fost o monarhie de pe coasta Adriaticii, care a existat pe teritoriul peninsulei Istria.
Austro-Ungaria și Margraviatul Istriei · Imperiul Austriac și Margraviatul Istriei ·
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Austro-Ungaria și Monarhia Habsburgică · Imperiul Austriac și Monarhia Habsburgică ·
Monarhie constituțională
State cu formă de guvernământ monarhică. Monarhia constituțională este o formă de guvernământ monarhică în care atribuțiile monarhului sunt definite prin o constituție.
Austro-Ungaria și Monarhie constituțională · Imperiul Austriac și Monarhie constituțională ·
Moravia
Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.
Austro-Ungaria și Moravia · Imperiul Austriac și Moravia ·
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Austro-Ungaria și Polonezi · Imperiul Austriac și Polonezi ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Austro-Ungaria și Primul Război Mondial · Imperiul Austriac și Primul Război Mondial ·
Principatul Transilvaniei (1711-1867)
Principatul Transilvaniei (în, iar în; după 1765, Marele Principat al Transilvaniei în, iar în) a fost, începând cu anul 1711, o țară constituentă a Monarhiei Habsburgice, care a cucerit, treptat, după 1699, fostul Principat autonom al Transilvaniei, vasal Imperiului Otoman.
Austro-Ungaria și Principatul Transilvaniei (1711-1867) · Imperiul Austriac și Principatul Transilvaniei (1711-1867) ·
Râul Leitha
Leitha (în) este un râu care străbate Austria și Ungaria, fiind unul dintre afluenții Dunării.
Austro-Ungaria și Râul Leitha · Imperiul Austriac și Râul Leitha ·
Războiul austro-prusac
Războiul austro-prusac din 1866, cunoscut și ca Războiul de Șapte Săptămâni sau Războiul german (Deutscher Krieg), a fost un conflict militar de scurtă durată, care însă, a antrenat în vâltoarea sa o serie întreagă de state, pe de-o parte Regatul Prusiei cu aliații săi, și Imperiul Austriac cu aliații săi din Confederația Germană.
Austro-Ungaria și Războiul austro-prusac · Imperiul Austriac și Războiul austro-prusac ·
Regatul autonom Croația-Slavonia
Regatul autonom Croația-Slavonia (în; în; în) a fost un regat autonom nominal în cadrul Austro-Ungariei.
Austro-Ungaria și Regatul autonom Croația-Slavonia · Imperiul Austriac și Regatul autonom Croația-Slavonia ·
Regatul Boemiei
Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.
Austro-Ungaria și Regatul Boemiei · Imperiul Austriac și Regatul Boemiei ·
Regatul Croației (Habsburg)
Regatul Croației (în, în, în) a fost o diviziune administrativă care a existat între 1527 și 1868 în cadrul Monarhiei Habsburgice (numită între 1804 și 1867 Imperiul Austriac).
Austro-Ungaria și Regatul Croației (Habsburg) · Imperiul Austriac și Regatul Croației (Habsburg) ·
Regatul Dalmației
Stema Regatului Dalmației cu trei capete de leopard în câmpul albastru al unui scut încoronat. Regatul Dalmației, aflat pe malul Mării Adriatice, a fost din 1797 până la prăbușirea Austro-Ungariei în anul 1918, cu excepția unei întreruperi în perioada 1805–1814/1815, o țară a coroanei austriece.
Austro-Ungaria și Regatul Dalmației · Imperiul Austriac și Regatul Dalmației ·
Regatul Galiției și Lodomeriei
Regatul Galiției și Lodomeriei (în limbile germană: Königreich Galizien und Lodomerien mit dem Großherzogtum Krakau und den Herzogtümern Auschwitz und Zator; maghiară: Galícia és Lodoméria királysága Krakkó nagyhercegségével és Auschwitz és Zator hercegséggel; poloneză: Królestwo Galicji i Lodomerii wraz z Wielkim Księstwem Krakowskim i Księstwem Oświęcimia i Zatoru; ucraineană: Королівство Галичини і Лодомерії) a fost un regat dependent sau încorporat (din 1804) succesiv de Monarhia Habsburgică, Imperiul Austriac și Austro-Ungaria în perioada 1772 – 1918.
Austro-Ungaria și Regatul Galiției și Lodomeriei · Imperiul Austriac și Regatul Galiției și Lodomeriei ·
Regatul Prusiei
Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.
Austro-Ungaria și Regatul Prusiei · Imperiul Austriac și Regatul Prusiei ·
Regatul Slavoniei (1699–1868)
Regatul Slavoniei (în Kraljevina Slavonija; în Königreich Slawonien; în Regnum Sclavoniae; în Szlavón Királyság) a fost o provincie a Monarhiei Habsburgice (inclusiv a Imperiului Austriac) care a existat din 1699 până în 1868.
Austro-Ungaria și Regatul Slavoniei (1699–1868) · Imperiul Austriac și Regatul Slavoniei (1699–1868) ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Austro-Ungaria și Regatul Ungariei · Imperiul Austriac și Regatul Ungariei ·
Rege al Ungariei
Blazonul regelui Ungariei (1915–1918) Însemnele regale ale Ungariei Regele Ungariei (în) a fost șef de stat al Regatului Ungariei din anul 1000 (sau 1001) până în 1918 și de jure din 1920 până în 1946.
Austro-Ungaria și Rege al Ungariei · Imperiul Austriac și Rege al Ungariei ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Austro-Ungaria și Români · Imperiul Austriac și Români ·
Silezia austriacă
Sileziei rămase în Imperiul austriac după cel de-al doilea război al Sileziei (Hartă din 1746) #galben — Principatul Neisse #albastru — Ducatul Jägerndorf #roșu — Ducatul Troppau #turcoaz — Ducatul Freudenthal #galben închis — Ducatul Teschen Structura administrativă a Sileziei austriece 1900 Localizarea Sileziei austriece (în roșu) în Austro-Ungaria. Silezia austriacă, numită oficial Ducatul Sileziei de Sus și de Jos, era o parte a Țărilor Coroanei boeme încorporată în Monarhia Habsburgică.
Austro-Ungaria și Silezia austriacă · Imperiul Austriac și Silezia austriacă ·
Sloveni
Slovenii (în slovenă Slovenci) sunt un popor, locuitorii nativi ai Sloveniei, parte a grupului slavilor de sud.
Austro-Ungaria și Sloveni · Imperiul Austriac și Sloveni ·
Stat
Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.
Austro-Ungaria și Stat · Imperiul Austriac și Stat ·
Taler
Talerul (uneori scris Thaler) este o monedă mare de argint folosită în Europa timp de aproape 400 de ani.
Austro-Ungaria și Taler · Imperiul Austriac și Taler ·
Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye
Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye, cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace încheiat între Aliații din Primul război mondial și noii create Republici a Austriei.
Austro-Ungaria și Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye · Imperiul Austriac și Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye ·
Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Austro-Ungaria și Tratatul de la Trianon · Imperiul Austriac și Tratatul de la Trianon ·
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Austro-Ungaria și Triest · Imperiul Austriac și Triest ·
Uniune personală
Uniunea personală este situația rezultată atunci când două sau mai multe state diferite au același monarh, deși legile, frontierele și interesele lor rămân distincte.
Austro-Ungaria și Uniune personală · Imperiul Austriac și Uniune personală ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Austro-Ungaria și Viena · Imperiul Austriac și Viena ·
Voivodina
Provincia Autonomă Voivodina (în) este o provincie din Serbia.
Austro-Ungaria și Voivodina · Imperiul Austriac și Voivodina ·
Vorarlberg
Vorarlberg este cel mai vestic stat federal al Austriei.
Austro-Ungaria și Vorarlberg · Imperiul Austriac și Vorarlberg ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Austro-Ungaria și Imperiul Austriac
- Ceea ce au în comun cu Austro-Ungaria și Imperiul Austriac
- Similarități între Austro-Ungaria și Imperiul Austriac
Comparație între Austro-Ungaria și Imperiul Austriac
Austro-Ungaria are 532 de relații, în timp ce Imperiul Austriac are 105. Așa cum au în comun 69, indicele Jaccard este 10.83% = 69 / (532 + 105).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Austro-Ungaria și Imperiul Austriac. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: