Similarități între Croația și Glosar de istorie
Croația și Glosar de istorie au 63 lucruri în comun (în Uniunpedie): Agricultură, Al Doilea Război Mondial, Alfabetul glagolitic, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Antisemitism, Armata Roșie, Austria, Austro-Ungaria, Baroc, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Casa de Habsburg, Congresul de la Viena, Croați, Dictatură, Dioclețian, Dunărea, Epoca cuprului, Epoca Fierului, Europa, Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Evrei, Evul Mediu, Fascism, Franța, Germani, Germania, Germania Nazistă, Grecia Antică, ..., Imperiul Austriac, Imperiul Otoman, Imperiul Roman, Industrie, Islam, Italieni, Limba franceză, Limba germană, Limba italiană, Limba latină, Limba rusă, Maghiari, Marea Adriatică, Muntenegru, Neolitic, Organizația Națiunilor Unite, Paleolitic, Papă, Primul Război Mondial, Protestantism, Regatul Italiei (1861-1946), Regatul Iugoslaviei, Regatul Ungariei, Republica Venețiană, Republică, Sârbi, Serbia, Sit arheologic, Slavi, Spania, Ungaria, Unicameralism, Uniunea Europeană. Extinde indicele (33 Mai Mult) »
Agricultură
Agricultura este știința și arta cultivării plantelor și a creșterii animalelor.
Agricultură și Croația · Agricultură și Glosar de istorie ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Croația · Al Doilea Război Mondial și Glosar de istorie ·
Alfabetul glagolitic
Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul glagolitic: Ⰳⰾⰰⰳⱁⰾⰻⱌⰰ Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris.
Alfabetul glagolitic și Croația · Alfabetul glagolitic și Glosar de istorie ·
Aliații din Al Doilea Război Mondial
Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Aliații din Al Doilea Război Mondial și Croația · Aliații din Al Doilea Război Mondial și Glosar de istorie ·
Antisemitism
Antisemitismul este o atitudine (educațională, politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei exclusiv, pentru că sunt evrei.
Antisemitism și Croația · Antisemitism și Glosar de istorie ·
Armata Roșie
Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.
Armata Roșie și Croația · Armata Roșie și Glosar de istorie ·
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Austria și Croația · Austria și Glosar de istorie ·
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Austro-Ungaria și Croația · Austro-Ungaria și Glosar de istorie ·
Baroc
Barocul e un stil în arhitectură, muzică, dans, pictură, sculptură și alte arte care au înflorit în Europa de la începutul secolului al XVII-lea până în anii 1740, „stingându-se” în deceniul următor.
Baroc și Croația · Baroc și Glosar de istorie ·
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Biserica Catolică și Croația · Biserica Catolică și Glosar de istorie ·
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Biserica Ortodoxă și Croația · Biserica Ortodoxă și Glosar de istorie ·
Casa de Habsburg
Imperiului Austriac până în anul 1867, când a luat ființă Austro-Ungaria tricoloruri românești Casa de Habsburg este numele uneia din cele mai importante dinastii europene.
Casa de Habsburg și Croația · Casa de Habsburg și Glosar de istorie ·
Congresul de la Viena
Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.
Congresul de la Viena și Croația · Congresul de la Viena și Glosar de istorie ·
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Croați și Croația · Croați și Glosar de istorie ·
Dictatură
O dictatură este o formă autocratică de guvernare caracterizată de un lider sau un grup de lideri care dețin puteri guvernamentale cu puține limitări.
Croația și Dictatură · Dictatură și Glosar de istorie ·
Dioclețian
Dioclețian (numele la naștere Diocles, în greaca veche:, numele complet Gaius Aurelius Valerius Diocletianus) a fost împărat roman de la 20 noiembrie 284 până la 1 mai 305.
Croația și Dioclețian · Dioclețian și Glosar de istorie ·
Dunărea
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).
Croația și Dunărea · Dunărea și Glosar de istorie ·
Epoca cuprului
Epoca cuprului este perioada din istoria omenirii când au început să fie folosite pentru prima oară unelte de metal, alături de cele deja consacrate, din piatră.
Croația și Epoca cuprului · Epoca cuprului și Glosar de istorie ·
Epoca Fierului
În arheologie, epoca metalelor este perioada din istoria omenirii când folosirea fierului și procesul tehnologic al obținerii acestuia este proeminent în cadrul societății.
Croația și Epoca Fierului · Epoca Fierului și Glosar de istorie ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Croația și Europa · Europa și Glosar de istorie ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Croația și Europa Centrală · Europa Centrală și Glosar de istorie ·
Europa de Sud-Est
Împărțirea Europei pe criterii culturale Europa de Sud-est este o regiune din Europa care include următoarele țări.
Croația și Europa de Sud-Est · Europa de Sud-Est și Glosar de istorie ·
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Croația și Evrei · Evrei și Glosar de istorie ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Croația și Evul Mediu · Evul Mediu și Glosar de istorie ·
Fascism
Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism").
Croația și Fascism · Fascism și Glosar de istorie ·
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Croația și Franța · Franța și Glosar de istorie ·
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Croația și Germani · Germani și Glosar de istorie ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Croația și Germania · Germania și Glosar de istorie ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Croația și Germania Nazistă · Germania Nazistă și Glosar de istorie ·
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.
Croația și Grecia Antică · Glosar de istorie și Grecia Antică ·
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Croația și Imperiul Austriac · Glosar de istorie și Imperiul Austriac ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Croația și Imperiul Otoman · Glosar de istorie și Imperiul Otoman ·
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Croația și Imperiul Roman · Glosar de istorie și Imperiul Roman ·
Industrie
O industrie este o ramură a producției materiale și a economiei naționale, care cuprinde totalitatea întreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producția uneltelor de muncă, cu extracția materiilor prime, a materialelor și combustibililor și cu prelucrarea ulterioară a produselor obținute.
Croația și Industrie · Glosar de istorie și Industrie ·
Islam
Kaaba, în Mecca (Arabia Saudită), este centrul islamului. Musulmanii din toată lumea vin aici pentru rugăciune în unitate. Islamul (pronunție în limba română: /ˈislɑːm/; în arabă: إسلام) este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism.
Croația și Islam · Glosar de istorie și Islam ·
Italieni
Italienii reprezintă un grup etnic din sudul Europei răspândit mai ales în Italia, Elveția și în unele zone din Franța, Croația și Slovenia.
Croația și Italieni · Glosar de istorie și Italieni ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Croația și Limba franceză · Glosar de istorie și Limba franceză ·
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Croația și Limba germană · Glosar de istorie și Limba germană ·
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Croația și Limba italiană · Glosar de istorie și Limba italiană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Croația și Limba latină · Glosar de istorie și Limba latină ·
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Croația și Limba rusă · Glosar de istorie și Limba rusă ·
Maghiari
Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.
Croația și Maghiari · Glosar de istorie și Maghiari ·
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Croația și Marea Adriatică · Glosar de istorie și Marea Adriatică ·
Muntenegru
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.
Croația și Muntenegru · Glosar de istorie și Muntenegru ·
Neolitic
Neoliticul (din limba greacă neos, „nou” și lithos, „piatră”, sau noua epocă de piatră) este o perioadă din istoria omenirii, fiind ultima perioadă a epocii de piatră.
Croația și Neolitic · Glosar de istorie și Neolitic ·
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Croația și Organizația Națiunilor Unite · Glosar de istorie și Organizația Națiunilor Unite ·
Paleolitic
Paleoliticul, cunoscut și ca Epoca de Piatră (din limba greacă palaios - vechi, lithos - piatră), este era preistorică în care au apărut primele forme de viață inteligentă - Hominidae.
Croația și Paleolitic · Glosar de istorie și Paleolitic ·
Papă
Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.
Croația și Papă · Glosar de istorie și Papă ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Croația și Primul Război Mondial · Glosar de istorie și Primul Război Mondial ·
Protestantism
Protestantismul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism.
Croația și Protestantism · Glosar de istorie și Protestantism ·
Regatul Italiei (1861-1946)
Regatul Italiei (italiană: Regno d'Italia) a fost un stat format în 1861 prin unificarea Italiei, sub influența Regatului Sardiniei; a existat până în 1946, când italienii au optat pentru o constituție republicană.
Croația și Regatul Italiei (1861-1946) · Glosar de istorie și Regatul Italiei (1861-1946) ·
Regatul Iugoslaviei
Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Croația și Regatul Iugoslaviei · Glosar de istorie și Regatul Iugoslaviei ·
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Croația și Regatul Ungariei · Glosar de istorie și Regatul Ungariei ·
Republica Venețiană
Republica Venețiană (în, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei.
Croația și Republica Venețiană · Glosar de istorie și Republica Venețiană ·
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Croația și Republică · Glosar de istorie și Republică ·
Sârbi
Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.
Croația și Sârbi · Glosar de istorie și Sârbi ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Croația și Serbia · Glosar de istorie și Serbia ·
Sit arheologic
Sarmizegetusa Regia Un sit arheologic este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezintă habitatul uman din diferite etape ale evoluției sale, cuprinzând structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajări, precum și alte urme ale civilizației umane, în contextul natural, la suprafața solului sau sub acesta, identificate prin metode arheologice, informații documentare sau alte metode și care a fost sau poate fi investigat științific.
Croația și Sit arheologic · Glosar de istorie și Sit arheologic ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Croația și Slavi · Glosar de istorie și Slavi ·
Spania
Fără descriere.
Croația și Spania · Glosar de istorie și Spania ·
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Croația și Ungaria · Glosar de istorie și Ungaria ·
Unicameralism
Unicameralismul se referă la un sistem în care o legislatură sau parlament nu are decât o singură cameră.
Croația și Unicameralism · Glosar de istorie și Unicameralism ·
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Croația și Uniunea Europeană · Glosar de istorie și Uniunea Europeană ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Croația și Glosar de istorie
- Ceea ce au în comun cu Croația și Glosar de istorie
- Similarități între Croația și Glosar de istorie
Comparație între Croația și Glosar de istorie
Croația are 347 de relații, în timp ce Glosar de istorie are 2014. Așa cum au în comun 63, indicele Jaccard este 2.67% = 63 / (347 + 2014).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Croația și Glosar de istorie. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: