Similarități între Gerunziu și Participiu
Gerunziu și Participiu au 33 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Afix, Armonie vocalică, Atribut, Complement circumstanțial, Complement circumstanțial de cauză, Complement circumstanțial de mod, Condițional, Conjunctiv, Element predicativ suplimentar, Gramatică, Infinitiv, Lexic, Limba croată, Limba franceză, Limba latină, Limba maghiară, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Mod (gramatică), Număr (gramatică), Nume predicativ, Parte de propoziție, Participiu, Persoană (gramatică), Prezumtiv, Rădăcină și radical (lingvistică), Sintaxă, Substantiv, ..., Tranzitivitate (gramatică), Verb, Verb auxiliar. Extinde indicele (3 Mai Mult) »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Gerunziu · Adjectiv și Participiu ·
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Gerunziu · Afix și Participiu ·
Armonie vocalică
În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.
Armonie vocalică și Gerunziu · Armonie vocalică și Participiu ·
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Atribut și Gerunziu · Atribut și Participiu ·
Complement circumstanțial
În sintaxa tradițională, complementul circumstanțial (prescurtat CC) este o specie de complement format dintr-un ansamblu eterogen de subspecii definite în primul rând semanticBidu-Vrănceanu 1997, p. 101.
Complement circumstanțial și Gerunziu · Complement circumstanțial și Participiu ·
Complement circumstanțial de cauză
Circumstanțial de cauză este partea secundară de propoziție care arată cauza sau motivul realizării unei acțiuni, a unei stări sau a unei însușiri.
Complement circumstanțial de cauză și Gerunziu · Complement circumstanțial de cauză și Participiu ·
Complement circumstanțial de mod
Complementul circumstanțial de mod este complementul circumstanțial care arată cum se desfășoară o acțiune sau arată cum se înfățișează o însușire.
Complement circumstanțial de mod și Gerunziu · Complement circumstanțial de mod și Participiu ·
Condițional
Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.
Condițional și Gerunziu · Condițional și Participiu ·
Conjunctiv
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.
Conjunctiv și Gerunziu · Conjunctiv și Participiu ·
Element predicativ suplimentar
În sintaxa tradițională a limbii române, termenul „element predicativ suplimentar” (EPS) denumește o parte secundară de propoziție considerată cu dublă subordonare, față de un verb sau față de o interjecție predicativă, pe de o parte, și față de un substantiv sau pronume cu diverse funcții, pe de altă parte.
Element predicativ suplimentar și Gerunziu · Element predicativ suplimentar și Participiu ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Gerunziu și Gramatică · Gramatică și Participiu ·
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Gerunziu și Infinitiv · Infinitiv și Participiu ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Gerunziu și Lexic · Lexic și Participiu ·
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Gerunziu și Limba croată · Limba croată și Participiu ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Gerunziu și Limba franceză · Limba franceză și Participiu ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Gerunziu și Limba latină · Limba latină și Participiu ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Gerunziu și Limba maghiară · Limba maghiară și Participiu ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Gerunziu și Limba română · Limba română și Participiu ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Gerunziu și Limba sârbă · Limba sârbă și Participiu ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Gerunziu și Limbă (comunicare) · Limbă (comunicare) și Participiu ·
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Gerunziu și Mod (gramatică) · Mod (gramatică) și Participiu ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Gerunziu și Număr (gramatică) · Număr (gramatică) și Participiu ·
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Gerunziu și Nume predicativ · Nume predicativ și Participiu ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Gerunziu și Parte de propoziție · Parte de propoziție și Participiu ·
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Gerunziu și Participiu · Participiu și Participiu ·
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Gerunziu și Persoană (gramatică) · Participiu și Persoană (gramatică) ·
Prezumtiv
În gramatică, prezumtivul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă un proces realizabil, posibil, prezentat ca presupus, bănuit, ipotetic sau nesigurAvram 1997, p. 208.
Gerunziu și Prezumtiv · Participiu și Prezumtiv ·
Rădăcină și radical (lingvistică)
În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.
Gerunziu și Rădăcină și radical (lingvistică) · Participiu și Rădăcină și radical (lingvistică) ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Gerunziu și Sintaxă · Participiu și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Gerunziu și Substantiv · Participiu și Substantiv ·
Tranzitivitate (gramatică)
În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.
Gerunziu și Tranzitivitate (gramatică) · Participiu și Tranzitivitate (gramatică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Gerunziu și Verb · Participiu și Verb ·
Verb auxiliar
În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Gerunziu și Participiu
- Ceea ce au în comun cu Gerunziu și Participiu
- Similarități între Gerunziu și Participiu
Comparație între Gerunziu și Participiu
Gerunziu are 63 de relații, în timp ce Participiu are 55. Așa cum au în comun 33, indicele Jaccard este 27.97% = 33 / (63 + 55).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Gerunziu și Participiu. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: