Similarități între Matematică și Spațiu vectorial
Matematică și Spațiu vectorial au 40 lucruri în comun (în Uniunpedie): Algebră abstractă, Algebră liniară, Analiza matematică, Axiomă, Corp (matematică), Cuaternion, David Hilbert, Ecuația lui Schrödinger, Ecuație diferențială, Fizică, Funcție, Funcție continuă, Funcție trigonometrică, Geometrie, Geometrie algebrică, Geometrie analitică, Grup (matematică), Inel (matematică), Inginerie, Integrală, Izomorfism, Lema lui Zorn, Mecanică cuantică, Mulțime, Număr complex, Număr rațional, Număr real, Obiect matematic, Octonion, Operator (matematică), ..., Optimizare, René Descartes, Spațiu topologic, Structură algebrică, Teorema cosinusului, Teoria grupurilor, Teoria jocurilor, Teoria relativității generale, Topologie, Vector (fizică și matematică). Extinde indicele (10 Mai Mult) »
Algebră abstractă
Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.
Algebră abstractă și Matematică · Algebră abstractă și Spațiu vectorial ·
Algebră liniară
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și spații liniare), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare.
Algebră liniară și Matematică · Algebră liniară și Spațiu vectorial ·
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Analiza matematică și Matematică · Analiza matematică și Spațiu vectorial ·
Axiomă
Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.
Axiomă și Matematică · Axiomă și Spațiu vectorial ·
Corp (matematică)
În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).
Corp (matematică) și Matematică · Corp (matematică) și Spațiu vectorial ·
Cuaternion
În matematică, cuaternionii, notați \mathbb H, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe.
Cuaternion și Matematică · Cuaternion și Spațiu vectorial ·
David Hilbert
Inscripție pe piatra de mormânt a lui David Hilbert David Hilbert în 1886 David Hilbert a fost un matematician german, care a avut contribuții esențiale la matematica și fizica secolului al XX-lea.
David Hilbert și Matematică · David Hilbert și Spațiu vectorial ·
Ecuația lui Schrödinger
Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.
Ecuația lui Schrödinger și Matematică · Ecuația lui Schrödinger și Spațiu vectorial ·
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Ecuație diferențială și Matematică · Ecuație diferențială și Spațiu vectorial ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Matematică · Fizică și Spațiu vectorial ·
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Funcție și Matematică · Funcție și Spațiu vectorial ·
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Funcție continuă și Matematică · Funcție continuă și Spațiu vectorial ·
Funcție trigonometrică
Toate funcţiile trigonometrice ale unui unghi θ pot fi construite geometric in jurul unui cerc unitate cu centrul în ''O''. În matematică, prin funcții trigonometrice se înțeleg niște funcții ale unui unghi oarecare.
Funcție trigonometrică și Matematică · Funcție trigonometrică și Spațiu vectorial ·
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Geometrie și Matematică · Geometrie și Spațiu vectorial ·
Geometrie algebrică
bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.
Geometrie algebrică și Matematică · Geometrie algebrică și Spațiu vectorial ·
Geometrie analitică
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.
Geometrie analitică și Matematică · Geometrie analitică și Spațiu vectorial ·
Grup (matematică)
cub Rubik formează un grup. În matematică, un grup este o mulțime prevăzută cu o operație binară care combină orice două elemente ale ei pentru a forma un al treilea element în așa fel încât sunt satisfăcute patru condiții, denumite axiomele grupurilor, și anume închiderea, asociativitatea, existența elementului neutru, respectiv a elementului simetric.
Grup (matematică) și Matematică · Grup (matematică) și Spațiu vectorial ·
Inel (matematică)
Un inel I.
Inel (matematică) și Matematică · Inel (matematică) și Spațiu vectorial ·
Inginerie
. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.
Inginerie și Matematică · Inginerie și Spațiu vectorial ·
Integrală
În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.
Integrală și Matematică · Integrală și Spațiu vectorial ·
Izomorfism
În matematică, prin izomorfism (din limba greacă: ἴσος (isos) „egal”, și μορφή (morphe) „formă”) se înțelege o funcție între două mulțimi peste care s-au definit câte o structură algebrică, funcție care satisface două condiții.
Izomorfism și Matematică · Izomorfism și Spațiu vectorial ·
Lema lui Zorn
Lema lui Zorn, numită și lema Kuratowski-Zorn, este o lemă în cadrul teoriei mulțimilor.
Lema lui Zorn și Matematică · Lema lui Zorn și Spațiu vectorial ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Matematică și Mecanică cuantică · Mecanică cuantică și Spațiu vectorial ·
Mulțime
Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.
Matematică și Mulțime · Mulțime și Spațiu vectorial ·
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Matematică și Număr complex · Număr complex și Spațiu vectorial ·
Număr rațional
În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.
Matematică și Număr rațional · Număr rațional și Spațiu vectorial ·
Număr real
Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).
Matematică și Număr real · Număr real și Spațiu vectorial ·
Obiect matematic
Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.
Matematică și Obiect matematic · Obiect matematic și Spațiu vectorial ·
Octonion
În matematică octonionul este o diviziune algebrică normată de-a lungul numerelor reale, acesta este reprezentat de majuscula O (\mathbb O).
Matematică și Octonion · Octonion și Spațiu vectorial ·
Operator (matematică)
În matematică, un operator este în general o aplicație sau funcție care acționează asupra elementelor unui spațiu pentru a produce elemente ale altui spațiu (posibil același spațiu, uneori fiind necesar să fie același spațiu).
Matematică și Operator (matematică) · Operator (matematică) și Spațiu vectorial ·
Optimizare
Optimizarea reprezintă activitatea de selectare, din mulțimea soluțiilor posibile unei probleme, a acelei soluții care este cea mai avantajoasă în raport cu un criteriu predefinit.
Matematică și Optimizare · Optimizare și Spațiu vectorial ·
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Matematică și René Descartes · René Descartes și Spațiu vectorial ·
Spațiu topologic
Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.
Matematică și Spațiu topologic · Spațiu topologic și Spațiu vectorial ·
Structură algebrică
În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.
Matematică și Structură algebrică · Spațiu vectorial și Structură algebrică ·
Teorema cosinusului
În geometria plană, teorema cosinusului, cunoscută și sub numele de teorema lui Pitagora generalizată stabilește relația dintre lungimea unei laturi a unui triunghi în funcție de celelalte două laturi ale sale și cosinusul unghiului dintre ele.
Matematică și Teorema cosinusului · Spațiu vectorial și Teorema cosinusului ·
Teoria grupurilor
3.
Matematică și Teoria grupurilor · Spațiu vectorial și Teoria grupurilor ·
Teoria jocurilor
Teoria jocurilor (în eng. game theory) este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în final, anumite valori.
Matematică și Teoria jocurilor · Spațiu vectorial și Teoria jocurilor ·
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Matematică și Teoria relativității generale · Spațiu vectorial și Teoria relativității generale ·
Topologie
Bandă Möbius, un obiect cu o singură suprafață și o singură muchie; astfel de forme sunt studiate în topologie. Topologia este o ramură a matematicii, mai precis o extensie a geometriei care studiază deformările spațiului prin transformări continue.
Matematică și Topologie · Spațiu vectorial și Topologie ·
Vector (fizică și matematică)
În matematică și fizică, un vector este un concept și un element al unui spațiu vectorial.
Matematică și Vector (fizică și matematică) · Spațiu vectorial și Vector (fizică și matematică) ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Matematică și Spațiu vectorial
- Ceea ce au în comun cu Matematică și Spațiu vectorial
- Similarități între Matematică și Spațiu vectorial
Comparație între Matematică și Spațiu vectorial
Matematică are 183 de relații, în timp ce Spațiu vectorial are 204. Așa cum au în comun 40, indicele Jaccard este 10.34% = 40 / (183 + 204).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Matematică și Spațiu vectorial. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: