Similarități între Matematică și Teoria grupurilor
Matematică și Teoria grupurilor au 33 lucruri în comun (în Uniunpedie): Algebră abstractă, Analiza matematică, Axiomă, Évariste Galois, Carl Friedrich Gauss, Combinatorică, Conjectura lui Poincaré, Corp (matematică), Criptografie, David Hilbert, Ecuație diferențială, Ecuație polinomială, Fizică, Fizică teoretică, Funcție continuă, Geometrie, Geometrie algebrică, Geometrie diferențială, Geometrie euclidiană, Geometrii neeuclidiene, Graf, Grup (matematică), Inel (matematică), Izomorfism, Marea teoremă a lui Fermat, Număr complex, Număr prim, Obiect matematic, Spațiu topologic, Spațiu vectorial, ..., Structură algebrică, Teoria lui Galois, Teoria numerelor. Extinde indicele (3 Mai Mult) »
Algebră abstractă
Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.
Algebră abstractă și Matematică · Algebră abstractă și Teoria grupurilor ·
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Analiza matematică și Matematică · Analiza matematică și Teoria grupurilor ·
Axiomă
Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.
Axiomă și Matematică · Axiomă și Teoria grupurilor ·
Évariste Galois
Évariste Galois a fost un matematician francez, care, deși a trăit numai 20 de ani, a adus contribuții notabile în domeniul algebrei.
Évariste Galois și Matematică · Évariste Galois și Teoria grupurilor ·
Carl Friedrich Gauss
Karl Friedrich Gauß (transcris în mod tradițional Gauss, latinizat Carolo Friderico Gauss) a fost un matematician, fizician și astronom german, celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism și sistemul de unități care îi poartă numele.
Carl Friedrich Gauss și Matematică · Carl Friedrich Gauss și Teoria grupurilor ·
Combinatorică
Combinatorica este ramura matematicii care se ocupă cu studiul mulțimilor (de obicei finite) de obiecte și modalitățile de a asocia sau pune laolaltă elementele individuale ale unei mulțimi.
Combinatorică și Matematică · Combinatorică și Teoria grupurilor ·
Conjectura lui Poincaré
Conjectura lui Poincaré (sau și "ipoteza lui Poincaré"), prima dată enunțată de matematicianul francez Henri Poincaré în 1904, afirmă că dacă într-un spațiu tridimensional închis și nemărginit (scufundat într-un spațiu cvadridimensional) toate "cercurile" bidimensionale pot fi micșorate topografic până ce devin un punct, atunci acest spațiu este echivalent din punct de vedere topologic (homeomorf) cu o hipersferă tridimensională.
Conjectura lui Poincaré și Matematică · Conjectura lui Poincaré și Teoria grupurilor ·
Corp (matematică)
În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).
Corp (matematică) și Matematică · Corp (matematică) și Teoria grupurilor ·
Criptografie
Manuscrisul lui Voynich Criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea și restricționarea accesului într-un sistem informatic.
Criptografie și Matematică · Criptografie și Teoria grupurilor ·
David Hilbert
Inscripție pe piatra de mormânt a lui David Hilbert David Hilbert în 1886 David Hilbert a fost un matematician german, care a avut contribuții esențiale la matematica și fizica secolului al XX-lea.
David Hilbert și Matematică · David Hilbert și Teoria grupurilor ·
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Ecuație diferențială și Matematică · Ecuație diferențială și Teoria grupurilor ·
Ecuație polinomială
În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).
Ecuație polinomială și Matematică · Ecuație polinomială și Teoria grupurilor ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Matematică · Fizică și Teoria grupurilor ·
Fizică teoretică
Fizica teoretică folosește modele matematice și raționamente sau abstracții ale fizicii, în loc de procese experimentale, în încercarea de a înțelege natura.
Fizică teoretică și Matematică · Fizică teoretică și Teoria grupurilor ·
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Funcție continuă și Matematică · Funcție continuă și Teoria grupurilor ·
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Geometrie și Matematică · Geometrie și Teoria grupurilor ·
Geometrie algebrică
bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.
Geometrie algebrică și Matematică · Geometrie algebrică și Teoria grupurilor ·
Geometrie diferențială
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.
Geometrie diferențială și Matematică · Geometrie diferențială și Teoria grupurilor ·
Geometrie euclidiană
Geometria euclidiană este cea mai veche formalizare a geometriei, și în același timp cea mai familiară și mai folosită în viața de zi cu zi.
Geometrie euclidiană și Matematică · Geometrie euclidiană și Teoria grupurilor ·
Geometrii neeuclidiene
Cele trei tipuri de geometrii Geometria neeuclidiană este o ramură a geometriei care diferă de geometria euclidiană printr-o altă axiomă de paralelism.
Geometrii neeuclidiene și Matematică · Geometrii neeuclidiene și Teoria grupurilor ·
Graf
Fig. 1 - Graf neorientat. Fig. 2 - Graf orientat. În matematică și mai specific în teoria grafurilor, un graf (la plural: grafuri) este o structură care corespunde unui grup de obiecte, în care unele perechi de obiecte sunt într-un anumit sens „legate” reciproc.
Graf și Matematică · Graf și Teoria grupurilor ·
Grup (matematică)
cub Rubik formează un grup. În matematică, un grup este o mulțime prevăzută cu o operație binară care combină orice două elemente ale ei pentru a forma un al treilea element în așa fel încât sunt satisfăcute patru condiții, denumite axiomele grupurilor, și anume închiderea, asociativitatea, existența elementului neutru, respectiv a elementului simetric.
Grup (matematică) și Matematică · Grup (matematică) și Teoria grupurilor ·
Inel (matematică)
Un inel I.
Inel (matematică) și Matematică · Inel (matematică) și Teoria grupurilor ·
Izomorfism
În matematică, prin izomorfism (din limba greacă: ἴσος (isos) „egal”, și μορφή (morphe) „formă”) se înțelege o funcție între două mulțimi peste care s-au definit câte o structură algebrică, funcție care satisface două condiții.
Izomorfism și Matematică · Izomorfism și Teoria grupurilor ·
Marea teoremă a lui Fermat
Marea teoremă a lui Fermat este o celebră teoremă de teoria numerelor.
Marea teoremă a lui Fermat și Matematică · Marea teoremă a lui Fermat și Teoria grupurilor ·
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Matematică și Număr complex · Număr complex și Teoria grupurilor ·
Număr prim
Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1, care are exact doi divizori pozitivi: numărul 1 și numărul în sine.
Matematică și Număr prim · Număr prim și Teoria grupurilor ·
Obiect matematic
Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.
Matematică și Obiect matematic · Obiect matematic și Teoria grupurilor ·
Spațiu topologic
Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.
Matematică și Spațiu topologic · Spațiu topologic și Teoria grupurilor ·
Spațiu vectorial
'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.
Matematică și Spațiu vectorial · Spațiu vectorial și Teoria grupurilor ·
Structură algebrică
În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.
Matematică și Structură algebrică · Structură algebrică și Teoria grupurilor ·
Teoria lui Galois
În matematică, mai exact în algebra abstractă, teoria lui Galois, numită după Évariste Galois, oferă o legătura între teoria corpurilor și teoria grupurilor.
Matematică și Teoria lui Galois · Teoria grupurilor și Teoria lui Galois ·
Teoria numerelor
Distribuția numerelor prime este un obiect de studiu în teoria numerelor. Dacă se aranjează numerele naturale în spirală și se evidențiază cele prime, apare un șablon numit Spirală Ulam. Teoria numerelor (sau aritmetică / aritmetică superioară în uz mai vechi) este o ramură a matematicii pure dedicată în principal studiului numerelor întregi.
Matematică și Teoria numerelor · Teoria grupurilor și Teoria numerelor ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Matematică și Teoria grupurilor
- Ceea ce au în comun cu Matematică și Teoria grupurilor
- Similarități între Matematică și Teoria grupurilor
Comparație între Matematică și Teoria grupurilor
Matematică are 183 de relații, în timp ce Teoria grupurilor are 136. Așa cum au în comun 33, indicele Jaccard este 10.34% = 33 / (183 + 136).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Matematică și Teoria grupurilor. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: