Similarități între Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică
Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică au 34 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accent, Afereză, Apocopă, Împrumut (lingvistică), Consoană, Context (lingvistică), Cuvânt, Dialect, Diereză, Diminutiv, Epenteză, Epiteză, Etimologie, Gen gramatical, Lexic, Limba engleză, Limba franceză, Limba latină, Limba maghiară, Limba slavă veche, Limba spaniolă, Limbă standard, Limbi romanice, Limbi slave, Număr (gramatică), Pronume personal, Registru de limbă, Schimbare fonetică, Sincopă (lingvistică), Sinereză, ..., Sintagmă, Sunet (fonetică), Varietate (lingvistică), Vocală. Extinde indicele (4 Mai Mult) »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Accent și Proteză (lingvistică) · Accent și Schimbare lingvistică ·
Afereză
În lingvistică, termenul afereză (din aphérèse, cf. ἀφαίρεσις aphairesis „îndepărtare, cădere”) preluat din retorică, este o schimbare fonetică ce constă în căderea părții inițiale a unui cuvânt.
Afereză și Proteză (lingvistică) · Afereză și Schimbare lingvistică ·
Apocopă
În lingvistică, termenul apocopă (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 59–60.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 73.Dubois 2002, pp. 43–44.Crystal 2008, p. 30.Ladan 2005, articolul.Szathmári 2008, articolul Apokopé..
Apocopă și Proteză (lingvistică) · Apocopă și Schimbare lingvistică ·
Împrumut (lingvistică)
În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.
Împrumut (lingvistică) și Proteză (lingvistică) · Împrumut (lingvistică) și Schimbare lingvistică ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Consoană și Proteză (lingvistică) · Consoană și Schimbare lingvistică ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Context (lingvistică) și Proteză (lingvistică) · Context (lingvistică) și Schimbare lingvistică ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cuvânt și Proteză (lingvistică) · Cuvânt și Schimbare lingvistică ·
Dialect
În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.
Dialect și Proteză (lingvistică) · Dialect și Schimbare lingvistică ·
Diereză
În lingvistică, termenul diereză (cf. diérèse, diaeresis, διαίρεσις diaíresis „separare”) preluată din retorică, denumește o schimbare fonetică ce constă în transformarea unei silabe în două.
Diereză și Proteză (lingvistică) · Diereză și Schimbare lingvistică ·
Diminutiv
În semantică și în pragmatică, termenul diminutiv (cf. diminutif, deminutivus Bidu-Vrănceanu 1997, p. 170.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 315.Crystal 2008, p. 145.Dubois 2002, p. 148.. Diminutivul rămâne aceeași parte de vorbire ca și cuvântul bază. Părțile de vorbire în care se formează diminutive și ponderea lor în acestea depinde de limba dată. De exemplu, în limba română se formează de la substantive, adjective și, foarte rar, de la adverbe și pronume, dar în limbi precum BCMSBarić 1997, p. 225 (gramatică croată)., maghiaraSzende și Kassai 2007, p. 337. sau, în mai mică măsură, francezaGrevisse și Goosse 2007, p. 180., se formează și de la verbe. De asemenea, unele limbi sunt mai bogate în diminutive decât altele, de pildă româna și alte limbi romanice decât francezaGrevisse și Goosse 2007, p. 171–172.. Frecvența diminutivelor depinde și de varietatea de limbă. Ele sunt mai frecvente în registrele popular și familiar, sau în limbajul adulților folosit cu copiii mici, decât în alte varietăți.
Diminutiv și Proteză (lingvistică) · Diminutiv și Schimbare lingvistică ·
Epenteză
În lingvistică, termenul epenteză (cf. épenthèse, ἐπένθεσις epenthesis „adăugare înăuntru, intercalare” Bidu-Vrănceanu 1997, p. 186.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Iarțeva 1990, articolul „epenteză”.Bussmann 1998, p. 370.Dubois 2002, p. 183.Crystal 2008, p. 171.Szathmári 2008, articolul Epentézis.. În unele cazuri, epenteza a avut loc într-o anumită perioadă a istoriei limbii. În cazul evoluției cuvintelor, în limba actuală unele din acestea nu au variantă fără epenteză. Aceasta există și în limba actuală, ca fenomen morfofonologic care participă la adăugarea afixelor gramaticale și lexicale, la formarea cuvintelor compuse etc. Din punct de vedere lexicologic produce variante de cuvinte care coexistă.
Epenteză și Proteză (lingvistică) · Epenteză și Schimbare lingvistică ·
Epiteză
În lingvistică și în retorică, epiteza (cf. épithèse Dragomirescu 1995, articolul.Bussmann 1998, p. 372.Dubois 2002, p. 184.Retorikai-stilisztikai lexikon, articolul.Tótfalusi 2008, articolul paragógé.Ladan 2005, articolul..
Epiteză și Proteză (lingvistică) · Epiteză și Schimbare lingvistică ·
Etimologie
Etimologia este o ramură complexă a lingvisticii, care se ocupă cu originea și evoluția formală și semantică a cuvintelor unei limbi, precum și cu relația lor cu cuvinte de aceeași origine din diferite alte limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 191-192.
Etimologie și Proteză (lingvistică) · Etimologie și Schimbare lingvistică ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Gen gramatical și Proteză (lingvistică) · Gen gramatical și Schimbare lingvistică ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Lexic și Proteză (lingvistică) · Lexic și Schimbare lingvistică ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Limba engleză și Proteză (lingvistică) · Limba engleză și Schimbare lingvistică ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Proteză (lingvistică) · Limba franceză și Schimbare lingvistică ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Limba latină și Proteză (lingvistică) · Limba latină și Schimbare lingvistică ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Limba maghiară și Proteză (lingvistică) · Limba maghiară și Schimbare lingvistică ·
Limba slavă veche
Limba slavă veche (sau paleoslavă; nume abreviat des în limba română: LSV; în slava veche: словѣ́ньскъ ѩꙁꙑ́къ, slověnĭskŭ językŭ) s-a dezvoltat începând cu secolul al VII-lea (în urma separării ramurii de sud a slavei comune).
Limba slavă veche și Proteză (lingvistică) · Limba slavă veche și Schimbare lingvistică ·
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Limba spaniolă și Proteză (lingvistică) · Limba spaniolă și Schimbare lingvistică ·
Limbă standard
În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.
Limbă standard și Proteză (lingvistică) · Limbă standard și Schimbare lingvistică ·
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Limbi romanice și Proteză (lingvistică) · Limbi romanice și Schimbare lingvistică ·
Limbi slave
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.
Limbi slave și Proteză (lingvistică) · Limbi slave și Schimbare lingvistică ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Număr (gramatică) și Proteză (lingvistică) · Număr (gramatică) și Schimbare lingvistică ·
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Pronume personal și Proteză (lingvistică) · Pronume personal și Schimbare lingvistică ·
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Proteză (lingvistică) și Registru de limbă · Registru de limbă și Schimbare lingvistică ·
Schimbare fonetică
În lingvistică, termenul schimbare fonetică este folosit într-un sens larg și în unul restrâns.
Proteză (lingvistică) și Schimbare fonetică · Schimbare fonetică și Schimbare lingvistică ·
Sincopă (lingvistică)
În lingvistică, termenul sincopă (cf. syncope, syncopa, συγκοπή synkope Bidu-Vrănceanu 1997, p. 453.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 1162.Dubois 2002, p. 464.Crystal 2008, p. 469.Ladan 2005, articolul 1.Szathmári 2008, articolul Szinkopé..
Proteză (lingvistică) și Sincopă (lingvistică) · Schimbare lingvistică și Sincopă (lingvistică) ·
Sinereză
În lingvistică, termenul sinereză (cf. synérèse, synaeresis, συναίρεσις synairesis „contractare”), preluat din retorică, denumește o schimbare fonetică ce constă în fuziunea într-un diftong a două vocale din două silabe alăturateBidu-Vrănceanu 1997, p. 455.
Proteză (lingvistică) și Sinereză · Schimbare lingvistică și Sinereză ·
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Proteză (lingvistică) și Sintagmă · Schimbare lingvistică și Sintagmă ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Proteză (lingvistică) și Sunet (fonetică) · Schimbare lingvistică și Sunet (fonetică) ·
Varietate (lingvistică)
În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.
Proteză (lingvistică) și Varietate (lingvistică) · Schimbare lingvistică și Varietate (lingvistică) ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Proteză (lingvistică) și Vocală · Schimbare lingvistică și Vocală ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică
- Ceea ce au în comun cu Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică
- Similarități între Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică
Comparație între Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică
Proteză (lingvistică) are 56 de relații, în timp ce Schimbare lingvistică are 136. Așa cum au în comun 34, indicele Jaccard este 17.71% = 34 / (56 + 136).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Proteză (lingvistică) și Schimbare lingvistică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: