Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Războiul de Independență al Croației

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Războiul de Independență al Croației

Referendumul pentru independența Croației, 1991 vs. Războiul de Independență al Croației

Croația a ținut un referendum pe tema independenței la 19 mai 1991, în urma alegerilor parlamentare croate din 1990 și pe fondul creșterii tensiunilor interetnice care au dus la destrămarea Iugoslaviei. Războiul de Independență al Croației a fost un război desfășurat în Croația în perioada 31 martie 1991 – 12 noiembrie 1995 între forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.

Acordul de la Brioni

Insulele Brijuni (Brioni) Acordul de la Brijuni sau Declarația de la Brioni (în, în, în) este un document semnat de reprezentanții Sloveniei, Croației și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia sub sponsorizarea politică a Comunității Europene (CE) pe Insulele Brijuni, la 7 iulie 1991.

Acordul de la Brioni și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Acordul de la Brioni și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Al Doilea Război Mondial și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Asediul Vukovarului

Asediul Vukovarului (în, în) a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfășurată în orașul Vukovar din estul Croației.

Asediul Vukovarului și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Asediul Vukovarului și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Croația și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Croația și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Destrămarea Iugoslaviei

Destrămarea Iugoslaviei s-a produs ca urmare a unor serii de conflicte politice și armate la începutul anilor 1990.

Destrămarea Iugoslaviei și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Destrămarea Iugoslaviei și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Franjo Tuđman

Franjo Tuđman (scris și Franjo Tudjman, citit „tugiman”; n. 14 mai 1922 — d. 10 decembrie 1999) a fost un om politic croat, primul președinte al Croației independente în perioada 1990-1999.

Franjo Tuđman și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Franjo Tuđman și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Germania și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Germania și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Guvernul Croației

Piața ''Trg svetog Marka''. De la stânga la dreapta: Clădirea Parlamentului, Biserica Sf. Marcu și Parlamentul Croat Guvernul Croației (în), formal Guvernul Republicii Croației (în), abreviat formal ca Guvernul croat (în), reprezintă, conform Constituției, puterea executivă în Croația împreună cu președintele.

Guvernul Croației și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Guvernul Croației și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Islanda

Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic.

Islanda și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Islanda și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Italia și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Italia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Los Angeles Times

Los Angeles Times este un ziar publicat zilnic în Los Angeles, California și distribuit în America de Vest.

Los Angeles Times și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Los Angeles Times și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Operațiunea Furtuna

operațiunii Furtuna la 4 august 1995 Operațiunea Furtuna sau Operațiunea Storm (/ Операција Олуја) a fost ultima bătălie majoră a Războiului de Independență al Croației și un factor major în rezultatul Războiului Bosniac.

Operațiunea Furtuna și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Operațiunea Furtuna și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Organizația Națiunilor Unite

Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.

Organizația Națiunilor Unite și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Organizația Națiunilor Unite și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Planul Vance

Planul Vance (în, în) a fost un plan de pace negociat de fostul Secretar de Stat Cyrus Vance în noiembrie 1991 în timpul Războiului de Independență al Croației dintre forțele croate loiale guvernului croat - care și-au declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia - și între sârbii din Croația, Armata Republicii Sârbe Krajina (ARSK) și Armata Populară Iugoslavă (JNA) controlată de sârbi.

Planul Vance și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Planul Vance și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Sârbă Krajina

Harta Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Republica Sârbă Krajina · Republica Sârbă Krajina și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Croația

Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Republica Socialistă Croația · Republica Socialistă Croația și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Reuters

Reuters a fost o agenție de știri cu sediul central în Londra.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Reuters · Reuters și Războiul de Independență al Croației · Vezi mai mult »

Sabor

Sabor-ul, parlamentul Republicii Croația cu sediul în Zagreb, este organul legislativ central al sistemului politic croat.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Sabor · Războiul de Independență al Croației și Sabor · Vezi mai mult »

Slovenia

Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia · Războiul de Independență al Croației și Slovenia · Vezi mai mult »

The Independent

The Independent este un ziar din Marea Britanie, înființat în anul 1986.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și The Independent · Războiul de Independență al Croației și The Independent · Vezi mai mult »

The New York Times

Redacția (secția știri, 1942) The New York Times este un cotidian american ce apare în New York și este distribuit internațional.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și The New York Times · Războiul de Independență al Croației și The New York Times · Vezi mai mult »

Zagreb

Zagreb (în, în) este capitala Croației.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Zagreb · Războiul de Independență al Croației și Zagreb · Vezi mai mult »