acces mai rapid decât browser-ul!
38 relaţii: Analiza matematică, Émile Borel, Corespondență biunivocă, Derivată, Dreaptă de la infinit, E (constantă matematică), Egalitate (matematică), Ernesto Cesàro, Eugène Charles Catalan, Șir (matematică), Șir convergent, Fizică, Funcția zeta Riemann, Funcție, Integrală Riemann, Leonhard Euler, Limba franceză, Medie aritmetică, Modul, Niels Henrik Abel, Număr întreg, Număr complex, Număr natural, Număr pozitiv, Număr tetraedric, Număr triunghiular, Progresie, Seria lui Grandi, Serie (matematică), Serie de puteri, Serie Taylor, Sfera Riemann, Specii (matematică), Teorema lui Lagrange, Teoria categoriilor, Valoare (matematică), 0 (cifră), 1 + 2 + 3 + 4 + ….
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Analiza matematică · Vezi mai mult »
Émile Borel
Émile Borel a fost un matematician și om politic francez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în diverse domenii ale matematicii moderne ca: topologie, teoria măsurii și teoria probabilităților.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Émile Borel · Vezi mai mult »
Corespondență biunivocă
O funcție bijectivă, ''f'': ''X'' → ''Y'', unde X.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Corespondență biunivocă · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Derivată · Vezi mai mult »
Dreaptă de la infinit
În geometrie și topologie dreapta de la infinit este o dreaptă proiectivă care se adaugă planului real (afin) pentru închidere și pentru a elimina cazurile excepționale din proprietățile de ale rezultat.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Dreaptă de la infinit · Vezi mai mult »
E (constantă matematică)
Constanta matematică e este un număr irațional transcendent cu proprietatea că valoarea derivatei funcției f(x).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și E (constantă matematică) · Vezi mai mult »
Egalitate (matematică)
În matematică egalitatea este o relație între două mărimi sau, mai general, între două expresii matematice, care afirmă că mărimile au aceeași valoare sau că expresiile reprezintă același obiect matematic, altfel spus o relație de identitate la nivel logic noțional.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Egalitate (matematică) · Vezi mai mult »
Ernesto Cesàro
Ernesto Cesàro (n. 12 martie 1859, Napoli; d. 12 septembrie 1906, Torre Annunziata) a fost un matematician italian activ în domeniul geometriei diferențiale și mai cunoscut prin studiile seriilor infinite.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Ernesto Cesàro · Vezi mai mult »
Eugène Charles Catalan
Eugène Charles Catalan (n. 30 mai 1814 - d. 14 februarie 1894) a fost un matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Eugène Charles Catalan · Vezi mai mult »
Șir (matematică)
Sir Cauchy În matematică, un șir, numit și șir infinit, este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Șir (matematică) · Vezi mai mult »
Șir convergent
În analiza matematică, un șir convergent este un șir infinit de elemente dintr-un spațiu metric sau, în general, dintr-un spațiu topologic, având proprietatea că elementele sale se apropie oricât de mult de un anumit element al spațiului.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Șir convergent · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Fizică · Vezi mai mult »
Funcția zeta Riemann
zerourile. În matematică, funcția zeta Riemann, numită după matematicianul german Bernhard Riemann, este o funcție cu semnificație importantă în teoria numerelor din cauza relației pe care o are cu distribuția numerelor prime.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Funcția zeta Riemann · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Funcție · Vezi mai mult »
Integrală Riemann
Interpretarea geometrică a integralei Riemann În analiza matematică, integrala Riemann constituie prima definiție riguroasă a integralei unei funcții pe un interval.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Integrală Riemann · Vezi mai mult »
Leonhard Euler
Leonhard Euler (pronunțat în germană și în română) a fost un matematician și fizician elvețian.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Leonhard Euler · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Limba franceză · Vezi mai mult »
Medie aritmetică
În matematică și statistică, media aritmetică a unui set de variabile este suma acestora împărțită la numărul lor.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Medie aritmetică · Vezi mai mult »
Modul
Graficul funcţiei modul În matematică, modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat |x|, este numărul real luat fără semn (astfel, de exemplu, 3 este valoarea absolută a numerelor 3 și −3).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Modul · Vezi mai mult »
Niels Henrik Abel
Niels Henrik Abel Niels Henrik Abel (n. 5 august 1802, Findo - d. 6 aprilie 1829, Froland) a fost un matematician norvegian.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Niels Henrik Abel · Vezi mai mult »
Număr întreg
Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr întreg · Vezi mai mult »
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr complex · Vezi mai mult »
Număr natural
Câteva numere naturale. În matematică, numerele naturale sunt numerele folosite pentru numărarea și ordonarea obiectelor.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr natural · Vezi mai mult »
Număr pozitiv
Un număr pozitiv este mai mare decât zero.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr pozitiv · Vezi mai mult »
Număr tetraedric
Un număr tetraedric sau tetraedral este un număr figurativ care reprezintă o piramidă cu o bază triunghiulară și trei laturi, numită tetraedru.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr tetraedric · Vezi mai mult »
Număr triunghiular
Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral umplut uniform cu puncte.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Număr triunghiular · Vezi mai mult »
Progresie
Termenul progresie se poate referi la:;Matematică.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Progresie · Vezi mai mult »
Seria lui Grandi
În analiza matematică, seria infinită 1 - 1 + 1 - 1 + …, numită și Seria lui Grandi sau a lui Leibniz, este o serie alternată ai cărei termeni sunt constanți.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Seria lui Grandi · Vezi mai mult »
Serie (matematică)
În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie (matematică) · Vezi mai mult »
Serie de puteri
În matematică, o serie de puteri (de o singură variabilă) este o serie infinită de forma: unde an reprezintă coeficienții celui de-al n-lea termen, c este o constantă, iar x variază in jurul lui c (din acest motiv se mai spune că seria este "centrată" în jurul lui c).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie de puteri · Vezi mai mult »
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Serie Taylor · Vezi mai mult »
Sfera Riemann
Sfera Riemann poate fi vizualizată ca un plan complex aplicat pe o sferă (printr-o formă de proiecție stereografică — detaliile sunt date în articol) În matematică sfera Riemann, numită astfel după Bernhard Riemann, este un model matematic al planului complex extins: planul complex plus un punct de la infinit.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Sfera Riemann · Vezi mai mult »
Specii (matematică)
În matematică, speciile sunt o noțiune care poate fi poziționată între logică și aritmetică.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Specii (matematică) · Vezi mai mult »
Teorema lui Lagrange
Teorema lui Lagrange este denumirea folosită pentru patru teoreme matematice atribuite lui Joseph-Louis Lagrange.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Teorema lui Lagrange · Vezi mai mult »
Teoria categoriilor
Reprezentare schematică a unei categorii cu obiecte ''X'', ''Y'', ''Z'' și morfisme ''f'', ''g'', ''g'' ∘ ''f''. (Categoria trei de identitate morfisme 1''X'', 1''Y'' și 1''Z'', dacă în mod explicit reprezentat, ar apărea ca trei săgeți, lângă literele X, Y, și Z, respectiv, fiecare având ca "arbore" un arc de cerc de măsurare de aproape 360 de grade.) Teoria categoriilor formalizează structura matematica și conceptele în ceea ce privește o colecție de obiecte și de săgeți (de asemenea, numite morfisme).
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Teoria categoriilor · Vezi mai mult »
Valoare (matematică)
În matematică o valoare poate fi orice obiect matematic.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și Valoare (matematică) · Vezi mai mult »
0 (cifră)
Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și 0 (cifră) · Vezi mai mult »
1 + 2 + 3 + 4 + …
În analiza matematică, suma tuturor numerelor naturale, 1 + 2 + 3 + 4 +... este o serie divergentă.
Nou!!: 1 − 2 + 3 − 4 + · · · și 1 + 2 + 3 + 4 + … · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
1 - 2 + 3 - 4 ..., 1 - 2 + 3 - 4 … .
