Cuprins
45 relaţii: Al-Betrugi, Albert Einstein, American Mathematical Society, Antichitatea, Asteroid, Astronomie, Astronomie fundamentală, Centrul Național Francez de Cercetări Științifice, Cinematică, Cometă, Conică, Dinamică, Encyclopædia Britannica, Fizică, Florin Diacu, Geocentrism, Gravitație, Henri Poincaré, Isaac Newton, Istoria astronomiei, Johannes Kepler, Legea atracției universale, Legile lui Kepler, Maroc, Matematică, Mecanică, Mecanică clasică, Mecanică hamiltoniană, Observatorul din Paris, Orbită, Pământ, Pierre-Simon de Laplace, Planetă, Ptolemeu, Secolul al XX-lea, Sistem dinamic, Soare, Springer Science+Business Media, Stea, Teoria haosului, Teoria relativității generale, Universitatea Princeton, 1609, 1618, 1687.
- Astrometrie
- Mecanică clasică
- Subdiscipline astronomice
Al-Betrugi
Nur ad-Din al-Bitruji (scris și: Nur al-Din Ibn Ishaq Al-Betrugi sau Abu Ishâk ibn al-Bitrogi), cunoscut și ca Al-Betrugi sau Al-Bitrugi, latinizat: Alpetragius, (n. ? - d. 1204) a fost un matematician și astronom islamic din Sevilla.
Vedea Mecanică cerească și Al-Betrugi
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Vedea Mecanică cerească și Albert Einstein
American Mathematical Society
American Mathematical Society (AMS) este o asociație de matematicieni profesioniști dedicați intereselor cercetării matematice și burselor și servește comunității naționale și internaționale prin publicațiile, întâlnirile, susținere și alte programe.
Vedea Mecanică cerească și American Mathematical Society
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Vedea Mecanică cerească și Antichitatea
Asteroid
253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.
Vedea Mecanică cerească și Asteroid
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Vedea Mecanică cerească și Astronomie
Astronomie fundamentală
Astronomia fundamentală este o parte a științei astronomiei care comportă mai multe ramuri de activitate sau discipline astronomice.
Vedea Mecanică cerească și Astronomie fundamentală
Centrul Național Francez de Cercetări Științifice
Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (în), cunoscut sub sigla CNRS, este cea mai mare organizație publică franceză de cercetări științifice.
Vedea Mecanică cerească și Centrul Național Francez de Cercetări Științifice
Cinematică
Cinematica (în lb. greacă, kinein, a se mișca) este o ramură a mecanicii clasice ce se ocupă cu studiul mișcării obiectelor fără a lua în considerație cauza ce duce la această mișcare.
Vedea Mecanică cerească și Cinematică
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Vedea Mecanică cerească și Cometă
Conică
Reprezentare grafică 3D a generării conicelor:'''A''': Parabolă'''B''': Cerc și elipsă'''C''': Hiperbole În matematică, o conică este curba care se obține prin intersectarea unui plan cu un con (mai exact este vorba de suprafața unui con drept, circular).
Vedea Mecanică cerească și Conică
Dinamică
Dinamica este o ramură a mecanicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, în special cu efectul forțelor asupra mișcării corpurilor respective.
Vedea Mecanică cerească și Dinamică
Encyclopædia Britannica
Logo Publicitate din anul 1913 pentru a 11-a ediție, cu sloganul "Când ai dubii - caută în Encyclopædia Britannica" Encyclopædia Britannica (ortografiat corect cu æ, dar scris frecvent Encyclopedia Britannica) este cea mai veche enciclopedie generală scrisă în limba engleză.
Vedea Mecanică cerească și Encyclopædia Britannica
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Mecanică cerească și Fizică
Florin Diacu
Florin Nicolae Diacu a fost un matematician român stabilit în Canada.
Vedea Mecanică cerească și Florin Diacu
Geocentrism
'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.
Vedea Mecanică cerească și Geocentrism
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Vedea Mecanică cerească și Gravitație
Henri Poincaré
Jules Henri Poincaré (IPA) a fost unul dintre cei mai mari matematicieni și fizicieni francezi.
Vedea Mecanică cerească și Henri Poincaré
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Vedea Mecanică cerească și Isaac Newton
Istoria astronomiei
Istoria astronomiei, este istoria știintei care studiază corpurile cerești.
Vedea Mecanică cerească și Istoria astronomiei
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Vedea Mecanică cerească și Johannes Kepler
Legea atracției universale
G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.
Vedea Mecanică cerească și Legea atracției universale
Legile lui Kepler
În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.
Vedea Mecanică cerească și Legile lui Kepler
Maroc
Maroc (al-Maġrib; berberă: Amerruk / Murakuc), oficial Regatul Maroc (المملكة المغربية, al-Mamlakah al-Maġribiyya) este o țară situată în Africa de Nord, la sud de Spania, precum și la 349 km sud-est de Portugalia.
Vedea Mecanică cerească și Maroc
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Vedea Mecanică cerească și Matematică
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Vedea Mecanică cerească și Mecanică
Mecanică clasică
Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.
Vedea Mecanică cerească și Mecanică clasică
Mecanică hamiltoniană
În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788.
Vedea Mecanică cerească și Mecanică hamiltoniană
Observatorul din Paris
Observatorul din Paris (în) este un observator astronomic implantat pe trei situri: Paris (avenue de l'Observatoire), Meudon și Nançay.
Vedea Mecanică cerească și Observatorul din Paris
Orbită
Orbită se poate referi la.
Vedea Mecanică cerească și Orbită
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Mecanică cerească și Pământ
Pierre-Simon de Laplace
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.
Vedea Mecanică cerească și Pierre-Simon de Laplace
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Vedea Mecanică cerească și Planetă
Ptolemeu
Ptolemeu (n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, astrolog, cartograf, matematician, fizician, filozof și muzician antic.
Vedea Mecanică cerească și Ptolemeu
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Vedea Mecanică cerească și Secolul al XX-lea
Sistem dinamic
Atractorul Lorenz este un exemplu de sistem neliniar dinamic. Conceptul de sistem dinamic este o formalizare matematică a oricărei "reguli" fixate care descrie dependența de timp a poziției unui punct în spațiu.
Vedea Mecanică cerească și Sistem dinamic
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Vedea Mecanică cerească și Soare
Springer Science+Business Media
Springer Science+Business Media, cunoscută în general drept Springer, este o editură multinațională germană, care publică cărți, e-bookuri și reviste științifice evaluate de colegi din publicații științifice, umaniste, tehnice și medicale (STM).
Vedea Mecanică cerească și Springer Science+Business Media
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Mecanică cerească și Stea
Teoria haosului
Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, a acelor sisteme care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei).
Vedea Mecanică cerească și Teoria haosului
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Vedea Mecanică cerească și Teoria relativității generale
Universitatea Princeton
Clădirea ''Alexander Hall'' din campusul universităţii Princeton Universitatea Princeton este o universitate particulară de cercetare din SUA situată în localitatea Princeton, New Jersey.
Vedea Mecanică cerească și Universitatea Princeton
1609
1609 (MDCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi demarți.
Vedea Mecanică cerească și 1609
1618
1618 (MDCXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Mecanică cerească și 1618
1687
1687 (MDCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Mecanică cerească și 1687
Vezi și
Astrometrie
- Aberația luminii
- Astrolab
- Astrometrie
- Catalog stelar
- Cefeidă
- Conjuncție (astronomie)
- Diametru unghiular
- Dioptra
- Distanță unghiulară
- Efemeridă
- Henrietta Swan Leavitt
- Marea conjuncție
- Mecanică cerească
- Mișcare proprie
- Măsurarea distanțelor în astronomie
- Nutație
- Opoziție (astronomie)
- Paralaxă
- Produs cracovian
- Sizigie (astronomie)
- Tranzit astronomic
- Tranzitul lui Venus din 1639
- Viteză radială
Mecanică clasică
- Centru de masă
- Cinematică
- Curs de fizică teoretică
- Debitmetru masic
- Ecuații de mișcare
- Forța Coriolis
- Forța aparentă
- Forță
- Forță centrală
- Forță generalizată
- Frecare
- Inerție (fizică)
- Istoria mecanicii clasice
- Legile lui Newton
- Mecanica mediilor continue
- Mecanică cerească
- Mecanică clasică
- Mecanică hamiltoniană
- Mișcare rectilinie
- Portanță
- Problema celor trei corpuri
- Reacțiune
- Rotație
- Simetrie de translație
- Sistem de referință inerțial
- Supraaccelerație
- Teorema lui Bertrand
- Teorema lui Newton a orbitelor rotitoare
- Teorema rachetei de tenis
- Teoria cinetică a gazelor
- Vector Laplace-Runge-Lenz (LRL)
Subdiscipline astronomice
- Arheoastronomie
- Astrobiologie
- Astrochimie
- Astrofizică
- Astrometrie
- Astronomie extragalactică
- Astronomie galactică
- Astronomie geodezică
- Mecanică cerească
- Planetologie
- Radioastronomie