Cuprins
37 relaţii: Calasetta, Carloforte, Consoană africată, Consoană alveolară, Consoană dentală, Consoană fricativă, Consoană labială, Consoană laterală, Consoană nazală, Consoană oclusivă, Consoană palatală, Consoană postalveolară, Consoană sonantă, Consoană surdă, Consoană velară, Consoană vibrantă, Continuum dialectal, Corsica, Deschidere vocalică, Genova, Insula San Pietro, Liguria, Limba catalană, Limba emiliano-romagnolă, Limba franceză, Limba italiană, Limba lombardă, Limba piemonteză, Limba română, Limbă koiné, Monaco, Republica Genova, Sant'Antioco, Sardinia, Vocală anterioară, Vocală centrală, Vocală posterioară.
Calasetta
Calasetta este o comună din provincia Sud Sardinia, regiunea Sardinia, Italia, cu o populație de 2.861 de locuitori și o suprafață de 31,06 km².
Vedea Limba liguriană și Calasetta
Carloforte
Orașul Carloforte este singura localitate din Insula San Pietro, provincia Sud Sardinia, regiunea Sardinia, Italia, cu o populație de 6.420 de locuitori și o suprafață de 51,1 km².
Vedea Limba liguriană și Carloforte
Consoană africată
În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.
Vedea Limba liguriană și Consoană africată
Consoană alveolară
În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Vedea Limba liguriană și Consoană alveolară
Consoană dentală
În fonetică, se numesc consoane dentale acele consoane al căror loc de articulare este la nivelul dinților.
Vedea Limba liguriană și Consoană dentală
Consoană fricativă
În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.
Vedea Limba liguriană și Consoană fricativă
Consoană labială
O consoană labială este o consoană în cadrul cărei articulări se folosesc ambele buze (articulare bilabială) sau buza inferioară și dinții superioară (articulare labiodentală).
Vedea Limba liguriană și Consoană labială
Consoană laterală
În fonetică, consoanele laterale sînt acele consoane articulate prin atingerea vîrfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori în timp ce fluxul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii sau numai printr-una din ele.
Vedea Limba liguriană și Consoană laterală
Consoană nazală
În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.
Vedea Limba liguriană și Consoană nazală
Consoană oclusivă
Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.
Vedea Limba liguriană și Consoană oclusivă
Consoană palatală
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Vedea Limba liguriană și Consoană palatală
Consoană postalveolară
În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Vedea Limba liguriană și Consoană postalveolară
Consoană sonantă
În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.
Vedea Limba liguriană și Consoană sonantă
Consoană surdă
Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.
Vedea Limba liguriană și Consoană surdă
Consoană velară
În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Vedea Limba liguriană și Consoană velară
Consoană vibrantă
În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator.
Vedea Limba liguriană și Consoană vibrantă
Continuum dialectal
Cele mai importante cazuri de continuum dialectal în Europa În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă.
Vedea Limba liguriană și Continuum dialectal
Corsica
Corsica (în corsicană Corsica, în) este una dintre cele 18 regiuni ale Franței situată pe insula omonimă, de cultură italică (și italică prin istoria sa) din Marea Mediterană.
Vedea Limba liguriană și Corsica
Deschidere vocalică
În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.
Vedea Limba liguriană și Deschidere vocalică
Genova
Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia.
Vedea Limba liguriană și Genova
Insula San Pietro
Insula San Pietro (în limba tabarchină Uiza de San Pé, în sardă Isula 'e Sàntu Pèdru), este una dintre cele două insule principale ale Arhipelagului Sulcis, situat în largul Peninsulei Sulcis pe coasta de sud - vest a Sardiniei.
Vedea Limba liguriană și Insula San Pietro
Liguria
Liguria este o regiune de coastă în nord-vestul Italiei, a cărei capitală este Genova (727.000 locuitori).
Vedea Limba liguriană și Liguria
Limba catalană
Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia.
Vedea Limba liguriană și Limba catalană
Limba emiliano-romagnolă
Limba emiliano-romagnolă este, conform diferiților lingviști, fie un dialect al limbii italiene, fie o limbă romanică de sine stătătoare, vorbită în nord-estul Italiei.
Vedea Limba liguriană și Limba emiliano-romagnolă
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Vedea Limba liguriană și Limba franceză
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Vedea Limba liguriană și Limba italiană
Limba lombardă
Limba lombardă (nume nativ: lombard / lumbard / lumbàart, în funcție de ortografie; pronunțat sau) constă într-un grup de dialecte vorbite de milioane de persoane în Italia de Nord și Elveția de Sud, incluzând cea mai mare parte a Lombardiei și a unor zone din regiunile învecinate, în special partea de est a Piemontului și partea de vest a Trentoului, și în Elveția în cantonele Ticino și Grisunilor.
Vedea Limba liguriană și Limba lombardă
Limba piemonteză
Limba piemonteză este, conform diferiților lingviști, fie un dialect al limbii italiene, fie o limbă romanică de sine stătătoare, vorbită în nord-vestul Italiei.
Vedea Limba liguriană și Limba piemonteză
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Vedea Limba liguriană și Limba română
Limbă koiné
În lingvistică, o limbă koiné, dialect koiné, sau simplu koiné (limba greacă veche κοινή, " comună") este o limbă standard sau dialect care s-a dezvoltat ca urmare a contactului dintre două sau mai multe varietăți inteligibile mutual (dialecte) ale aceleași limbi.
Vedea Limba liguriană și Limbă koiné
Monaco
Monaco, oficial Principatul Monaco (în), este un oraș-stat și microstat suveran, situat pe Riviera Franceză din Europa de Vest.
Vedea Limba liguriană și Monaco
Republica Genova
Republica Genova (Repùbrica de Zena în ligură, Respublica Ianuensis în latină), în mod oficial până la 1528 și Communis Ianuensis Republica companion Serene de Genova în 1580 - cunoscută sub numele Superba, Stăpâna, Stăpâna Mărilor, Magnifica Republică - a fost un stat independent apărut prin fragmentarea Lombardiei.
Vedea Limba liguriană și Republica Genova
Sant'Antioco
Sant'Antioco este o comună din provincia Sud Sardinia, regiunea Sardinia, Italia, cu o populație de 11.390 de locuitori și o suprafață de 87,9 km².
Vedea Limba liguriană și Sant'Antioco
Sardinia
Sardinia (Sardigna, Sardinna sau Sardinnia în sardă, Sardegna în italiană, Sardenya în catalană) este o insulă din Marea Mediterană, situată între Peninsula Italică, coasta sudică a Franței și coasta Tunisiei, la sud de Corsica.
Vedea Limba liguriană și Sardinia
Vocală anterioară
În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.
Vedea Limba liguriană și Vocală anterioară
Vocală centrală
În fonetică, o vocală centrală (sau vocală medială) este o vocală articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.
Vedea Limba liguriană și Vocală centrală
Vocală posterioară
În fonetică, o vocală posterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție retrasă, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.
Vedea Limba liguriană și Vocală posterioară
Cunoscut ca Liguriana, Liguriană, Limba genoveză, Limba ligurică, Limba ligură.