Cuprins
262 relaţii: Accelerator de particule, Adsorbție, Agitație termică, Albert Einstein, Alotropie, Annalen der Physik, Antihidrogen, Antimaterie, Antiproton, Apă, Argon, Atmosfera Pământului, Atomul de hidrogen, Aur, Înveliș electronic, Azot, Ångström, Bariera Coulomb, Bariu, Beriliu, Big Bang, Bismut, Bor (element), Botanică, Bula Locală, Calcogen, Calea Lactee, Carbon, Carbon-14, Câmp electric, Câmp magnetic, Centru de masă, Centrul de Zbor Spațial Goddard, CERN, Cesiu, Chimie, Clorură de sodiu, Compus chimic, Compus organic, Condensatul Bose-Einstein, Configurație electronică, Constanta Planck, Cristal, Cristalizare, Cupru, Curent electric, Detector de particule, Deuteriu, Dezintegrare alfa, Dezintegrare beta, ... Extinde indicele (212 Mai Mult) »
- Atomi
- Chimie
Accelerator de particule
Accelerator de particule circular Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare.
Vedea Atom și Accelerator de particule
Adsorbție
Adsorbția reprezintă în fizică fenomenul de reținere a moleculelor unei substanțe fluide (numite adsorbat) pe suprafața unui corp lichid sau solid (adsorbant).
Vedea Atom și Adsorbție
Agitație termică
Simularea mișcării browniene a unei particule macroscopice (particula de praf) în timpul coliziunii ei cu un mare număr de particule microscopice (molecule de gaz) ce se mișcă cu diferite viteze si in directii diferite. Agitația termică este o mișcare spontană, complet haotică și dependentă de temperatura mediului, a unor particule sau molecule aflate într-o suspensie coloidală sau dispersie gazoasă.
Vedea Atom și Agitație termică
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Vedea Atom și Albert Einstein
Alotropie
Diamantul si grafitul sunt 2 forme alotrope ale carbonului:forme pure ale aceluiași element care diferă in structura. Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a prezenta două sau mai multe forme cristaline, când atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice constituente.
Vedea Atom și Alotropie
Annalen der Physik
Annalen der Physik este un jurnal de fizică cu o vechime de peste 200 de ani.
Vedea Atom și Annalen der Physik
Antihidrogen
Imagine 3D a atomului de antihidrogen format din antiproton și pozitron. Antihidrogenul este omologul format din antimaterie al hidrogenului.
Vedea Atom și Antihidrogen
Antimaterie
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protoni, neutroni și electroni.
Vedea Atom și Antimaterie
Antiproton
Antiprotonul (\bar) este antiparticula protonului.
Vedea Atom și Antiproton
Apă
*Acest articol se concentrează asupra apei așa cum este percepută în viața de zi cu zi.
Vedea Atom și Apă
Argon
Argonul este un element chimic aflat pe poziția a 18-a în tabelul periodic al elementelor.Are simbolul Ar si numarul atomic 18, Se găsește sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră.
Vedea Atom și Argon
Atmosfera Pământului
Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.
Vedea Atom și Atmosfera Pământului
Atomul de hidrogen
Atomul de hidrogen în tabelul nuclidelor Reprezentarea atomului de hidrogen, unde raza confirmă cea indicată de modelul atomic Bohr Atomul de hidrogen este atomul hidrogenului, care este cel mai simplu element chimic.
Vedea Atom și Atomul de hidrogen
Aur
Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.
Vedea Atom și Aur
Înveliș electronic
În chimie și fizică atomică, un înveliș electronic, sau un nivel energetic principal, reprezintă acea parte a atomului în care electronii orbitează în jurul nucleului atomic.
Vedea Atom și Înveliș electronic
Azot
Liniile Spectrale de Azot Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7.
Vedea Atom și Azot
Ångström
Simbolul ångströmului Un ångström, pronunțat (v. AFI), este o unitate de măsură pentru lungimi, denumită așa după fizicianul suedez Anders Jonas Ångström.
Vedea Atom și Ångström
Bariera Coulomb
Bariera Coulomb, numită astfel după legea lui Coulomb, care este la rândul ei numită astfel după fizicianul Charles-Augustin de Coulomb, este bariera energetică creată de interacțiunea electrostatică, pe care trebuie să o depășească două nuclee, astfel încât acestea să poată ajunge suficient de aproape pentru a iniția o reacție nucleară.
Vedea Atom și Bariera Coulomb
Bariu
Bariul (din gr. βαρύς: "greu", din cauza densității mineralului barita) este un element chimic cu simbolul Ba și numărul atomic 56.
Vedea Atom și Bariu
Beriliu
Structura atomică a beriliului Beriliul este un element chimic notat cu simbolul Be și care are numărul atomic 4.
Vedea Atom și Beriliu
Big Bang
Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.
Vedea Atom și Big Bang
Bismut
miniatura Bismutul este un element chimic aflat în poziția 83 din tabelul periodic al elementelor.
Vedea Atom și Bismut
Bor (element)
Borul este un element chimic având simbolul chimic B și numărul atomic 5.
Vedea Atom și Bor (element)
Botanică
Botanica este știința plantelor Botanica (din limba greacă, βοτάνη.
Vedea Atom și Botanică
Bula Locală
Bula Locală (reprezentare grafică) Bula Locală este o cavitate în mediul interstelar al brațului Orion din Calea Lactee.
Vedea Atom și Bula Locală
Calcogen
Calcogenii sunt elementele chimice din grupa 16 a tabelului periodic.
Vedea Atom și Calcogen
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Vedea Atom și Calea Lactee
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Vedea Atom și Carbon
Carbon-14
Carbon-14 (14C, radiocarbonul sau carbonul radioactiv) este un izotop radioactiv al carbonului ce conține 6 protoni și 8 neutroni în nucleu atomic.
Vedea Atom și Carbon-14
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Vedea Atom și Câmp electric
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Vedea Atom și Câmp magnetic
Centru de masă
Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.
Vedea Atom și Centru de masă
Centrul de Zbor Spațial Goddard
Centrul Goddard văzut din aer Centrul de Zbor Spațial Goddard (în este un laborator de cercetare spațială al NASA, înființat la 1 mai 1959, fiind primul centru de zboruri spațiale al agenției.Langley Research Center, însă, este cel mai vechi centru de teren al NASA La GSFC lucrează aproximativ de civili și lucrători cu contract de colaborare, și se află la aproximativ nord-est de Washington, D.C.
Vedea Atom și Centrul de Zbor Spațial Goddard
CERN
Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (în engleză: European Organization for Nuclear Research, în franceză: Organisation européenne pour la recherche nucléaire), cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire în limba franceză Conseil européen pour la recherche nucléaire (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară; CERN se pronunță în franceză, v.
Vedea Atom și CERN
Cesiu
Cesiul este un element chimic din grupa metalelor alcaline cu simbolul Cs și cu numărul atomic 55.
Vedea Atom și Cesiu
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Vedea Atom și Chimie
Clorură de sodiu
Clorura de sodiu (denumită impropriu și sare de bucătărie) este sarea sodiului cu acidul clorhidric și are formula NaCl.
Vedea Atom și Clorură de sodiu
Compus chimic
Compusul chimic este o substanță chimică pură, formată din două sau mai multe elemente chimice ce au între ele un raport de atomi și de mase bine stabilit (spre deosebire de amestecuri), și care pot fi separate prin reacții chimice.
Vedea Atom și Compus chimic
Compus organic
Metanul este cel mai simplu compus organic Un compus organic este un compus chimic a cărui moleculă conține legături chimice hidrogen-carbon.
Vedea Atom și Compus organic
Condensatul Bose-Einstein
Condensatul Bose-Einstein este o stare de agregare a materiei (numită și cea de-a cincea stare a materiei), care se formează atunci când un gaz de bosoni la densități mici este răcit la temperaturi foarte apropiate de zero absolut (-273,15 °C).
Vedea Atom și Condensatul Bose-Einstein
Configurație electronică
Configurația electronică a unui element chimic din tabelul periodic descrie aranjarea sau distribuirea electronilor săi în norul electronic.
Vedea Atom și Configurație electronică
Constanta Planck
O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.
Vedea Atom și Constanta Planck
Cristal
Acest articol se referă la noțiunea din știință de cristal.
Vedea Atom și Cristal
Cristalizare
Formarea de gheață datorită umidității ridicate și a temperaturii scăzute. Cristalizarea este procesul (poate fi natural sau artificial) de formare a unor cristale solide dintr-o soluție, topitură sau mai rar dintr-un gaz.
Vedea Atom și Cristalizare
Cupru
Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.
Vedea Atom și Cupru
Curent electric
Trăsnetul este o formă de curent electric. Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.
Vedea Atom și Curent electric
Detector de particule
Categorii și tipuri de detectoare de particule Un detector de particule este un aparat care permite detectarea, identificarea și urmărirea particulelor produse în procese elementare, cum sunt razele cosmice, reacțiile nucleare sau procesele din acceleratorii de particule.
Vedea Atom și Detector de particule
Deuteriu
Deuteriul este un izotop stabil al hidrogenului, cu număr de masă 2.
Vedea Atom și Deuteriu
Dezintegrare alfa
Dezintegrarea alfa este un tip de dezintegrare radioactivă în care un nucleu atomic emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu) și se trasformă (se dezintegrează) într-un atom cu un număr de masă cu 4 mai mic și cu un număr atomic cu 2 mai mic.
Vedea Atom și Dezintegrare alfa
Dezintegrare beta
Dezintegrarea beta (β) este un tip de dezintegrare radioactivă, în urma căreia un nucleu atomic emite particule beta (electroni sau pozitroni).
Vedea Atom și Dezintegrare beta
Diamant
Ångströmi Diamantul este un mineral nativ și în același timp o piatră prețioasă.
Vedea Atom și Diamant
Diameter
DIAMETER este un protocol de autentificare, autorizare și contabilizare pentru aplicații de genul acces la rețea sau IP mobility.
Vedea Atom și Diameter
Dioxid de carbon
Structura 3D a cristalului de „gheață uscată” Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen, este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate de origine organică.
Vedea Atom și Dioxid de carbon
Echilibru hidrostatic
Echilibrul hidrostatic sau balanță hidrostatică este o condiție din mecanica fluidelor pentru care un volum de fluid este în repaus sau la viteză constantă.
Vedea Atom și Echilibru hidrostatic
Echivalență masă-energie
Einstein, ''E''.
Vedea Atom și Echivalență masă-energie
Ecuația lui Schrödinger
Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.
Vedea Atom și Ecuația lui Schrödinger
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Vedea Atom și Efect fotoelectric
Efectul tunel
Efectul tunel rezultă din capacitatea unui obiect cuantic de a străbate o barieră de potențial la scară atomică, fapt care ar fi imposibil după legile mecanicii clasice "sensu stricto".
Vedea Atom și Efectul tunel
Efectul Zeeman
Efectul Zeeman, numit după fizicianul olandez Pieter Zeeman, este efectul divizării unei linii spectrale în mai multe componente în prezența unui câmp magnetic static.
Vedea Atom și Efectul Zeeman
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Vedea Atom și Electromagnetism
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Vedea Atom și Electron
Electron de valență
valența egală cu patru, fiind tetravalent. Fiecare atom de hidrogen are un electron de valență, fiind univalent. În chimie, un electron de valență este acel electron dintr-un atom care poate participa la formarea de legături chimice.
Vedea Atom și Electron de valență
Electronvolt
Electronvoltul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt.
Vedea Atom și Electronvolt
Electrostatică
Electrostatica este știința care se ocupă cu studiul sarcinilor electrice aflate în repaus.
Vedea Atom și Electrostatică
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Vedea Atom și Element chimic
Element transactinid
Elementele transactinide (transactinoide) sunt elementele chimice sintetice cu număr de ordine Z≥ 104.
Vedea Atom și Element transactinid
Element transuranian
Poziția elementelor transuraniene în tabelul periodic Un element transuranian (transuranic) este un element chimic cu numărul de ordine Z≥ 93, urmând uraniului în sistemul periodic al elementelor.
Vedea Atom și Element transuranian
Elipsoid
Elipsoidul este o suprafață cuadrică, echivalentul tridimensional al elipsei, prin aceea că este definită ca locul geometric în spațiu al punctelor pentru care suma distanțelor până la două puncte fixe denumite focare este constantă, proprietate pe care elipsa o are în spațiu.
Vedea Atom și Elipsoid
Emisie spontană
In mod natural, atomul se gaseste pe starea sa fundamentala corespunzatoare celei mai de jos energii, E1.
Vedea Atom și Emisie spontană
Emisie stimulată
În optică, emisia stimulată este procesul prin care, sub influența unui foton, materia emite energie sub forma unui alt foton care are aceeași frecvență (lungime de undă) și fază ca și fotonul inițial.
Vedea Atom și Emisie stimulată
Energie de ionizare
Energia de ionizare, cunoscută și sub denumirea de potențial de ionizare, reprezintă cantitatea de energie care este necesară pentru ca un electron dintr-un atom sau o moleculă să fie cedat.
Vedea Atom și Energie de ionizare
Energie potențială
Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.
Vedea Atom și Energie potențială
Ernest Rutherford
Ernest Rutherford Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908.
Vedea Atom și Ernest Rutherford
Erwin Schrödinger
Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.
Vedea Atom și Erwin Schrödinger
Experimentul Stern-Gerlach
Placă comemorativă la ''Physikalischer Verein'' din Frankfurt pe Main Textul inscripției: ''În februarie 1922, în această clădire a asociației Physikalischer Verein, Otto Stern și Walther Gerlach au făcut descoperirea fundamentală a cuantificării în spațiu a momentelor magnetice din atomi.
Vedea Atom și Experimentul Stern-Gerlach
Femtometru
Femtometrul (simbol fm) este o unitate de măsură de lungime în sistemul internațional de unități.
Vedea Atom și Femtometru
Fermion
Fermionii sunt o clasă de particulele elementare ce au spinul semiîntreg, și care au fost denumite după fizicianul italian Enrico Fermi, considerat părintele fizicii nucleare.
Vedea Atom și Fermion
Feromagnetism
Feromagnetismul este prezent la materialele care au un moment magnetic și care interacționează unele cu altele.
Vedea Atom și Feromagnetism
Fier
Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.
Vedea Atom și Fier
Fisiune nucleară
Un neutron termic este absorbit de un nucleu de uraniu-235, care fisionează în alte elemente mai ușoare și neutroni rapizi. Fisiunea este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică.
Vedea Atom și Fisiune nucleară
Fizică statistică
Fizica statistică reunește trei discipline ale fizicii teoretice, înrudite prin obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: termodinamică, mecanică statistică și teorie cinetică.
Vedea Atom și Fizică statistică
Forță nucleară
fm suportă o forță de respingere (pozitivă) mare. Particulele separate de o distanță mai mare de 1 fm sunt încă atrase (potențialul Yukawa), dar forța scade exponențial cu distanța. Energia potențială corespunzătoare (în MeV) a doi nucleoni, în funcție de distanța calculată din potențialul Reid.
Vedea Atom și Forță nucleară
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Vedea Atom și Foton
Francis William Aston
Francis William Aston a fost un chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1922).
Vedea Atom și Francis William Aston
Frecvență
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.
Vedea Atom și Frecvență
Frederick Soddy
Frederick Soddy a fost un fizician și chimist britanic.
Vedea Atom și Frederick Soddy
Fundația Nobel
Fundația Nobel este o organizație privată fondată în 29 iunie 1900 pentru a administra finanțele Premiilor Nobel, pe baza testamentului lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei.
Vedea Atom și Fundația Nobel
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Vedea Atom și Fuziune nucleară
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Vedea Atom și Gaz
Gaz nobil
Gazele nobile sau gazele rare sunt substanțe care au toate straturile complet ocupate cu electroni.
Vedea Atom și Gaz nobil
Geneva
Geneva (sectorul internațional) Geneva (în, în) este un oraș elvețian situat în extremitatea vestică a țării, capitală a cantonului cu același nume.
Vedea Atom și Geneva
Gilbert Newton Lewis
Gilbert Newton Lewis, membru străin al Royal Society (n. 25 octombrie 1875 – d. 23 martie 1946) a fost un chimist fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni.
Vedea Atom și Gilbert Newton Lewis
Gluon
Gluonul este o particulă elementară care intermediază interacțiile tari dintre quarkuri.
Vedea Atom și Gluon
Grafit
Grafitul sau plombagina (denumire de specialitate) este un mineral răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după diamant un element stabil datorită structurii simetrice de C60 cu o compoziție chimică de carbon pur cristalizând hexagonal, rar romboedric sau fiind sub formă amorfă.
Vedea Atom și Grafit
Hadron
Hadron (din greacă: ἁδρός.
Vedea Atom și Hadron
Hans Geiger
Johannes „Hans“ Wilhelm Geiger a fost un fizician german, cunoscut prin descoperirea împreună cu Walther Müller a detectorului de particule Geiger-Müller.
Vedea Atom și Hans Geiger
Harvard University Press
Kittredge Hall, sediul Harvard University Press Harvard University Press (HUP) este o editură înființată pe 13 ianuarie 1913 ca divizie a Universității Harvard și axată pe publicarea de lucrări științifice.
Vedea Atom și Harvard University Press
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Vedea Atom și Heliu
Henry Moseley
Henry Gwyn-Jeffreys Moseley (n. 23 noiembrie 1887 - d. 10 august 1915) a fost un fizician englez.
Vedea Atom și Henry Moseley
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Vedea Atom și Hidrogen
Hidron
În chimie, hidronul reprezintă denumirea generică utilizată pentru formele cationice ale atomului de hidrogen, reprezentat cu simbolul.
Vedea Atom și Hidron
Imagistică prin rezonanță magnetică
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), cunoscută și sub numele de tomografie prin rezonanță magnetică (TRM) sau imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN), este o tehnică non-invazivă de imagistică medicală utilizată pentru a investiga anatomia și procesele fiziologice ale corpului uman, în ambele cazuri de sănătate sau boală.
Vedea Atom și Imagistică prin rezonanță magnetică
Imperial College London
Imperial College London este o universitate publică din Londra, Regatul Unit care este specializată in știința, inginerie, medicină și afaceri.
Vedea Atom și Imperial College London
Impuls
„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.
Vedea Atom și Impuls
Interacțiune slabă
Interacțiunea slabă (adesea numită și interacțiunea nucleară slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale.
Vedea Atom și Interacțiune slabă
Interacțiune tare
Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.
Vedea Atom și Interacțiune tare
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Vedea Atom și Ion
Ionizare
Ionizarea este procesul prin care atomii câștigă sau pierd electroni.
Vedea Atom și Ionizare
Ipoteza De Broglie
În fizică, ipoteza De Broglie este afirmația că materia (orice obiect) are o natură ondulatorie (dualitatea undă-corpuscul).
Vedea Atom și Ipoteza De Broglie
Irving Langmuir
Irving Langmuir a fost un chimist și fizician din Statele Unite ale Americii, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1932).
Vedea Atom și Irving Langmuir
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Vedea Atom și Izotop
Izotop stabil
Un izotop stabil este o specie nucleară a unui element chimic care nu este radioactivă, prin urmare nu suferă transformări nucleare în decursul timpului.
Vedea Atom și Izotop stabil
James Chadwick
Sir James Chadwick a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului și unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan.
Vedea Atom și James Chadwick
Jean Baptiste Perrin
Jean-Baptiste Perrin a fost un fizician francez laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1926.
Vedea Atom și Jean Baptiste Perrin
John Dalton
John Dalton (n. 6 septembrie 1766 – d. 27 iulie 1844) a fost un fizician și chimist englez.
Vedea Atom și John Dalton
Joseph John Thomson
Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.
Vedea Atom și Joseph John Thomson
Laser
Lasere Un exemplu de laser microscopic (sus) și unul gigantic (jos). Un laser reglat pe lungimea de undă din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din păturile superioare ale atmosferei. Un laser cu heliu-neon. Segmentul luminos din centru nu este raza laser, ci tubul de descărcare; pe ecranul din dreapta se poate observa punctul luminos produs de fasciculul laser.
Vedea Atom și Laser
Legătură chimică
Legătura chimică este forța de atracție care se manifestă între atomi, ioni sau molecule și care permite formarea compușilor chimici, cristalelor sau a altor specii chimice.
Vedea Atom și Legătură chimică
Legătură covalentă
Legătura covalentă este legătura chimică ce presupune punerea în comun a unor perechi de electroni între atomi.
Vedea Atom și Legătură covalentă
Legătură ionică
fluorura de sodiu. Sodiul cedează un electron pentru a-și forma configurație electronică stabilă, iar electronul său este primit de către atomul de fluor. Sub acțiunea forțelor electrostatice, cei doi atomi se atrag reciproc. Legătura ionică este un tip de legătură chimică formată datorită existenței unor forțe electrostatice dintre doi ioni încărcați cu sarcini opuse.
Vedea Atom și Legătură ionică
Legea lui Coulomb
Diagramă care descrie mecanismul de bază al legii lui Coulomb; sarcini de același semn se resping, iar sarcini de semne opuse se atrag. Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785 de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus.
Vedea Atom și Legea lui Coulomb
Legea proporțiilor multiple
Legea proporțiilor multiple este o lege utilizată în chimie și imaginată de John Dalton.
Vedea Atom și Legea proporțiilor multiple
Lichid
Un lichid este o substanță aflată în stare de agregare intermediară între starea solidă și cea gazoasă.
Vedea Atom și Lichid
Limită a unei funcții
În calculul diferențial și calculul integral un concept important este cel de limită a unei funcții.
Vedea Atom și Limită a unei funcții
Linie spectrală
Linia spectrală reprezintă tranziția cuantică a unui electron dintre diferitele nivele energetice din atomi si molecule.
Vedea Atom și Linie spectrală
Lise Meitner
Lise (Elise) Meitner, a fost o fiziciană nuclearistă austriacă de origine evreiască.
Vedea Atom și Lise Meitner
Litiu
Litiu Litiul (din greacă: λίθος lithos, "piatră") este un element chimic având simbolul chimic Li și numărul atomic 3.
Vedea Atom și Litiu
Louis de Broglie
Louis de Broglie (circa 1930),desen de Gheorghe Manu Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde (vezi Dualismul corpuscul-undă).
Vedea Atom și Louis de Broglie
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Vedea Atom și Lumină
Lungime de undă
Reprezentare grafică a lungimii de undă \lambda \, În fizică, lungimea de undă (notată cu \lambda \) a unei unde sinusoide este o mărime fizică ce caracterizează perioada spațială a undei. O unda este compusa din valuri, iar lungimea de unda este distanta dintre doua valuri, altfel spus, distanta dintre varful unui val si varful valului urmator.
Vedea Atom și Lungime de undă
Magnetism
Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.
Vedea Atom și Magnetism
Margaret Todd
Margaret Georgina Todd a fost scriitoare și medic scoțiană.
Vedea Atom și Margaret Todd
Masă atomică
Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.
Vedea Atom și Masă atomică
Materia întunecată
În astronomie și cosmologie, materia întunecată este în prezent un tip necunoscut de materie despre care se consideră că ar conține o mare parte din masa totală a universului.
Vedea Atom și Materia întunecată
Materie
Materia (lat. materia.
Vedea Atom și Materie
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.
Vedea Atom și Mecanică cuantică
Mediu interstelar
hidrogenului ionizat în zonele mediului interstelar galactic vizibil din emisfera nordică a Pământului. Voyager 1 este primul obiect artificial care a ajuns în mediul interstelar În astronomie, mediul interstelar reprezintă totalitatea materiei care există în spațiul dintre sistemele stelare și galaxii.
Vedea Atom și Mediu interstelar
Metal
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Vedea Atom și Metal
Microscop cu efect tunel
Schema de funcționare a unui STM Microscopul cu efect tunel (STM, din) este un tip de microscop utilizat pentru a obține imagini de la nivel atomic.
Vedea Atom și Microscop cu efect tunel
Microscop optic
Microscopul optic este un tip de microscop în care se utilizează spectrul vizibil al luminii și un sistem de lentile optice pentru a genera imagini mărite ale unor obiecte de dimensiuni reduse.
Vedea Atom și Microscop optic
Miuon
Miuonul sau muonul (de la litera greacă μ – miu sau mu) este o particulă elementară cu o sarcină electrică egală cu a electronului dar cu o masă mult mai mare.
Vedea Atom și Miuon
Modelul atomic Bohr
Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr.
Vedea Atom și Modelul atomic Bohr
Modelul atomic Thomson
Modelul "cozonacului cu stafide", elaborat de J.J. Thomson Modelul Thomson este un model clasic care presupune că atomul e alcătuit din electroni dispuși în interiorul unei sfere cu raza de ordinul 10-10m, încărcate uniform cu o sarcină pozitivă.
Vedea Atom și Modelul atomic Thomson
Modelul standard
Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.
Vedea Atom și Modelul standard
Modul
Graficul funcţiei modul În matematică, modulul sau valoarea absolută a unui număr real x, notat |x|, este numărul real luat fără semn (astfel, de exemplu, 3 este valoarea absolută a numerelor 3 și −3).
Vedea Atom și Modul
Mol
Molul (numit și moleculă-gram atunci când se referă la molecule) este unitatea de măsură fundamentală în SI a cantității de substanță.
Vedea Atom și Mol
Moleculă
Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.
Vedea Atom și Moleculă
Moleculă diatomică
Moleculele diatomice sunt acele molecule care sunt compuse doar din doi atomi, care pot fi identici sau diferiți.
Vedea Atom și Moleculă diatomică
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Vedea Atom și Moment cinetic
Moment magnetic
Momentul magnetic e o mărime fizică care determină mărimea momentului forței căreia un magnet îi este supus în câmp magnetic extern.
Vedea Atom și Moment magnetic
Multiplu
În matematică, un multiplu este dintre un număr dat, de obicei întreg, și un număr întreg.
Vedea Atom și Multiplu
Nanometru
Un nanometru, cu simbolul „nm”, este o lungime egală cu o miliardime dintr-un metru sau o milionime dintr-un milimetru.
Vedea Atom și Nanometru
NASA
Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.
Vedea Atom și NASA
Nature
Nature este o revistă științifică săptămânală britanică înființată în anul 1869 de Alexander Macmillan, la îndemnul lui Thomas Henry Huxley, nature.com, accesat la 1 iulie 2008, New York Times, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Atom și Nature
Nebuloasă
galaxiei M33, la distanța de 2.7 milioane ani-lumină de Pământ. Această nebuloasă este o regiune în care se formează stele. telescopului spațial Hubble, aparținând de NASA. O nebuloasă (denumire provenită din latină: nebula, -ae: „ceață”, negură, vapori) este un uriaș nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) și silicați în formă de praf interstelar - nisip interstelar) și praf cosmic situat în spațiul care se întinde între stele.
Vedea Atom și Nebuloasă
Neon
Neonul un element chimic cu simbolul chimic Ne și număr atomic 10.
Vedea Atom și Neon
Neptuniu
Neptuniul este un element chimic aflat pe poziția 93 în tabelul periodic al elementelor.
Vedea Atom și Neptuniu
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Vedea Atom și Neutrin
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Vedea Atom și Neutron
Nichel
Nichelul (simbol: Ni, număr atomic: 28) este un metal răspândit în diverse substanțe chimice și aliaje, constituind circa 0,008 % din scoarța Pământului.
Vedea Atom și Nichel
Niels Bohr
Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.
Vedea Atom și Niels Bohr
Nivel de energie
accessdate.
Vedea Atom și Nivel de energie
Nor molecular
Acest nor a fost rupt din Nebuloasa Carina. Noile stele formate sunt vizibile în apropiere, cu imaginile lor înroșite de lumina albastră, împrăștiate preferențial de praful omniprezent. Această imagine se întinde pe aproximativ doi ani-lumină și a fost înregistrată de telescopul spațial Hubble în 1999.
Vedea Atom și Nor molecular
Nuclear Physics (revistă)
Nuclear Physics este o revistă științifică bazată pe peer review publicată începând din 1956 de North-Holland Publishing și preluată în 1970 de Elsevier.
Vedea Atom și Nuclear Physics (revistă)
Nucleon
Nucleon este denumirea generică a particulelor din nucleul atomic, protonii și neutronii.
Vedea Atom și Nucleon
Nucleosinteza Big Bang
Perioada nucleosintezei, cuprinzând intervalul de timp de la 3 până la 15 minute după Big Bang, încheie perioada Universului timpuriu care a constat din.
Vedea Atom și Nucleosinteza Big Bang
Nucleosinteză
În fizică, nucleosinteza este procesul de creare a noi tipuri de nuclee atomice.
Vedea Atom și Nucleosinteză
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Vedea Atom și Nucleu atomic
Nuclid
Nuclidul este o specie atomică caracterizată printr-o structură specifică a nucleului.
Vedea Atom și Nuclid
Nuclid primordial
În geochimie, geofizică și fizică geonucleară, nuclizii primordiali (sau izotopii primordiali) sunt nuclizii aflați pe Pământ care au existat în forma lor actuală încă înaintea formării Pământului.
Vedea Atom și Nuclid primordial
Număr atomic
În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.
Vedea Atom și Număr atomic
Număr de coordinare
clorurii de sodiu: se observă numărul de coodinare 6 pentru sodiu și clor În chimie și cristalografie, numărul de coordinare (cu acronimul NC) al unui atom central dintr-o moleculă sau dintr-un cristal reprezintă numărul de atomi care realizează legături directe cu acesta.
Vedea Atom și Număr de coordinare
Număr de masă
Numărul de masă reprezintă suma dintre numărul de protoni și numărul de neutroni din nucleul atomic, notat cu A. Acesta este un număr întreg, pentru orice specie de atomi.
Vedea Atom și Număr de masă
Număr negativ
Numărul negativ este un număr real, care este mai mic decât zero.
Vedea Atom și Număr negativ
Numărul lui Avogadro
Amedeo Avogadro În chimie și fizică, constanta lui Avogadro (numită după savantul Amedeo Avogadro) este numărul particulelor constituente, de obicei atomi sau molecule, care sunt conținute în cantitatea de substanță dată de un mol.
Vedea Atom și Numărul lui Avogadro
Oganesson
Oganessonul este numele definitiv al elementului supergreu sintetic cu numărul atomic 118; simbolul chimic corespunzător este Og și a fost numit în onoarea savantului rus Iuri Țolacovici Oganesian.
Vedea Atom și Oganesson
Orbital atomic
Reprezentarea orbitalilor primului şi celui de-al doilea strat electronic Termenul de orbital atomic este o noțiune din fizica cuantică, utilizată la descrierea atomului.
Vedea Atom și Orbital atomic
Otto Hahn
Otto Hahn a fost un chimist german, lider al cercetărilor în domeniul radiochimiei.
Vedea Atom și Otto Hahn
Otto Robert Frisch
Otto Robert Frisch a fost un fizician austriac cu contribuții remarcabile la fizica nucleară.
Vedea Atom și Otto Robert Frisch
Oxid
Dioxidul de siliciu (SiO2) este unul dintre cei mai răspândiți oxizi de pe suprafața pământului. Ca majoritatea oxizilor, are o structură polimerică. Oxidul (grec. oxys.
Vedea Atom și Oxid
Oxid de staniu (II)
Oxidul de staniu (II) (de asemenea cunoscut și ca oxid stanos) este un compus anorganic cu formula SnO.
Vedea Atom și Oxid de staniu (II)
Oxigen
Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.
Vedea Atom și Oxigen
Ozon
Ozonul este a doua formă alotropică a oxigenului, fiind constituit din trei atomi ai acestuia.
Vedea Atom și Ozon
Paramagnetism
Ilustraţie simplă a unui material paramagnetic, compus din magneţi miniaturali, în absenţa unui câmp magnetic. Paramagnetismul este o formă de magnetism, ce se manifestă doar în prezența unui câmp magnetic exterior.
Vedea Atom și Paramagnetism
Particulă
Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.
Vedea Atom și Particulă
Particulă alfa
Particulele alfa (numite după și notate cu litera grecească α) constau din doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu; deci, se poate scrie ca He2+ sau 42He.
Vedea Atom și Particulă alfa
Particulă elementară
Modelul standard În fizica particulelor, o particulă elementară, sau particulă fundamentală, este o particulă despre care nu se cunoaște dacă are o substructură; aceasta înseamnă că nu se știe dacă este formată din particule mai mici.
Vedea Atom și Particulă elementară
Particulă subatomică
În fizică, se numește particulă subatomică o componentă a materiei de dimensiuni inferioare dimensiunilor unui atom.
Vedea Atom și Particulă subatomică
Particule identice
Figura 1. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica clasică. Figura 2. Altă stare finală posibilă în aceeași ciocnire elastică. Figura 3. Ciocnirea elastică a două particule identice în mecanica cuantică. În fizica statistică, prin particule identice se înțelege o categorie de particule care nu pot fi deosebite între ele, nici măcar în principiu.
Vedea Atom și Particule identice
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Atom și Pământ
Perioadă de înjumătățire
Perioada de înjumătățireS.
Vedea Atom și Perioadă de înjumătățire
Physical Review
Physical Review este o revistă de știință înființată în anul 1893 la Universitatea Cornell, New York și preluată în anul 1913 de American Physical Society, accesat la 2 iulie 2008.
Vedea Atom și Physical Review
Physics Today
Physics Today este o revistă publicată lunar de American Institute of Physics, începând din anul 1948.
Vedea Atom și Physics Today
Picometru
Picometrul reprezintă a 1012 parte dintr-un metru, adică un picometru este egal cu 10-12 metri.
Vedea Atom și Picometru
Pirită
Pirită dodecaedrică Pirita este un mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimică FeS2, de culoare gălbui-arămie cu reflexe verzui și care cristalizează în sistemul cubic.
Vedea Atom și Pirită
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Vedea Atom și Plasmă
Plumb
Plumbul este elementul chimic cu numărul 82 în tabelul periodic al elementelor.
Vedea Atom și Plumb
Plutoniu
Plutoniul este un element chimic metalic radioactiv din grupa actinidelor, având numărul atomic 94 și simbolul chimic Pu.
Vedea Atom și Plutoniu
Potențial electric
Potențialul electric denumit și potențial electrostatic notat cu V este o mărime fizică de tip câmp scalar ce caracterizează câmpul electric într-un punct, vectorul câmp electric fiind gradientul cu semn schimbat al acestei mărimi scalare numite potențial electric: Potențialul electric al unui punct din spațiu este egal cu raportul dintre energia potențială electrostatică a unui corp încărcat electric, asociată poziției sale în câmpul electric produs de un corp electrizat central, și sarcina electrică a corpului test.
Vedea Atom și Potențial electric
Pozitron
Pozitronul este antiparticula asociată electronului, în fizica nucleară un pozitron este numit și antielectron.
Vedea Atom și Pozitron
Premiul Nobel
Prima pagină din testamentul lui Alfred Nobel Premiile Nobel (în limba suedeză, „Nobel” se pronunță, deci accentuat pe a doua silabă) au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității".
Vedea Atom și Premiul Nobel
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Vedea Atom și Premiul Nobel pentru fizică
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Vedea Atom și Presiune
Principiul de excluziune
Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.
Vedea Atom și Principiul de excluziune
Principiul incertitudinii
În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.
Vedea Atom și Principiul incertitudinii
Proceedings of the National Academy of Sciences
Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) este o revistă științifică publicată de United States National Academy of Sciences (Academia de Științe ale Statelor Unite ale Americii).
Vedea Atom și Proceedings of the National Academy of Sciences
Proceedings of the Royal Society A (Mathematical, Physical and Engineering Sciences)
Proceedings of the Royal Society A (Mathematical, Physical and Engineering Sciences) este o revistă științifică bilunară specializată în publicarea de articole din domeniul științelor matematice, fizice și inginerești, unul din periodicele oficiale ale Royal Society din Marea Britanie.
Vedea Atom și Proceedings of the Royal Society A (Mathematical, Physical and Engineering Sciences)
Proces endoterm
În termochimie un proces endoterm sau proces endotermic (din (endon.
Vedea Atom și Proces endoterm
Proces exoterm
Exploziile sunt unele dintre cele mai violente reacții exoterme În termochimie un proces exoterm sau proces exotermic (din (exo.
Vedea Atom și Proces exoterm
Proces s
Procesul s este format dintr-o mulțime de procese astrofizice care conduc la nucleosinteza a circa jumătate din elementele chimice cu număr atomic superior celui al fierului, cealaltă jumătate fiind produsă de procesul ''p'' și procesul ''r''.
Vedea Atom și Proces s
Procesul triplu-alfa
Procesul triplu-alfa Procesul triplu-alfa este un set de reacții de fuziune nucleară prin care trei nuclee de heliu-4 (particule alfa) sunt transformați în carbon.
Vedea Atom și Procesul triplu-alfa
Promețiu
Promețiu (simbol Pm) este elementul chimic cu numărul atomic 61.
Vedea Atom și Promețiu
Proporționalitate
Două mărimi variabile sunt direct proporționale, dacă depind una de cealaltă, astfel încât dacă una crește de un număr de ori, atunci și cealaltă crește de același număr de ori.
Vedea Atom și Proporționalitate
Proprietate chimică
O proprietate chimică este orice proprietate care devine observabilă în timpul unui proces chimic, sau după desfășurarea acestuia.
Vedea Atom și Proprietate chimică
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Vedea Atom și Proton
Punct (geometrie)
În geometrie un punct este un obiect idealizat (un concept) dintr-un spațiu dat.
Vedea Atom și Punct (geometrie)
Quark
Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).
Vedea Atom și Quark
Radiație catodică
Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.
Vedea Atom și Radiație catodică
Radiație de sincrotron
Radiația de sincrotron apare la mișcarea electronilor (particulelor cu sarcină electrică) în câmp magnetic pe orbite circulare.
Vedea Atom și Radiație de sincrotron
Radiație gama
Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.
Vedea Atom și Radiație gama
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Vedea Atom și Radioactivitate
Radiochimie
Radiochimia este o ramură a chimiei care se ocupă cu studiul radioactivității (atât naturale cât și artificiale) și utilizarea radioizotopilor în studiul proceselor chimice.
Vedea Atom și Radiochimie
Radioizotop
Un radioizotop este un izotop care este radioactiv (de aceea mai este numit câteodată izotop radioactiv).
Vedea Atom și Radioizotop
Radiu
Radiul este al 88-lea element din sistemul periodic al elementelor, având simbol chimic Ra.
Vedea Atom și Radiu
Ramura gigant asimptotică
M☉. Ramura gigant asimptotică (în, iar în) este o regiune a diagramei Hertzsprung-Russell ocupată de stele de masă mică până la medie (de la la 0,6 până la 10 mase solare).
Vedea Atom și Ramura gigant asimptotică
Rază atomică
Raza atomică a unui element chimic este măsurată în funcție de mărimea atomului respectiv, însemnând, de obicei, distanța tipică dintre nucleul atomic și marginea atomului (ultimul strat electronic).
Vedea Atom și Rază atomică
Reacție chimică
Reacțiile chimice sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice, sau altfel spus sunt procese chimice prin care are loc transformarea unor substanțe chimice numite reactanți în produși de reacție.
Vedea Atom și Reacție chimică
Robert Brown (botanist)
Robert Brown a fost un botanist britanic de origine scoțiană, care a cercetat și cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 de specii noi de plante specifice continentului australian.
Vedea Atom și Robert Brown (botanist)
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Vedea Atom și Sarcină electrică
Sare de bucătărie
Mării Moarte Sarea de bucătărie este denumirea populară a unui amestec mineral alcătuit în majoritate din clorură de sodiu (NaCl).
Vedea Atom și Sare de bucătărie
Science
Science (cuvânt englez cu traducerea „știință” și pronunția, v. AFI) este o revistă americană de știință înființată în anul 1880 cu o investiție a inventatorului american Thomas Edison de 10.000 dolari, sciencemag.org, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Atom și Science
Silicat
250px În chimie, un silicat este un tip de anion care conține în structura sa siliciu și oxigen, având formula generală, unde.
Vedea Atom și Silicat
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Vedea Atom și Sistemul solar
SLAC National Accelerator Laboratory
Vedere aeriană a acceleratorului ''linac'' SLAC SLAC National Accelerator Laboratory, denumit inițial Stanford Linear Accelerator Center, abreviat SLAC, este un centru de cercetare operat de Universitatea Stanford, ca laborator național al Departamentului Energiei al SUA.
Vedea Atom și SLAC National Accelerator Laboratory
Solid
Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare de agregare a materiei (starea solidă) caracterizată printr-o structură compactă (formă și volum propriu) și o mare coeziune (rezistență la deformare și la compresiune).
Vedea Atom și Solid
Spectrometrie de masă
Un spectrometru de masă Spectrometria de masă (simbolizată MS, din) este o tehnică analitică prin care speciile chimice sunt ionizate și sortate pe baza raportului masă / sarcină (m/z).
Vedea Atom și Spectrometrie de masă
Spectroscopie
dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.
Vedea Atom și Spectroscopie
Spectru electromagnetic
Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.
Vedea Atom și Spectru electromagnetic
Spin (fizică)
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom,...) În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă.
Vedea Atom și Spin (fizică)
Staniu
Staniul sau cositorul este un element chimic din grupa a XIV-a și perioada a V-a a tabelului periodic al elementelor.
Vedea Atom și Staniu
Stare cuantică
În mecanica cuantică, prin stare cuantică (în engleză, quantum state) se înțelege starea unui sistem cuantic izolat (în engleză, isolated quantum system).
Vedea Atom și Stare cuantică
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Atom și Stea
Structură cristalină
Sistemul cubic simplu este un exemplu de structură cristalină. În mineralogie și cristalografie, o structură cristalină este o aranjare (dispunere) generală unică a atomilor sau moleculelor unei substanțe solide sau lichide cristaline.
Vedea Atom și Structură cristalină
Supernovă
Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.
Vedea Atom și Supernovă
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Vedea Atom și Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor (extins)
Elementele cu numărul atomic de la 119 și până la 184 sunt doar prezise, fiind încadrate într-un presupus bloc g. Pentru elementele 119-172 și 184, seria și configurația chimică pot fi găsite aici.
Vedea Atom și Tabelul periodic al elementelor (extins)
Technețiu
Technețiul (pronunțat tehnețiu și uneori scris astfel) este elementul chimic cu numărul atomic 43 și simbolul Tc.
Vedea Atom și Technețiu
Temperatură
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.
Vedea Atom și Temperatură
Teoria grupurilor
3.
Vedea Atom și Teoria grupurilor
Transmutație nucleară
Transmutația nucleară este conversia unui element chimic sau a unui izotop într-un alt element chimic.
Vedea Atom și Transmutație nucleară
Tritiu
Tritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului, instabil, cu masa atomica 3,0160492 și un timp de înjumătățire de 12,3 ani.
Vedea Atom și Tritiu
Undă staționară
Lungimea de undă a unei unde staționare este de două ori distanța dintre două noduri adiacente. Unda staționară este fenomenul fizic rezultat în urma suprapunerii a două unde de aceeași frecvență pe aceeași direcție,dar în sensuri opuse sau în direcții diferite.
Vedea Atom și Undă staționară
Unitate atomică de masă
Unitatea atomică de masă este o unitate de măsură pentru masă, utilizată în special în exprimarea maselor atomilor, moleculelor și particulelor subatomice.
Vedea Atom și Unitate atomică de masă
Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată
Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (în engleză International Union of Pure and Applied Chemistry, prescurtat IUPAC) este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 1919.
Vedea Atom și Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată
Univers observabil
Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.
Vedea Atom și Univers observabil
Universitatea din Toronto
University College de la Universitatea Toronto Universitatea din Toronto (în) este o universitate publică din Toronto, Ontario, Canada, aflată la nord de Districtul Financiar al orașului, în jurul Queen's Park.
Vedea Atom și Universitatea din Toronto
Uraniu
Uraniu, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92.
Vedea Atom și Uraniu
Vârsta Pământului
Pământul, văzut din Apollo 17 Vârsta Pământului este estimată la 4,54 ± 0,05 miliarde de ani Această vârstă poate reprezenta vârsta acreției Pământului, a formării nucleului sau a materialului din care s-a format Pământul.
Vedea Atom și Vârsta Pământului
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Vedea Atom și Viteza luminii
Werner Heisenberg
leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.
Vedea Atom și Werner Heisenberg
Xenon
Xenonul este un element chimic cu simbolul chimic Xe și cu numărul atomic egal cu 54.
Vedea Atom și Xenon
Zero absolut
Zero absolut (temperatura de 0 K) este limita minimă pe scara de temperatură.
Vedea Atom și Zero absolut
Vezi și
Atomi
Chimie
- Aliaj
- Alotropie
- Amestec
- Amestec eutectic
- Astrochimie
- Atom
- Biologie chimică
- Chimia actinidelor
- Chimie
- Chimie ambientală
- Chimie atmosferică
- Chimie biofizică
- Chimie nucleară
- Chimie organică
- Chimie supramoleculară
- Chimie teoretică
- Chimie verde
- Compus chimic
- Cristalochimie
- Cristalografie
- Ecuație chimică
- Element chimic
- Fitochimie
- Fotochimie
- Glosar de chimie
- Magnetochimie
- Matematică chimică
- Moleculă
- Nucleație
- Produs natural
- Reacție chimică
- Sinteză chimică
- Sonochimie
- Stereochimie
Cunoscut ca Atomii, Atomul în antichitate, Structura atomului, Structură atomică.
, Diamant, Diameter, Dioxid de carbon, Echilibru hidrostatic, Echivalență masă-energie, Ecuația lui Schrödinger, Efect fotoelectric, Efectul tunel, Efectul Zeeman, Electromagnetism, Electron, Electron de valență, Electronvolt, Electrostatică, Element chimic, Element transactinid, Element transuranian, Elipsoid, Emisie spontană, Emisie stimulată, Energie de ionizare, Energie potențială, Ernest Rutherford, Erwin Schrödinger, Experimentul Stern-Gerlach, Femtometru, Fermion, Feromagnetism, Fier, Fisiune nucleară, Fizică statistică, Forță nucleară, Foton, Francis William Aston, Frecvență, Frederick Soddy, Fundația Nobel, Fuziune nucleară, Gaz, Gaz nobil, Geneva, Gilbert Newton Lewis, Gluon, Grafit, Hadron, Hans Geiger, Harvard University Press, Heliu, Henry Moseley, Hidrogen, Hidron, Imagistică prin rezonanță magnetică, Imperial College London, Impuls, Interacțiune slabă, Interacțiune tare, Ion, Ionizare, Ipoteza De Broglie, Irving Langmuir, Izotop, Izotop stabil, James Chadwick, Jean Baptiste Perrin, John Dalton, Joseph John Thomson, Laser, Legătură chimică, Legătură covalentă, Legătură ionică, Legea lui Coulomb, Legea proporțiilor multiple, Lichid, Limită a unei funcții, Linie spectrală, Lise Meitner, Litiu, Louis de Broglie, Lumină, Lungime de undă, Magnetism, Margaret Todd, Masă atomică, Materia întunecată, Materie, Mecanică cuantică, Mediu interstelar, Metal, Microscop cu efect tunel, Microscop optic, Miuon, Modelul atomic Bohr, Modelul atomic Thomson, Modelul standard, Modul, Mol, Moleculă, Moleculă diatomică, Moment cinetic, Moment magnetic, Multiplu, Nanometru, NASA, Nature, Nebuloasă, Neon, Neptuniu, Neutrin, Neutron, Nichel, Niels Bohr, Nivel de energie, Nor molecular, Nuclear Physics (revistă), Nucleon, Nucleosinteza Big Bang, Nucleosinteză, Nucleu atomic, Nuclid, Nuclid primordial, Număr atomic, Număr de coordinare, Număr de masă, Număr negativ, Numărul lui Avogadro, Oganesson, Orbital atomic, Otto Hahn, Otto Robert Frisch, Oxid, Oxid de staniu (II), Oxigen, Ozon, Paramagnetism, Particulă, Particulă alfa, Particulă elementară, Particulă subatomică, Particule identice, Pământ, Perioadă de înjumătățire, Physical Review, Physics Today, Picometru, Pirită, Plasmă, Plumb, Plutoniu, Potențial electric, Pozitron, Premiul Nobel, Premiul Nobel pentru fizică, Presiune, Principiul de excluziune, Principiul incertitudinii, Proceedings of the National Academy of Sciences, Proceedings of the Royal Society A (Mathematical, Physical and Engineering Sciences), Proces endoterm, Proces exoterm, Proces s, Procesul triplu-alfa, Promețiu, Proporționalitate, Proprietate chimică, Proton, Punct (geometrie), Quark, Radiație catodică, Radiație de sincrotron, Radiație gama, Radioactivitate, Radiochimie, Radioizotop, Radiu, Ramura gigant asimptotică, Rază atomică, Reacție chimică, Robert Brown (botanist), Sarcină electrică, Sare de bucătărie, Science, Silicat, Sistemul solar, SLAC National Accelerator Laboratory, Solid, Spectrometrie de masă, Spectroscopie, Spectru electromagnetic, Spin (fizică), Staniu, Stare cuantică, Stea, Structură cristalină, Supernovă, Tabelul periodic al elementelor, Tabelul periodic al elementelor (extins), Technețiu, Temperatură, Teoria grupurilor, Transmutație nucleară, Tritiu, Undă staționară, Unitate atomică de masă, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată, Univers observabil, Universitatea din Toronto, Uraniu, Vârsta Pământului, Viteza luminii, Werner Heisenberg, Xenon, Zero absolut.