acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Glosar de lingvistică și Limba franceză
Glosar de lingvistică și Limba franceză au 103 lucruri în comun (în Uniunpedie): Accent, Adjectiv, Adjectiv pronominal, Adverb, Africa, Alfabetul latin, Anglia, Antichitatea, Articol (gramatică), Asia, Atribut, Bilingvism, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Complement, Concordanța timpurilor, Condițional, Conjuncție, Consoană, Cultură, Declinare, Derivare (lingvistică), Desinență, Determinant (gramatică), Dialect, Diateză (gramatică), Dicționar, Etimologie, Europa de Vest, Evul Mediu, ..., Fonetică, Frază, Galia, Gen gramatical, Ghana, Grai, Gramatică, Guineea, Idiom, Imperativ, Infinitiv, Interjecție, Italia, Latina vulgară, Lexic, Limba chineză, Limba engleză, Limba franceză, Limba italiană, Limba latină, Limba maghiară, Limba maternă, Limba română, Limba spaniolă, Limbaj (dezambiguizare), Limbă literară, Limbă națională, Limbă oficială, Limbă regională sau minoritară, Limbă străină, Limbi germanice, Limbi indo-europene, Limbi italice, Limbi romanice, Lingvistică, Literatură, Literă, Loc de articulare, Mali, Mod (gramatică), Morfem, Număr, Numeral, Oceania, Ortografie, Parte de propoziție, Parte de vorbire, Participiu, Persoană (gramatică), Predicat, Prepoziție, Pronume, Pronume personal, Pronunție, Propoziție, Propoziție circumstanțială, Propoziție gramaticală, Propoziție subordonată, Rădăcină și radical (lingvistică), Registru de limbă, Rusia, Scriere, Silabă, Sintaxă, Statele Unite ale Americii, Subiect (dezambiguizare), Substantiv, Substrat (lingvistică), Sunet (fonetică), Timp (gramatică), Topică, Verb, Vocală. Extinde indicele (73 Mai Mult) »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Accent și Glosar de lingvistică · Accent și Limba franceză ·
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Glosar de lingvistică · Adjectiv și Limba franceză ·
Adjectiv pronominal
În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.
Adjectiv pronominal și Glosar de lingvistică · Adjectiv pronominal și Limba franceză ·
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Adverb și Glosar de lingvistică · Adverb și Limba franceză ·
Africa
Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat după Asia.
Africa și Glosar de lingvistică · Africa și Limba franceză ·
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Alfabetul latin și Glosar de lingvistică · Alfabetul latin și Limba franceză ·
Anglia
Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.
Anglia și Glosar de lingvistică · Anglia și Limba franceză ·
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Antichitatea și Glosar de lingvistică · Antichitatea și Limba franceză ·
Articol (gramatică)
fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Articol (gramatică) și Glosar de lingvistică · Articol (gramatică) și Limba franceză ·
Asia
Asia Poziţia Asiei pe harta lumii Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat.
Asia și Glosar de lingvistică · Asia și Limba franceză ·
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Atribut și Glosar de lingvistică · Atribut și Limba franceză ·
Bilingvism
Termenul bilingvism, folosit în sociolingvistică și în lingvistica istorică, denumește situația în care se găsește un vorbitor sau un grup de vorbitori ce folosește în mod curent două limbi, precum și capacitatea acestora de a o faceConstantinescu-Dobridor 1998,.
Bilingvism și Glosar de lingvistică · Bilingvism și Limba franceză ·
Burkina Faso
Burkina Faso, cunoscută și ca Burkina, este o țară localizată în Africa de Vest.
Burkina Faso și Glosar de lingvistică · Burkina Faso și Limba franceză ·
Coasta de Fildeș
Topografia Coastei de Fildeș. Autostrada din cartierul ''Podișului'' din Abidjan Limbile Coastei de Fildeș; limba guvernului este franceza. Republica Coasta de Fildeș, oficial numită Republica Côte d'Ivoire (după numele colonial din limba franceză) este o țară din Africa de Vest.
Coasta de Fildeș și Glosar de lingvistică · Coasta de Fildeș și Limba franceză ·
Complement
Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.
Complement și Glosar de lingvistică · Complement și Limba franceză ·
Concordanța timpurilor
În sintaxă, termenii tradiționali concordanța timpurilor sau corespondența timpurilor se referă la regulile care determină la ce timpuri pot sta predicatele în frază, în condițiile raportului în care se află.
Concordanța timpurilor și Glosar de lingvistică · Concordanța timpurilor și Limba franceză ·
Condițional
Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.
Condițional și Glosar de lingvistică · Condițional și Limba franceză ·
Conjuncție
În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.
Conjuncție și Glosar de lingvistică · Conjuncție și Limba franceză ·
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Consoană și Glosar de lingvistică · Consoană și Limba franceză ·
Cultură
Cultura, care provine de la cuvântul latin colere, ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”, se referă în general la o activitate umană.
Cultură și Glosar de lingvistică · Cultură și Limba franceză ·
Declinare
În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.
Declinare și Glosar de lingvistică · Declinare și Limba franceză ·
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Derivare (lingvistică) și Glosar de lingvistică · Derivare (lingvistică) și Limba franceză ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Desinență și Glosar de lingvistică · Desinență și Limba franceză ·
Determinant (gramatică)
În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.
Determinant (gramatică) și Glosar de lingvistică · Determinant (gramatică) și Limba franceză ·
Dialect
În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.
Dialect și Glosar de lingvistică · Dialect și Limba franceză ·
Diateză (gramatică)
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.
Diateză (gramatică) și Glosar de lingvistică · Diateză (gramatică) și Limba franceză ·
Dicționar
Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.
Dicționar și Glosar de lingvistică · Dicționar și Limba franceză ·
Etimologie
Etimologia este o ramură complexă a lingvisticii, care se ocupă cu originea și evoluția formală și semantică a cuvintelor unei limbi, precum și cu relația lor cu cuvinte de aceeași origine din diferite alte limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 191-192.
Etimologie și Glosar de lingvistică · Etimologie și Limba franceză ·
Europa de Vest
Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.
Europa de Vest și Glosar de lingvistică · Europa de Vest și Limba franceză ·
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Evul Mediu și Glosar de lingvistică · Evul Mediu și Limba franceză ·
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.
Fonetică și Glosar de lingvistică · Fonetică și Limba franceză ·
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Frază și Glosar de lingvistică · Frază și Limba franceză ·
Galia
Galia (în latină Gallia, și în greacă Galatia) a fost regiunea Europei de Vest care includea nordul Italiei moderne, Franța, Belgia, Elveția occidentală și părți ale Olandei și ale Germaniei pe partea vestică a fluviului Rin.
Galia și Glosar de lingvistică · Galia și Limba franceză ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Gen gramatical și Glosar de lingvistică · Gen gramatical și Limba franceză ·
Ghana
Ghana, oficial denumită Republica Ghana este un stat suveran multinațional din Africa de Vest, învecinat cu Coasta de Fildeș la vest, Burkina Faso la nord, cu Togo la est și cu Golful Guineei la sud.
Ghana și Glosar de lingvistică · Ghana și Limba franceză ·
Grai
În dialectologie, termenul „grai” denumește în limba română un tip de varietate teritorială a unei limbi.
Glosar de lingvistică și Grai · Grai și Limba franceză ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Glosar de lingvistică și Gramatică · Gramatică și Limba franceză ·
Guineea
TGuinea Guineea, oficial Republica Guineea, este o țară de pe coasta Africii de Vest.
Glosar de lingvistică și Guineea · Guineea și Limba franceză ·
Idiom
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiomeCf. Dexonline,., la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc.
Glosar de lingvistică și Idiom · Idiom și Limba franceză ·
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Glosar de lingvistică și Imperativ · Imperativ și Limba franceză ·
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Glosar de lingvistică și Infinitiv · Infinitiv și Limba franceză ·
Interjecție
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.
Glosar de lingvistică și Interjecție · Interjecție și Limba franceză ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Glosar de lingvistică și Italia · Italia și Limba franceză ·
Latina vulgară
Imperiului Roman, era diferită de latina clasică cunoscută din literatura latină. Latina vulgară, uneori numită și Latina Vorbită, a fost o limbă italică folosită în Europa, în teritorii ale țărilor actuale: Franța, Belgia, Italia, Spania, România, Portugalia, Croația și altele.
Glosar de lingvistică și Latina vulgară · Latina vulgară și Limba franceză ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Glosar de lingvistică și Lexic · Lexic și Limba franceză ·
Limba chineză
Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori), fiind limba oficială în China, Taiwan și una din limbile oficiale în Singapore.
Glosar de lingvistică și Limba chineză · Limba chineză și Limba franceză ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Glosar de lingvistică și Limba engleză · Limba engleză și Limba franceză ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Glosar de lingvistică și Limba franceză · Limba franceză și Limba franceză ·
Limba italiană
Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.
Glosar de lingvistică și Limba italiană · Limba franceză și Limba italiană ·
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Glosar de lingvistică și Limba latină · Limba franceză și Limba latină ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Glosar de lingvistică și Limba maghiară · Limba franceză și Limba maghiară ·
Limba maternă
Naxcivan, Azerbaijan Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie.
Glosar de lingvistică și Limba maternă · Limba franceză și Limba maternă ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Glosar de lingvistică și Limba română · Limba franceză și Limba română ·
Limba spaniolă
Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Glosar de lingvistică și Limba spaniolă · Limba franceză și Limba spaniolă ·
Limbaj (dezambiguizare)
Un limbaj este un sistem de comunicare între două entități.
Glosar de lingvistică și Limbaj (dezambiguizare) · Limba franceză și Limbaj (dezambiguizare) ·
Limbă literară
Limba literară este, din punct de vedere sociolingvistic, una din varietățile unei limbi.
Glosar de lingvistică și Limbă literară · Limba franceză și Limbă literară ·
Limbă națională
Limba națională a unei țări este limba vorbită de majoritatea poporului, însă aceasta nu trebuie să fie neapărat limba oficială, deși acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori.
Glosar de lingvistică și Limbă națională · Limba franceză și Limbă națională ·
Limbă oficială
O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.
Glosar de lingvistică și Limbă oficială · Limba franceză și Limbă oficială ·
Limbă regională sau minoritară
O limbă regională sau minoritară este un idiom diferit de limba oficială a unui stat, și care este folosit în mod tradițional de cetățenii care constituie un grup numeric inferior restului populației.
Glosar de lingvistică și Limbă regională sau minoritară · Limba franceză și Limbă regională sau minoritară ·
Limbă străină
Prin limbă străină se înțelege o limbă care, pentru vorbitorul avut în vedere, nu este limba sa maternă.
Glosar de lingvistică și Limbă străină · Limba franceză și Limbă străină ·
Limbi germanice
Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.
Glosar de lingvistică și Limbi germanice · Limba franceză și Limbi germanice ·
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Glosar de lingvistică și Limbi indo-europene · Limba franceză și Limbi indo-europene ·
Limbi italice
Familia limbilor italice a limbilor indo-europene are două ramuri.
Glosar de lingvistică și Limbi italice · Limba franceză și Limbi italice ·
Limbi romanice
Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.
Glosar de lingvistică și Limbi romanice · Limba franceză și Limbi romanice ·
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Glosar de lingvistică și Lingvistică · Limba franceză și Lingvistică ·
Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
Glosar de lingvistică și Literatură · Limba franceză și Literatură ·
Literă
O literă este un semn grafic din scrierea segmentală a unei limbi, corespunzând unui fonem.
Glosar de lingvistică și Literă · Limba franceză și Literă ·
Loc de articulare
Locuri de articulare, pasive şi active În fonetică, locul sau punctul de articulare al unei consoane este locul de pe canalul fonator în care fluxul de aer este blocat sau strîmtat pentru a produce o turbulență audibilă.
Glosar de lingvistică și Loc de articulare · Limba franceză și Loc de articulare ·
Mali
Mali este o țară din Africa.
Glosar de lingvistică și Mali · Limba franceză și Mali ·
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Glosar de lingvistică și Mod (gramatică) · Limba franceză și Mod (gramatică) ·
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Glosar de lingvistică și Morfem · Limba franceză și Morfem ·
Număr
Termenul număr este o noțiune abstractă folosită pentru a exprima cantitatea.
Glosar de lingvistică și Număr · Limba franceză și Număr ·
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Glosar de lingvistică și Numeral · Limba franceză și Numeral ·
Oceania
Imagine satelitară a Oceaniei. Cele cinci mari ansambluri ale Oceaniei. Oceania este numele dat ansamblului insulelor din Oceanul Pacific împreună cu apele lor teritoriale.
Glosar de lingvistică și Oceania · Limba franceză și Oceania ·
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Glosar de lingvistică și Ortografie · Limba franceză și Ortografie ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Glosar de lingvistică și Parte de propoziție · Limba franceză și Parte de propoziție ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Glosar de lingvistică și Parte de vorbire · Limba franceză și Parte de vorbire ·
Participiu
În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.
Glosar de lingvistică și Participiu · Limba franceză și Participiu ·
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Glosar de lingvistică și Persoană (gramatică) · Limba franceză și Persoană (gramatică) ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Glosar de lingvistică și Predicat · Limba franceză și Predicat ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Glosar de lingvistică și Prepoziție · Limba franceză și Prepoziție ·
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Glosar de lingvistică și Pronume · Limba franceză și Pronume ·
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Glosar de lingvistică și Pronume personal · Limba franceză și Pronume personal ·
Pronunție
În fonetică, termenii pronunție, pronunțare și rostire au două sensuri principale.
Glosar de lingvistică și Pronunție · Limba franceză și Pronunție ·
Propoziție
O propoziție este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conține o idee mai mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective.
Glosar de lingvistică și Propoziție · Limba franceză și Propoziție ·
Propoziție circumstanțială
O propoziție circumstanțială este un tip de propoziție subordonată care reprezintă expandarea la nivel de propoziție complexă - frază - a unui complement circumstanțial de același tip.
Glosar de lingvistică și Propoziție circumstanțială · Limba franceză și Propoziție circumstanțială ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Glosar de lingvistică și Propoziție gramaticală · Limba franceză și Propoziție gramaticală ·
Propoziție subordonată
În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.
Glosar de lingvistică și Propoziție subordonată · Limba franceză și Propoziție subordonată ·
Rădăcină și radical (lingvistică)
În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.
Glosar de lingvistică și Rădăcină și radical (lingvistică) · Limba franceză și Rădăcină și radical (lingvistică) ·
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Glosar de lingvistică și Registru de limbă · Limba franceză și Registru de limbă ·
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Glosar de lingvistică și Rusia · Limba franceză și Rusia ·
Scriere
Scrisul este un mijloc de comunicare care reprezintă limbajul prin înscrierea unor semne pe diverse suporturi.
Glosar de lingvistică și Scriere · Limba franceză și Scriere ·
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Glosar de lingvistică și Silabă · Limba franceză și Silabă ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Glosar de lingvistică și Sintaxă · Limba franceză și Sintaxă ·
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Glosar de lingvistică și Statele Unite ale Americii · Limba franceză și Statele Unite ale Americii ·
Subiect (dezambiguizare)
Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.
Glosar de lingvistică și Subiect (dezambiguizare) · Limba franceză și Subiect (dezambiguizare) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Glosar de lingvistică și Substantiv · Limba franceză și Substantiv ·
Substrat (lingvistică)
În lingvistica istorică și în sociolingvistică, termenul „substrat” denumește totalitatea elementelor lingvistice pătrunse din limba unei populații autohtone în altă limbă, în urma adoptării acesteia din urmăConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Glosar de lingvistică și Substrat (lingvistică) · Limba franceză și Substrat (lingvistică) ·
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Glosar de lingvistică și Sunet (fonetică) · Limba franceză și Sunet (fonetică) ·
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Glosar de lingvistică și Timp (gramatică) · Limba franceză și Timp (gramatică) ·
Topică
În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.
Glosar de lingvistică și Topică · Limba franceză și Topică ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Glosar de lingvistică și Verb · Limba franceză și Verb ·
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Glosar de lingvistică și Vocală · Limba franceză și Vocală ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Glosar de lingvistică și Limba franceză
- Ceea ce au în comun cu Glosar de lingvistică și Limba franceză
- Similarități între Glosar de lingvistică și Limba franceză
Comparație între Glosar de lingvistică și Limba franceză
Glosar de lingvistică are 626 de relații, în timp ce Limba franceză are 301. Așa cum au în comun 103, indicele Jaccard este 11.11% = 103 / (626 + 301).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Glosar de lingvistică și Limba franceză. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
