acces mai rapid decât browser-ul!
43 relaţii: Afix, Angela Bidu-Vrănceanu, Categorie gramaticală, Conjuncție, Context (lingvistică), Coordonare (gramatică), Frază, Gabriela Pană Dindelegan, Gramatică, Imperativ, Ion Bărbuță, Limba engleză, Limba finlandeză, Limba franceză, Limba maghiară, Limba maternă, Limba română, Limba sârbă, Limbă (dezambiguizare), Mai mult ca perfectul în limba engleză, Mioara Avram, Mod (gramatică), Persoană (gramatică), Predicat, Prezent (gramatică), Prezentul simplu în limba engleză, Propoziție circumstanțială condițională, Propoziție circumstanțială de cauză, Propoziție circumstanțială de timp, Propoziție gramaticală, Propoziție subordonată, Recțiune, Registru de limbă, Sinonim, Sintaxă, Subordonare (gramatică), Timp (gramatică), Trecut (gramatică), Trecutul simplu în limba engleză, Verb, Verb auxiliar, Viitorul simplu în limba engleză, Vorbire directă și vorbire indirectă.
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Afix · Vezi mai mult »
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Angela Bidu-Vrănceanu · Vezi mai mult »
Categorie gramaticală
În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Categorie gramaticală · Vezi mai mult »
Conjuncție
În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Conjuncție · Vezi mai mult »
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Context (lingvistică) · Vezi mai mult »
Coordonare (gramatică)
În sintaxă, coordonarea este un raport logic, unul din cele care pot exista în propoziție și în frază.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Coordonare (gramatică) · Vezi mai mult »
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Frază · Vezi mai mult »
Gabriela Pană Dindelegan
Gabriela Pană Dindelegan (n. 7 februarie 1942, Galați) este o lingvistă română, membru titular al Academiei Române și profesor doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Gabriela Pană Dindelegan · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Gramatică · Vezi mai mult »
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Imperativ · Vezi mai mult »
Ion Bărbuță
Ion Bărbuță (n. 23 iulie 1960, satul Geamăna, raionul Anenii-Noi) este un lingvist din Republica Moldova.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Ion Bărbuță · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba finlandeză
Limba finlandeză (suomi) este o limbă fino-ugrică.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba finlandeză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba maghiară · Vezi mai mult »
Limba maternă
Naxcivan, Azerbaijan Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba maternă · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba română · Vezi mai mult »
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limba sârbă · Vezi mai mult »
Limbă (dezambiguizare)
Termenul limbă se poate referi la.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Limbă (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Mai mult ca perfectul în limba engleză
The Past Perfect Tense este un timp verbal în limba engleză.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Mai mult ca perfectul în limba engleză · Vezi mai mult »
Mioara Avram
Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a fost o lingvistă română.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Mioara Avram · Vezi mai mult »
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Predicat · Vezi mai mult »
Prezent (gramatică)
În gramatică, termenul „prezent” denumește în sens general o valoare temporală de bază, cea care exprimă caracterul actual al unei acțiuni, opunându-se altor două valori temporale fundamentale, trecutul și viitorul.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Prezent (gramatică) · Vezi mai mult »
Prezentul simplu în limba engleză
The Present Simple, sau The Present Tense Simple este un timp prezent folosit în limba engleză modernă.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Prezentul simplu în limba engleză · Vezi mai mult »
Propoziție circumstanțială condițională
În sintaxă, propoziția circumstanțială condițională se definește în general ca propoziția subordonată care îndeplinește funcția de complement circumstanțial condițional al predicatului propoziției principale, exprimând condiția (ipoteza) de a cărei îndeplinire sau neîndeplinire depinde realizarea sau nerealizarea procesului din propoziția principalăAvram 1997, p. 447-448.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Propoziție circumstanțială condițională · Vezi mai mult »
Propoziție circumstanțială de cauză
Propoziția circumstanțială de cauză constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de cauză.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Propoziție circumstanțială de cauză · Vezi mai mult »
Propoziție circumstanțială de timp
Propoziția circumstanțială de timp sau temporală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de timp.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Propoziție circumstanțială de timp · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Propoziție subordonată
În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Propoziție subordonată · Vezi mai mult »
Recțiune
În gramatica tradițională, recțiunea este, în unele limbi, un proces prin care, într-un raport sintactic de subordonare, un cuvânt (numit regent) impune altui cuvânt, subordonat, un anumit mijloc de realizare a raportului.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Recțiune · Vezi mai mult »
Registru de limbă
În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Registru de limbă · Vezi mai mult »
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Sinonim · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Sintaxă · Vezi mai mult »
Subordonare (gramatică)
În gramatică, subordonarea este unul dintre raporturile sintactice.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Subordonare (gramatică) · Vezi mai mult »
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »
Trecut (gramatică)
În gramatică, termenul „trecut” denumește în sens general o valoare temporală de bază, prin care vorbitorul situează o acțiune, o întâmplare, o stare etc.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Trecut (gramatică) · Vezi mai mult »
Trecutul simplu în limba engleză
The Past Simple (numit și The Past Tense Simple, The Past Indefinite sau Preterite) este un timp verbal în limba engleză.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Trecutul simplu în limba engleză · Vezi mai mult »
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Verb · Vezi mai mult »
Verb auxiliar
În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Verb auxiliar · Vezi mai mult »
Viitorul simplu în limba engleză
The Simple Future Tense (numit și Simple Future, Indefinite Future este un timp verbal în limba engleză. În limba română poartă numele de Viitorul simplu sau Viitorul nedefinit. Acest timp exprimă.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Viitorul simplu în limba engleză · Vezi mai mult »
Vorbire directă și vorbire indirectă
Vorbirea directă și vorbirea indirectă sau stilul direct și cel indirect, ori discursul direct și cel indirect sunt două procedee fundamentale de redare a spuselor cuiva, acesta fiind vorbitorul însuși sau altă persoană.
Nou!!: Concordanța timpurilor și Vorbire directă și vorbire indirectă · Vezi mai mult »
