Cuprins
41 relaţii: Algebră, Apoloniu din Perga, Astronomie, Cerc, Conică, Coordonate carteziene, Curbă, Distanța de la un punct la o dreaptă, Drepte concurente, Dublarea cubului, Ecuație, Ecuație polinomială, Elipsă, Galileo Galilei, Geometrie, Ghiulea, Hiperbolă, Johannes Kepler, Matematică, Mecanică, Omar Khayam, Parabolă, Plan (dezambiguizare), Plan (geometrie), Planetă, Platon, René Descartes, Segment (geometrie), Spațiu, Spațiu (matematică), Spațiu euclidian, Spațiu metric, Suprafață, Traiectorie, 1131, 1596, 1650, 190 î.Hr., 262 î.Hr., 320 î.Hr., 380 î.Hr..
Algebră
Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.
Vedea Geometrie analitică și Algebră
Apoloniu din Perga
Apoloniu (gr. Απολλονηος) (c.262 î.e.n., Perga, Pamfilia — c.190 î.e.n., Alexandria) a fost un geometru și astronom grec, ce aparținea Școlii Alexandrine, celebru mai ales prin scrierile sale privind secțiunile conice.
Vedea Geometrie analitică și Apoloniu din Perga
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Vedea Geometrie analitică și Astronomie
Cerc
Elemente geometrice ale unui cerc: ''centrul'' este mov, ''raza'' roșie, ''diametrul'' albastru, iar ''circumferința'' neagră. În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.
Vedea Geometrie analitică și Cerc
Conică
Reprezentare grafică 3D a generării conicelor:'''A''': Parabolă'''B''': Cerc și elipsă'''C''': Hiperbole În matematică, o conică este curba care se obține prin intersectarea unui plan cu un con (mai exact este vorba de suprafața unui con drept, circular).
Vedea Geometrie analitică și Conică
Coordonate carteziene
În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.
Vedea Geometrie analitică și Coordonate carteziene
Curbă
În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.
Vedea Geometrie analitică și Curbă
Distanța de la un punct la o dreaptă
În geometria euclidiană distanța de la un punct la o dreaptă este cea mai scurtă distanță de la un punct dat până la orice punct situat pe o dreaptă dată.
Vedea Geometrie analitică și Distanța de la un punct la o dreaptă
Drepte concurente
Se spune că dreptele dintr-un plan sau spațiu euclidian din dimensiuni superioare sunt concurente dacă se intersectează într-un singur punct.
Vedea Geometrie analitică și Drepte concurente
Dublarea cubului
Vizualizare a problemei dublării cubului Problema dublării cubului (sau a duplicării cubului), împreună cu „trisecțiunea unghiului” și „cuadratura cercului”, constituie cele trei probleme celebre nerezolvate ale antichității, probleme de construcție geometrică ce trebuiau să fie rezolvate doar cu rigla și compasul.
Vedea Geometrie analitică și Dublarea cubului
Ecuație
În matematică, o ecuație este o propoziție logică ce stabilește o relație între două expresii matematice care sunt egale (o identitate) doar pentru anumite valori ale variabilelor implicate în acestea (sau chiar pentru nici o valoare).
Vedea Geometrie analitică și Ecuație
Ecuație polinomială
În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).
Vedea Geometrie analitică și Ecuație polinomială
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Vedea Geometrie analitică și Elipsă
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Vedea Geometrie analitică și Galileo Galilei
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Vedea Geometrie analitică și Geometrie
Ghiulea
Tunul ''Mons Meg'', calibru 22" (56 cm), cu niște ghiulele. Ghiuleaua este un tip de proiectil, în momentul actual depășit, lipsit de o încărcătură internă explozivă (spre deosebire de grenade), tras deobicei din tunuri, mortiere, sau arme de artilerie.
Vedea Geometrie analitică și Ghiulea
Hiperbolă
Cele două ramuri distincte ale unei '''hiperbole, în imagine''' una sus și una jos. Hiperbola (din greacă ὑπερβολή, "aruncat peste") este o curbă plană din familia conicelor (numită adeseori conică deschisă), ce poate fi definită echivalent în oricare din următoarele moduri.
Vedea Geometrie analitică și Hiperbolă
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Vedea Geometrie analitică și Johannes Kepler
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Vedea Geometrie analitică și Matematică
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Vedea Geometrie analitică și Mecanică
Omar Khayam
Omar Khayam sau Khayyam (Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
Vedea Geometrie analitică și Omar Khayam
Parabolă
O parabolă este o curbă plană, din familia conicelor, ce poate fi definită, în mod echivalent, ca.
Vedea Geometrie analitică și Parabolă
Plan (dezambiguizare)
Prin cuvântul plan se pot înțelege mai multe noțiuni care se referă la domenii foarte diferite ale cunoașterii umane.
Vedea Geometrie analitică și Plan (dezambiguizare)
Plan (geometrie)
Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.
Vedea Geometrie analitică și Plan (geometrie)
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Vedea Geometrie analitică și Planetă
Platon
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena.
Vedea Geometrie analitică și Platon
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Vedea Geometrie analitică și René Descartes
Segment (geometrie)
Segmentul AB poate fi considerat ca intersecția semidreptelor \overrightarrowAB. și \overrightarrowBA. În geometrie, un segment de dreaptă este o porțiune dintr-o dreaptă, delimitată de două puncte, numite extremitățile (capetele) segmentului.
Vedea Geometrie analitică și Segment (geometrie)
Spațiu
În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.
Vedea Geometrie analitică și Spațiu
Spațiu (matematică)
* Acest articol se referă la conceptul de spațiu din matematică și eventualele sale interpretările sale filozofice. Pentru alte sensuri, vedeți Spațiu (dezambiguizare).
Vedea Geometrie analitică și Spațiu (matematică)
Spațiu euclidian
Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.
Vedea Geometrie analitică și Spațiu euclidian
Spațiu metric
În matematică, prin spațiu metric se înțelege orice mulțime X pe care este definită o funcție d:X\times X\to.
Vedea Geometrie analitică și Spațiu metric
Suprafață
În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).
Vedea Geometrie analitică și Suprafață
Traiectorie
Traiectoriile luminoase ale unui foc de artificii O traiectorie poate fi.
Vedea Geometrie analitică și Traiectorie
1131
1131 (MCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Geometrie analitică și 1131
1596
1596 (MDXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Geometrie analitică și 1596
1650
1650 (MDCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi dejoi.
Vedea Geometrie analitică și 1650
190 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. Decenii: Anii 240 î.Hr. Anii 230 î.Hr. Anii 220 î.Hr. Anii 210 î.Hr. Anii 200 î.Hr. - Anii 190 î.Hr.
Vedea Geometrie analitică și 190 î.Hr.
262 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. Decenii: Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. Anii 280 î.Hr. Anii 270 î.Hr. - Anii 260 î.Hr.
Vedea Geometrie analitică și 262 î.Hr.
320 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 370 î.Hr. Anii 360 î.Hr. Anii 350 î.Hr. Anii 340 î.Hr. Anii 330 î.Hr. - Anii 320 î.Hr.
Vedea Geometrie analitică și 320 î.Hr.
380 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 430 î.Hr. Anii 420 î.Hr. Anii 410 î.Hr. Anii 400 î.Hr. Anii 390 î.Hr. - Anii 380 î.Hr.
Vedea Geometrie analitică și 380 î.Hr.
Cunoscut ca Elemente de geometrie analitica, Elemente de geometrie analitică, Geometria analitică.