acces mai rapid decât browser-ul!
62 relaţii: Afacerea Protar, Al Doilea Război Mondial, André Gide, Anschluss, Antisemitism, Asociația Criterion, Avocat, Benito Mussolini, Carmen Mușat, Cehia, Cornelia Ștefănescu, Critică literară, Cultură, Cuvântul, Daniel Cristea-Enache, Dilema veche, Dramaturg, Editura Humanitas, Țările de Jos, Franța, Germania, Grete Tartler, Gustave Flaubert, Ierusalim, Insulă, Israel, Jocul de-a vacanța, Jurnal intim, Jurnalist, Leon Volovici, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Marcel Proust, Marina Vlady, Marta Petreu, Mircea Eliade, Mircea Șeptilici, Mircea Ștefănescu, Nae Ionescu, Observator cultural, Paris, Pseudonim, Radicalism, Roman (literatură), România literară, Scriitori evrei interziși în România sub regimul Antonescu, Statele Unite ale Americii, Steaua fără nume, Teatru (spectacol), Teșu Solomovici, Tribuna (revistă), ..., Ultima oră (piesă de teatru), Zaharia Stancu, 17 septembrie, 1932, 1934, 1935, 1944, 1945, 1947, 1996, 20 noiembrie, 2006. Extinde indicele (12 Mai Mult) »
Afacerea Protar
Afacerea Protar este un film de comedie românesc din 1956, regizat de Haralambie Boroș.
Nou!!: Mihail Sebastian și Afacerea Protar · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Mihail Sebastian și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
André Gide
André (Paul Guillame) Gide (n. 22 noiembrie 1869, Paris - d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1947.
Nou!!: Mihail Sebastian și André Gide · Vezi mai mult »
Anschluss
Anschluss (în ortografia vremii: Anschluß, din germană: anexare, conexiune sau uniune politică), cunoscută și ca Anschluss Österreichs (anexarea Austriei), a fost anexarea Austriei de către Germania Nazistă, prin care s-a format „Germania Mare”.
Nou!!: Mihail Sebastian și Anschluss · Vezi mai mult »
Antisemitism
Antisemitismul este o atitudine (educațională, politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei exclusiv, pentru că sunt evrei.
Nou!!: Mihail Sebastian și Antisemitism · Vezi mai mult »
Asociația Criterion
Asociația Criterion (sau Grupul Criterion) a fost o asociație a intelectualilor români înființată în 1932 la București.
Nou!!: Mihail Sebastian și Asociația Criterion · Vezi mai mult »
Avocat
În accepțiunea generală, avocatul este un jurist ale cărui funcții tradiționale sunt de a consilia, reprezenta, asista și apăra clienții săi, persoane fizice sau juridice, în instanțele de judecată, prin pledoarie, pentru afirmarea drepturilor acestora.
Nou!!: Mihail Sebastian și Avocat · Vezi mai mult »
Benito Mussolini
Benito Amilcare Andrea Mussolini() a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.
Nou!!: Mihail Sebastian și Benito Mussolini · Vezi mai mult »
Carmen Mușat
Carmen Mușat Matei (n. 18 decembrie 1964, Buzău) este o intelectuală română, critic literar și eseistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și cadru universitar la Facultatea de Litere a Universității din București.
Nou!!: Mihail Sebastian și Carmen Mușat · Vezi mai mult »
Cehia
Cehia (în), oficial Republica Cehă (în) este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Mihail Sebastian și Cehia · Vezi mai mult »
Cornelia Ștefănescu
Cornelia Ștefănescu, născută Cornelia Smădescu, (n. 11 noiembrie 1928, Caransebeș, jud. Severin – d. 28 iulie 2010) a fost un critic și istoric literar român.
Nou!!: Mihail Sebastian și Cornelia Ștefănescu · Vezi mai mult »
Critică literară
Critica literară este studiul, discuția, evaluarea și interpretarea formală a textelor literare.
Nou!!: Mihail Sebastian și Critică literară · Vezi mai mult »
Cultură
Cultura, care provine de la cuvântul latin colere, ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”, se referă în general la o activitate umană.
Nou!!: Mihail Sebastian și Cultură · Vezi mai mult »
Cuvântul
Revista Cuvântul este o „revistă de cultură și de atitudine” care apare la București, seria nouă a fost reluată de criticul Radu G. Țeposu și a fost condusă până în luna septembrie 2006 de profesorul și criticul literar Mircea Martin.
Nou!!: Mihail Sebastian și Cuvântul · Vezi mai mult »
Daniel Cristea-Enache
Daniel Cristea-Enache (n. 19 februarie 1974, București) este un critic și istoric literar român contemporan.
Nou!!: Mihail Sebastian și Daniel Cristea-Enache · Vezi mai mult »
Dilema veche
Dilema veche (fostă Dilema) este o revistă săptămânală de cultură fondată de Andrei Pleșu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu și Radu Cosașu în ianuarie 1993, specializată în numere tematice.
Nou!!: Mihail Sebastian și Dilema veche · Vezi mai mult »
Dramaturg
Un dramaturg este un scriitor specializat în scrierea pieselor de teatru.
Nou!!: Mihail Sebastian și Dramaturg · Vezi mai mult »
Editura Humanitas
Humanitas este o editură din România, înființată la 1 februarie 1990, care are sediul în București, Piața Presei Libere nr.
Nou!!: Mihail Sebastian și Editura Humanitas · Vezi mai mult »
Țările de Jos
Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.
Nou!!: Mihail Sebastian și Țările de Jos · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Mihail Sebastian și Franța · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Mihail Sebastian și Germania · Vezi mai mult »
Grete Tartler
Grete Tartler (n. 23 noiembrie 1948, București) este o scriitoare, traducătoare, orientalistă (arabistă), diplomată din România de etnie germană.
Nou!!: Mihail Sebastian și Grete Tartler · Vezi mai mult »
Gustave Flaubert
Gustave Flaubert a fost un romancier și dramaturg francez, cunoscut mai ales datorită romanului Madame Bovary (Doamna Bovary) operă capitală pentru literatura secolului al XIX-lea.
Nou!!: Mihail Sebastian și Gustave Flaubert · Vezi mai mult »
Ierusalim
Ierusalim (limba ebraică Ierușalaim, - ירושלים; în ebraica clasică Ierușalaim și uneori Ierușalem ירושלם; în arabă Al-Quds القدس Bayt al-Muqaddas بَـيْـت الْـمَـقْـدِس sau Ur Shalim أْوْرْسَـالِـم(uneori, în araba evreilor și a creștinilor), în latină Hierosolyma, în greacă: Ιερουσαλήμ sau Ιεροσόλυμα, în engleză Jerusalem), identificat uneori și ca Sion (ציון, Țion), este un oraș din regiunea istorică Palestina, considerat oraș sfânt pentru credințele iudaică, creștină și musulmană.
Nou!!: Mihail Sebastian și Ierusalim · Vezi mai mult »
Insulă
Insulele Hawaii - vedere din satelit Insula Union, Grenada O insulă este o întindere de uscat mai mică decât un continent, care este înconjurată complet de ape.
Nou!!: Mihail Sebastian și Insulă · Vezi mai mult »
Israel
Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.
Nou!!: Mihail Sebastian și Israel · Vezi mai mult »
Jocul de-a vacanța
Jocul de-a vacanța este o piesă de teatru de Mihail Sebastian scrisă în 1936.
Nou!!: Mihail Sebastian și Jocul de-a vacanța · Vezi mai mult »
Jurnal intim
Jurnalul intim este o specie a genului autobiografic.
Nou!!: Mihail Sebastian și Jurnal intim · Vezi mai mult »
Jurnalist
250px Un jurnalist este o persoană implicată în activitatea literară sau publicistică din jurul unei apariții periodice (publicație sau, prin extensiune, transmisiune prin televiziune, radio, Internet ș.a.). Jurnalistul, atunci când în discuție este o persoană afiliată unei publicații (ziar, revistă ș.a.), mai este numit gazetar sau ziarist.
Nou!!: Mihail Sebastian și Jurnalist · Vezi mai mult »
Leon Volovici
Leon Volovici a fost un istoric literar israelian, originar din România.
Nou!!: Mihail Sebastian și Leon Volovici · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Mihail Sebastian și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Marcel Proust
Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut (în limba franceză À la recherche du temps perdu), operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani.
Nou!!: Mihail Sebastian și Marcel Proust · Vezi mai mult »
Marina Vlady
Marina Vlady Marina Vlady (născută Marina de Poliakoff-Baidaroff) este o actriță franceză de film.
Nou!!: Mihail Sebastian și Marina Vlady · Vezi mai mult »
Marta Petreu
Marta Petreu este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic (născută Rodica Marta Crișan; n. 14 martie 1955, comuna Jucu de Jos, județul Cluj, Transilvania), profesoară, scriitoare și editoare.
Nou!!: Mihail Sebastian și Marta Petreu · Vezi mai mult »
Mircea Eliade
Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor de origine română la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor, autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată.
Nou!!: Mihail Sebastian și Mircea Eliade · Vezi mai mult »
Mircea Șeptilici
Mircea Șeptilici (n. 2 august 1912, București – d. 1989, Montreal) a fost un celebru actor român de teatru și film.
Nou!!: Mihail Sebastian și Mircea Șeptilici · Vezi mai mult »
Mircea Ștefănescu
Mircea Ștefănescu se poate referi la.
Nou!!: Mihail Sebastian și Mircea Ștefănescu · Vezi mai mult »
Nae Ionescu
Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu), a fost un filozof, logician, pedagog, teoretician antisemit și jurnalist român.
Nou!!: Mihail Sebastian și Nae Ionescu · Vezi mai mult »
Observator cultural
Observator cultural este o „revistă de informație și analiză culturală” care apare în București, 19 mar 2008, mediafax.ro, accesat la 4 octombrie 2010.
Nou!!: Mihail Sebastian și Observator cultural · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: Mihail Sebastian și Paris · Vezi mai mult »
Pseudonim
Un pseudonim este un nume fictiv folosit de o persoană ca o alternativă la numele lui legal, (pe câtă vreme, alonim este numele unei alte persoane reale folosit de autorul unei opere de artă).
Nou!!: Mihail Sebastian și Pseudonim · Vezi mai mult »
Radicalism
Radicalismul și extremismul caracterizează o politică intolerantă, nedemocratică, discriminantă, având frecvent caracterul de fanatism, naționalism, exercitat de unele grupări fundamentaliste.
Nou!!: Mihail Sebastian și Radicalism · Vezi mai mult »
Roman (literatură)
Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă care se desfășoară pe mai multe planuri narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsături, de caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.
Nou!!: Mihail Sebastian și Roman (literatură) · Vezi mai mult »
România literară
România literară este o revistă culturală și literară din România.
Nou!!: Mihail Sebastian și România literară · Vezi mai mult »
Scriitori evrei interziși în România sub regimul Antonescu
Scriitorii evrei din România au avut începând cu anii Dictaturii regale, mai ales din anul 1940 și, în timpul regimului lui Ion Antonescu, un statut în spiritul legilor rasiste, caracterizat de măsuri administrative represive, iar opera lor a fost interzisă comercializării.
Nou!!: Mihail Sebastian și Scriitori evrei interziși în România sub regimul Antonescu · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Mihail Sebastian și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Steaua fără nume
Steaua fără nume este o piesă de teatru de Mihail Sebastian.
Nou!!: Mihail Sebastian și Steaua fără nume · Vezi mai mult »
Teatru (spectacol)
miniatura Teatrul (în greaca veche: θέατρον, theatron) este o formă de artă a spectacolului care folosește interpreți (de obicei actori) care joacă în direct un eveniment real sau imaginar în fața unui public într-un loc specific, de cele mai multe ori pe o scenă.
Nou!!: Mihail Sebastian și Teatru (spectacol) · Vezi mai mult »
Teșu Solomovici
Teșu Solomovici (n. 1 ianuarie 1934, Focșani) este un jurnalist și scriitor român de origine evreiască.
Nou!!: Mihail Sebastian și Teșu Solomovici · Vezi mai mult »
Tribuna (revistă)
Tribuna este o revistă de cultură care apare la Cluj.
Nou!!: Mihail Sebastian și Tribuna (revistă) · Vezi mai mult »
Ultima oră (piesă de teatru)
Ultima oră este o operă literară scrisă de Mihail Sebastian.
Nou!!: Mihail Sebastian și Ultima oră (piesă de teatru) · Vezi mai mult »
Zaharia Stancu
Zaharia Stancu (n. 5 octombrie 1902, Salcia, județul Teleorman – d. 5 decembrie 1974, București) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder.
Nou!!: Mihail Sebastian și Zaharia Stancu · Vezi mai mult »
17 septembrie
---- 17 septembrie este a 260-a zi a calendarului gregorian și a 261-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Mihail Sebastian și 17 septembrie · Vezi mai mult »
1932
1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1932 · Vezi mai mult »
1934
1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1934 · Vezi mai mult »
1935
1935 (MCMXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1935 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1944 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1945 · Vezi mai mult »
1947
1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1947 · Vezi mai mult »
1996
1996 (MCMXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Mihail Sebastian și 1996 · Vezi mai mult »
20 noiembrie
---- 20 noiembrie este a 324-a zi a calendarului gregorian și a 325-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Mihail Sebastian și 20 noiembrie · Vezi mai mult »
2006
2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Mihail Sebastian și 2006 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Iosif Hechter, Mihail sebastian, Victor Mincu, Victor mincu.
