Cuprins
224 relaţii: Absorbant, Absorbție (fizică), Abur, Accelerator de particule, Anihilare, Antimaterie, Antineutrino, Antineutron, Antiparticulă, Antiproton, Apă, Apă cu conținut redus de deuteriu, Apă grea, Apă supergrea, Atmosfera Pământului, Atom, Atomism, Axă (dezambiguizare), Barion, Becquerel, Betatron, Biologie, Bolometru, Boson, C, Carbon, Catod, Câmp (fizică), Câmp electric, Câmp electromagnetic, Câmp magnetic, Căldură, Chimie, Ciclotron, Clorură de sodiu, Constanta Planck, Constantă fizică, Corp absolut negru, Cristal, Cristalografie, Cuantă, Curent electric, Curie (unitate de măsură), Descărcare electrostatică, Deuteriu, Dezintegrare, Dezintegrare beta, Distanță (dezambiguizare), Dreptunghi, Efectul tunel, ... Extinde indicele (174 Mai Mult) »
Absorbant
Absorbant se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Absorbant
Absorbție (fizică)
În fizică, absorbția reprezintă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Absorbție (fizică)
Abur
Aburul este incolor, dar devine vizibil datorită picăturilor de apă apărute în urma condensării în aer. Apa supraîncălzită a gheizerului ''Castle Geyser'' din Parcul Național Yellowstone se vaporizează parțial la ieșirea în atmosferă. În tehnică, prin abur se înțelege apă în stare de vapori.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Abur
Accelerator de particule
Accelerator de particule circular Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Accelerator de particule
Anihilare
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Anihilarea este definită ca o "distrugere totală" a unui obiect.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Anihilare
Antimaterie
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protoni, neutroni și electroni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Antimaterie
Antineutrino
Antineutrino sunt antiparticulele corespunzătoare neutrino.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Antineutrino
Antineutron
Antineutronul este o particulă elementară neutră din punct de vedere electric, având masa egală cu cea a neutronului, dar spinul și momentul magnetic de aceeași orientare (spre deosebire de neutron, la care orientările sunt inverse).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Antineutron
Antiparticulă
Corespunzător fiecărei particule subatomice, există o antiparticulă cu masă egală, dar sarcina electrică opusă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Antiparticulă
Antiproton
Antiprotonul (\bar) este antiparticula protonului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Antiproton
Apă
*Acest articol se concentrează asupra apei așa cum este percepută în viața de zi cu zi.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Apă
Apă cu conținut redus de deuteriu
Apa cu conținut redus de deuteriu este o apă care conține mai puțin deuteriu decât apa din natură.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Apă cu conținut redus de deuteriu
Apă grea
Apa grea este apă care conține în proporție mult mai mare decât cea normală izotopul deuteriu al hidrogenului sub forma D2O (²H2O), sau HDO (¹H²HO).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Apă grea
Apă supergrea
Apa super grea (cunoscută și sub denumirile de oxid de tritiu sau apă tritiată), T2O sau 3H2O, este o formă de apă care, în locul hidrogenului-1 (protiu), are în compoziție tritiu, izotopul hidrogenului care conține în nucleu un proton și doi neutroni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Apă supergrea
Atmosfera Pământului
Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Atmosfera Pământului
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Atom
Atomism
Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Atomism
Axă (dezambiguizare)
Axă se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Axă (dezambiguizare)
Barion
Barionii sunt particule subatomice compuse din trei quarci, spre deosebire de mezoni, care sunt compuși dintr-un quarc și un antiquarc.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Barion
Becquerel
Becquerel (pronunțat, simbol: Bq) este o unitate de măsură în SI a radioactivității.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Becquerel
Betatron
Imagine de ansamblu a prototipului betatronul de 24 MeV, un model comercial fabricat de General Electric, aflat astăzi la Universitatea Illinois. Structurile vopsite în roşu conţin bobinele de curent înalt care generează câmpul magnetic. Structura vopsită în negru (care înconjoară cei doi poli magnetici) direcţionează liniile de câmp magnetic între polul superior si cel inferior.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Betatron
Biologie
Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Biologie
Bolometru
Schema funcţionării bolometrului Bolometrul este un instrument utilizat la măsurarea intensității radiațiilor electromagnetice, în special a celor din domeniul infraroșu.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Bolometru
Boson
Bosonii sunt particule elementare care au spinul întreg și satisfac statistica Bose-Einstein.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Boson
C
Litera '''''Cc''''' scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''C''''' Minuscula '''''c''''' C este a treia literă din alfabetul latin și a cincea din alfabetul limbii române.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și C
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Carbon
Catod
Catodul este un electrod în care din punctul de vedere al circuitului electric exterior electronii intră în el, deci, ca sens tehnic (convențional) curentul electric iese din el.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Catod
Câmp (fizică)
În fizică, un câmp este o mărime care are o valoare în fiecare punct din spațiu la orice moment în timp.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Câmp (fizică)
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Câmp electric
Câmp electromagnetic
Câmpul electromagnetic (prescurtat câmp EM) este un câmp fizic produs în jurul corpurilor care sunt încărcate electric și afectează alte particule încărcate electric.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Câmp electromagnetic
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Câmp magnetic
Căldură
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Căldură
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Chimie
Ciclotron
Un ciclotron construit de Ernest Lawrence aflat astăzi la ''Lawrence Hall of Science'' în Berkeley, California. Țevi de răcire sunt vizibile pe suprafața celor doi electrozi în formă de ''D''. Schema ciclotronului Câmpul magnetic din interiorul ciclotronului Ciclotronul este un tip de accelerator de particule.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Ciclotron
Clorură de sodiu
Clorura de sodiu (denumită impropriu și sare de bucătărie) este sarea sodiului cu acidul clorhidric și are formula NaCl.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Clorură de sodiu
Constanta Planck
O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Constanta Planck
Constantă fizică
În știință, o constantă fizică este o mărime fizică a cărei valoare numerică este fixă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Constantă fizică
Corp absolut negru
°C. pirometriei de radiație Un corp absolut negru (numit și corp negru) este în fizică un model pentru sistemele radiante de energie electromagnetică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Corp absolut negru
Cristal
Acest articol se referă la noțiunea din știință de cristal.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Cristal
Cristalografie
Formarea cristalelor de gheaţă (la o temperatură scăzută şi umiditate ridicată) Cristalografia este știința care se ocupă cu studiul structurii, formării și proprietății cristalelor.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Cristalografie
Cuantă
În fizică, o cuantă (plural: cuante) reprezintă o entitate indivizibilă a valorii energiei respectiv al momentului particulelor elementare ale materiei numite fermioni), cât și a fotonilor sau altor bosoni. Cuvântul provine din latinescul "quantus", care înseamnă "cât." Astfel s-a ajuns la noțiunea de cuantificare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Cuantă
Curent electric
Trăsnetul este o formă de curent electric. Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Curent electric
Curie (unitate de măsură)
Curie (simbol Ci) este o unitate de măsură pentru radioactivitate.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Curie (unitate de măsură)
Descărcare electrostatică
Simbol pentru împământare Descărcarea electrică sau Descărcarea electrostatică (engl. electrostatic discharge, ESD) are loc prin încărcarea unui pol cu sarcini electrice, iar între cele două poluri se creează o diferență de potențial, descărcarea are loc printr-o scânteie sau un arc voltaic (arc electric) care este o descărcare electrică luminoasă și eliberatoare de energie termică, ce ia naștere între doi electrozi integrați (legați) într-un circuit electric care asigură un curent de mare intensitate.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Descărcare electrostatică
Deuteriu
Deuteriul este un izotop stabil al hidrogenului, cu număr de masă 2.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Deuteriu
Dezintegrare
Dezintegrarea poate fi.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Dezintegrare
Dezintegrare beta
Dezintegrarea beta (β) este un tip de dezintegrare radioactivă, în urma căreia un nucleu atomic emite particule beta (electroni sau pozitroni).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Dezintegrare beta
Distanță (dezambiguizare)
* distanță euclidiană sau metrică euclidiană;.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Distanță (dezambiguizare)
Dreptunghi
Un dreptunghi a cărui lățime este egală cu 4/5 din lungime. Formula perimetrului unui dreptunghi Dreptunghiul reprezintă un caz particular de paralelogram, care are toate unghiurile drepte.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Dreptunghi
Efectul tunel
Efectul tunel rezultă din capacitatea unui obiect cuantic de a străbate o barieră de potențial la scară atomică, fapt care ar fi imposibil după legile mecanicii clasice "sensu stricto".
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Efectul tunel
Electrodinamică cuantică
Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Electrodinamică cuantică
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Electromagnetism
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Electron
Electron de valență
valența egală cu patru, fiind tetravalent. Fiecare atom de hidrogen are un electron de valență, fiind univalent. În chimie, un electron de valență este acel electron dintr-un atom care poate participa la formarea de legături chimice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Electron de valență
Electronvolt
Electronvoltul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Electronvolt
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Element chimic
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie
Energie cinetică
Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie cinetică
Energie internă
Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie internă
Energie nucleară
Energia nucleară, numită și energie atomică, este definită ca energia eliberată în procesele care afectează nucleul atomic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie nucleară
Energie potențială
Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie potențială
Energie termică
Energia termică este energia conținută de un sistem fizic și care poate fi transmisă sub formă de căldură altui sistem fizic pe baza diferenței dintre temperatura sistemului care cedează energie și temperatura sistemului care primește energie.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Energie termică
Eritem
Eritemul este o roșeață a pielii de durată în general scurtă, mai rar persistentă, cu diferite tente de la roșu aprins la roz palid, care dispare la digitopresiune și are o temperatură locală crescută.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Eritem
Fascicul ionic
Fasciculele ionice sunt fascicule de particule încărcate electric compuse din ioni în mișcare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fascicul ionic
Fenomen
Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fenomen
Fenomen fizic
Fenomenul fizic este transformarea de stare și formă a corpurilor, fără schimbarea compoziției substanțelor din care provin.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fenomen fizic
Fereastră
Fereastra este elementul arhitectural utilizat în construcții, având o deschizătură de formă regulată, care este lăsată în peretele unei clădiri pentru a permite să intre aerul și lumina.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fereastră
Fisiune nucleară
Un neutron termic este absorbit de un nucleu de uraniu-235, care fisionează în alte elemente mai ușoare și neutroni rapizi. Fisiunea este o reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, neutroni rapizi, radiații și energie termică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fisiune nucleară
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fizica particulelor elementare
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fizică
Fizică atomică
Fizica atomică este o ramură a fizicii microscopice ce se ocupă cu studiul atomilor ca un sistem izolat de electroni și un nucleu atomic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fizică atomică
Fizică nucleară
fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fizică nucleară
Fluorescență
Fluorină verde (stânga) și sub lumină UV (dreapta) Fluorescența este fenomenul de emisie a unui foton în urma dezexcitării unui atom sau a unei molecule de pe o stare energetică superioară pe una inferioară, de exemplu S1 -> S0.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fluorescență
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Forță
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Foton
Frecvență
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Frecvență
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Fuziune nucleară
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Gaz
Generație (fizica particulelor elementare)
În fizica particulelor elementare, o generație reprezintă o subdiviziune: între generații, particulele diferă doar prin masă, însă interacțiunile și numerele cuantice sunt identice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Generație (fizica particulelor elementare)
Glosar
Glosar (din greaca veche glossárion) este o listă sau colecție de cuvinte regionale întâlnite într-un text sau culese dintr-o regiune, cuvinte învechite (arhaisme) sau puțin cunoscute (neologisme), însoțite de explicația lor, concepută ca anexă la o lucrare științifică ori beletristică sau ca operă independentă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Glosar
Grafit
Grafitul sau plombagina (denumire de specialitate) este un mineral răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după diamant un element stabil datorită structurii simetrice de C60 cu o compoziție chimică de carbon pur cristalizând hexagonal, rar romboedric sau fiind sub formă amorfă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Grafit
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Gravitație
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Heliu
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Hidrogen
Infraroșu
Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Infraroșu
Instrument
În știință și tehnică un instrument poate semnifica.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Instrument
Interacțiune slabă
Interacțiunea slabă (adesea numită și interacțiunea nucleară slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Interacțiune slabă
Interacțiune tare
Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Interacțiune tare
Ion
Un ion este un atom sau în general un grup de atomi care are o sarcină electrică nenulă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Ion
Ionizare
Ionizarea este procesul prin care atomii câștigă sau pierd electroni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Ionizare
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Izotop
Izotop fisil
Izotopul fisil este un izotop care posedă proprietatea de a fisiona sub neutroni termici.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Izotop fisil
Lichid
Un lichid este o substanță aflată în stare de agregare intermediară între starea solidă și cea gazoasă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Lichid
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Logică
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Lumină
Luminescență
Luminol și hemoglobină Luminescența este o radiație luminoasă care apare ca exces al radiației termice a unui corp la o temperatură dată.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Luminescență
Lungime de undă
Reprezentare grafică a lungimii de undă \lambda \, În fizică, lungimea de undă (notată cu \lambda \) a unei unde sinusoide este o mărime fizică ce caracterizează perioada spațială a undei. O unda este compusa din valuri, iar lungimea de unda este distanta dintre doua valuri, altfel spus, distanta dintre varful unui val si varful valului urmator.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Lungime de undă
Lungime Planck
În fizică, lungimea Planck, notată, este o unitate de lungime, egală cu metri.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Lungime Planck
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Masă
Masă atomică
Masa atomică (notată ma) a unui element chimic din tabelul periodic este masa unui atom din acel element.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Masă atomică
Materie
Materia (lat. materia.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Materie
Materie exotică
În fizică, materia exotică este o materie care deviază oarecum de la materia normală și are proprieăți „exotice”.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Materie exotică
Max Planck
Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Max Planck
Mărime fizică
O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Mărime fizică
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Mecanică
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Mecanică cuantică
Medicină
Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Medicină
Medie geometrică
Media geometrică, în matematică, este un anumit tip de valoare medie care indică tendința centrală sau valoarea tipică a unui set de numere sau termeni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Medie geometrică
Metru
Metrul este o unitate de măsură pentru lungime.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Metru
Mezon
Mezonii sunt particule subatomice (cu sarcină pozitivă sau negativă) cu o viață foarte scurtă, cu o masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a unui electron.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Mezon
Microundă
Microundele sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Microundă
Mișcare
Termenul de „Mișcare” se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Mișcare
Minereu
Minereu de fier stratificat Minereu de mangan Minereu de plumb Minereu de aur Un minereu reprezintă o acumulare de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage, pe scară industrială, unul sau mai multe elemente (metale sau metaloizi) sau combinații ale acestora.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Minereu
Model atomic
Modelul atomic este un model științific care încearcă să explice proprietățile, constatate experimental, ale atomului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Model atomic
Modelul atomic Bohr
Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Modelul atomic Bohr
Modelul atomic Rutherford
Modelul atomic Rutherford: electroni (verde) și nucleu (roșu). Modelul atomic Rutherford, elaborat de Ernest Rutherford în 1911, este primul model planetar al atomului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Modelul atomic Rutherford
Moderator de neutroni
Moderatorul de neutroni (sau simplu, moderator) este o componentă a miezului reactorului nuclear necesar pentru încetinirea neutronilor rapizi rezultați din reacția de fisiune în vederea creșterii eficienței de producere a unor noi acte de fisiune.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Moderator de neutroni
Moleculă
Aceeași moleculă reprezentată în 3D și 2D Molecula e cea mai mică parte dintr-o substanță care păstrează compoziția procentuală și toate proprietățile chimice ale acelei substanțe.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Moleculă
Motor
Un motor este o mașină destinată transformării energiei în lucru mecanic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Motor
Motor cu reacție
Turboventilator Pratt & Whitney Un motor cu reacție (sau motor reactiv) este un motor care eliberează un jet rapid de fluide pentru a genera contrapresiune în conformitate cu a treia lege a mișcării a lui Newton.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Motor cu reacție
Nanometru
Un nanometru, cu simbolul „nm”, este o lungime egală cu o miliardime dintr-un metru sau o milionime dintr-un milimetru.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Nanometru
Natură
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Natură
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Neutrin
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Neutron
Nucleu atomic
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Nucleu atomic
Nuclid
Nuclidul este o specie atomică caracterizată printr-o structură specifică a nucleului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Nuclid
Număr
Termenul număr este o noțiune abstractă folosită pentru a exprima cantitatea.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Număr
Număr atomic
În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Număr atomic
Număr întreg
Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Număr întreg
Număr cuantic
Numerele cuantice descriu valori ale mărimilor conservate în dinamica sistemului cuantic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Număr cuantic
Număr de masă
Numărul de masă reprezintă suma dintre numărul de protoni și numărul de neutroni din nucleul atomic, notat cu A. Acesta este un număr întreg, pentru orice specie de atomi.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Număr de masă
Ochi
Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Ochi
Oțel
Pod de oțel Diagrama de echilibru Fe-Fe3Cl.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Oțel
Optică
Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Optică
Orbită
Orbită se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Orbită
Organism
Organismul este un sistem viu (animal, plantă, microorganism) care este capabil de reproducere, creștere, evoluție și dispune de metabolism.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Organism
Oxigen
Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Oxigen
Particulă
Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Particulă
Particulă alfa
Particulele alfa (numite după și notate cu litera grecească α) constau din doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu; deci, se poate scrie ca He2+ sau 42He.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Particulă alfa
Particulă elementară
Modelul standard În fizica particulelor, o particulă elementară, sau particulă fundamentală, este o particulă despre care nu se cunoaște dacă are o substructură; aceasta înseamnă că nu se știe dacă este formată din particule mai mici.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Particulă elementară
Particulă subatomică
În fizică, se numește particulă subatomică o componentă a materiei de dimensiuni inferioare dimensiunilor unui atom.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Particulă subatomică
Perioadă de înjumătățire
Perioada de înjumătățireS.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Perioadă de înjumătățire
Persoană
Persoană se referă în mod curent la o ființă umană considerată a fi un individ al speciei umane, luându-se în considerare totalitatea însușirilor sale fizice și psihice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Persoană
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Plasmă
Potențial electric
Potențialul electric denumit și potențial electrostatic notat cu V este o mărime fizică de tip câmp scalar ce caracterizează câmpul electric într-un punct, vectorul câmp electric fiind gradientul cu semn schimbat al acestei mărimi scalare numite potențial electric: Potențialul electric al unui punct din spațiu este egal cu raportul dintre energia potențială electrostatică a unui corp încărcat electric, asociată poziției sale în câmpul electric produs de un corp electrizat central, și sarcina electrică a corpului test.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Potențial electric
Pozitron
Pozitronul este antiparticula asociată electronului, în fizica nucleară un pozitron este numit și antielectron.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Pozitron
Presiune atmosferică
Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarței terestre.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Presiune atmosferică
Principiul de excluziune
Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Principiul de excluziune
Principiul incertitudinii
În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Principiul incertitudinii
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Proton
Quark
Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Quark
Radiație
Radiația (din fr. radiation) este un fenomen fizic de emitere și propagare de unde (radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație
Radiație alfa
Radiația alfa (α): la trecerea prin substanță, suferă 3 tipuri de interacțiuni: ciocnire, frânare în câmp electric și captura de către nucleu.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație alfa
Radiație catodică
Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație catodică
Radiație corpusculară
Radiația corpusculară este o radiație formată din particule care au masă de repaus nenulă: electroni, protoni, neutroni etc.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație corpusculară
Radiație cosmică de fond
300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație cosmică de fond
Radiație de sincrotron
Radiația de sincrotron apare la mișcarea electronilor (particulelor cu sarcină electrică) în câmp magnetic pe orbite circulare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație de sincrotron
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație electromagnetică
Radiație gama
Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație gama
Radiație ionizantă
Radiația ionizantă este alcătuită din particule subatomice sau unde electromagnetice care au suficientă energie pentru a ioniza atomi sau molecule detașând electroni din acestea.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație ionizantă
Radiație solară
Radiație solară Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație solară
Radiație termică
Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare condensată, la temperaturi mai mari de zero absolut.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație termică
Radiație X
Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiație X
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radioactivitate
Radioizotop
Un radioizotop este un izotop care este radioactiv (de aceea mai este numit câteodată izotop radioactiv).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radioizotop
Radiu
Radiul este al 88-lea element din sistemul periodic al elementelor, având simbol chimic Ra.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Radiu
Rază atomică
Raza atomică a unui element chimic este măsurată în funcție de mărimea atomului respectiv, însemnând, de obicei, distanța tipică dintre nucleul atomic și marginea atomului (ultimul strat electronic).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rază atomică
Rază ionică
Raza ionică, notată rion, este o măsură a mărimii unui ion al unui atom.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rază ionică
Rază van der Waals
Raza van der Waals reprezintă raza unei sfere teoretice, care poate fi utilizată poate a modela atomul.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rază van der Waals
Raze ultraviolete
Lampă fluorescentă cu lumină violetă (vizibilă) şi ultravioletă (invizibilă) Razele ultraviolete numite și raze UV, sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Raze ultraviolete
Reacție în lanț
O reacție în lanț (numită și reacție înlănțuită) reprezintă o secvență de reacții în care un produs sau un produs secundar induce desfășurarea altor reacții.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Reacție în lanț
Reacție de fisiune nucleară în lanț
Reacție nucleară în lanț Reacția de fisiune nucleară în lanț este o reacție în care un neutron provoacă fisiunea unui atom, fisiune ce este urmată de producerea altor neutroni care determină fisiuni ale altor atomi.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Reacție de fisiune nucleară în lanț
Reacție nucleară
Reacția nucleară este un proces studiat de fizica și chimia nucleare care constă din ciocnirea nucleilor atomici între ei, sau cu o particulă elementară rezultând astfel nuclee atomice noi cu proprietăți diferite de nucleele atomice inițiale.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Reacție nucleară
Reactor nuclear
Schema simplificată a unui reactor nuclear bară pentru oprire de urgență bare de control combustibil protecție radiologică ieșirea vaporilor intrarea apei protecție termică Un reactor nuclear este o instalație tehnologică în care are loc o reacție de fisiune nucleară în lanț în condiții controlate, astfel încât să poată fi valorificată căldura rezultată în urma procesului de fisiune.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Reactor nuclear
Rezonanță electronică de spin
Rezonanța Electronică de Spin (RES)--care include și Rezonanța Electronică Paramagnetică (REP)-- este fenomenul fizic de absorbție rezonantă de microunde de la o sursă de microunde de către un sistem cu spini electronici „neîmperecheați” (adică, ce nu sunt cu spini anti-paraleli) dintr-o probă macroscopică în prezența unui câmp magnetic extern care ridică degenerarea nivelelor (energetice) electronice de spin.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rezonanță electronică de spin
Rezonanță magnetică nucleară
Rezonanța magnetică nucleară (RMN) este un fenomen fizic bazat pe proprietățile mecanico-cuantice ale nucleelor atomice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rezonanță magnetică nucleară
Rocă
Bazalt (Namibia) Roca este un agregat mineral natural din structura scoarței terestre.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rocă
Rotație
axei Rotația sau mișcarea de rotație este mișcarea circulară a unui obiect în jurul unui centru (sau punct) de rotație sau axă de rotație, în cazul corpurilor tridimensionale.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Rotație
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sarcină electrică
Secțiune eficace (fizică)
Atunci când două particule interacționează, secțiunea eficace mutuală a acestora este aria transversală la mișcarea lor relativă, în care acestea trebuie să se întâlnească pentru a se împrăștia una față de cealaltă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Secțiune eficace (fizică)
Secțiune eficace nucleară
Secțiunea eficace nucleară a unui nucleu este folosită pentru a caracteriza probabilitatea ca o reacție nucleară să aibă loc.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Secțiune eficace nucleară
Secundă
Secunda, având simbolul „s”, este o unitate de măsură pentru timp.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Secundă
Sferă
O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sferă
Sincrotron
O imagine schematică a unui sincrotron. În instalaţia liniară şi circulară din interior, electronii sunt acceleraţi la viteze relativiste. Inelul de acumulare are 8 linii şi stații experimentale. Sincrotronul este un tip de accelerator de particule circular.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sincrotron
Singlet
Starea de singlet este starea în care într-o moleculă, toți electronii de valență sunt pereche.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Singlet
Sistemul internațional de unități
Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sistemul internațional de unități
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sistemul solar
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Soare
Sol (strat al Pământului)
Tipuri de sol Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sol (strat al Pământului)
Spațiu
În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spațiu
Spectrometru
Un spectrometru este un instrument folosit pentru măsurarea spectrelor.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spectrometru
Spectroscopie
dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spectroscopie
Spectru
Spectru se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spectru
Spin
Cuvântul spin se poate referi la.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spin
Spin (fizică)
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom,...) În mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spin (fizică)
Spumă cuantică
Spuma cuantică (altă denumire spuma spațiu-timp) este un concept în mecanica cuantică elaborat de John Wheeler în 1955.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Spumă cuantică
Sticlă
Pahar de cocktail din sticlă Sticlele sunt solide amorfe, necristaline, adesea transparente, care au aplicații practice, tehnologice și decorațiuni diverse (sticlă de geam, sticlărie de masă, optoelectronică etc.). Se obține prin topirea unui amestec format din nisip, sodă și calcar.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Sticlă
Substanță chimică
Substanță chimică este o denumire generică dată porțiunilor de materie cu compoziție și structură chimică omogenă, bine definită.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Substanță chimică
Suprafață
În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Suprafață
Tabelul periodic al elementelor
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tabelul periodic al elementelor
Tahion
Tahionii sunt particule ipotetice, existente doar pe baze teoretice, care ar călători mai repede decât lumina.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tahion
Temperatură
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Temperatură
Tensiune electrică
Aparat de măsură setat să măsoare tensiuni electrice. Simbolul internațional care avertizează asupra existenței unei tensiuni electrice periculoase. Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferența de potențial între cele două puncte și este proporțională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei sarcini electrice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tensiune electrică
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tensor
Teoria atomică
Actualul model teoretic al atomului implică un nucleu dens, înconjurat de un „nor” probabilistic de electroni. În chimie și fizică, teoria atomică este o teorie științifică a naturii materiei, care afirmă că materia este compusă din unități discrete, numite atomi.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Teoria atomică
Teoria câmpului unificat
În fizică, teoria câmpului unificat se concentrează pe descrierea unitară a tuturor fenomenelor fizice cunoscute pe baza unui singur câmp primar.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Teoria câmpului unificat
Teorie
Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Teorie
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Termodinamică
Timp
"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Timp
Tritiu
Tritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului, instabil, cu masa atomica 3,0160492 și un timp de înjumătățire de 12,3 ani.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tritiu
Tub catodic
Interiorul unui tub catodic folosit pentru monitoare sau televizoare color: 1. Tunul de electroni 2. Fascicul de electroni 3. Bobine de focalizare 4. Bobine de deflexie 5. Conexiunea anodului 6. Mască pentru separarea fasciculelor pentru părțile roșie, verde și albastră a imaginii afișate 7. Strat fosforescent, cu zone roșie, verde și albastră 8.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tub catodic
Tub electronic
Tuburi electronice moderne, majoritatea miniaturale Un tub electronic este o componentă electronică activă în care intensitatea curentului electric este în funcție de tensiunea aplicată unor electrozi dintr-un balon cilindric, închis ermetic.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Tub electronic
Turbină
O turbină este o mașină care transformă energia unui curent de fluid în lucru mecanic util.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Turbină
Undă
Prin undă se înțelege fenomenul de propagare a unei oscilații într-un mediu material sau spațiu și care este însoțit de transport de energie.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Undă
Unitate atomică de masă
Unitatea atomică de masă este o unitate de măsură pentru masă, utilizată în special în exprimarea maselor atomilor, moleculelor și particulelor subatomice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Unitate atomică de masă
Unitate de măsură
Unitățile de măsură reprezintă un aspect al mărimilor fizice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Unitate de măsură
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Univers
Uraniu
Uraniu, în latină uranium, este un element chimic, un metal, din seria actinidelor a sistemului periodic al elementelor care are simbolul chimic U și numărul atomic 92.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Uraniu
Vid
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Vid
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Viteza luminii
Viteză
În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Viteză
Volt
Voltul (simbol: V) este unitatea de măsură derivată în Sistemul Internațional pentru tensiunea electrică, tensiunea electromotoare și diferența de potențial.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Volt
Volum (geometrie)
Un recipient folosit pentru măsurarea volumului lichidelor. In SI Metrul Cub m3 Volumul este o mărime fizică (inclusiv geometrică) ce indică proprietatea măsurabilă a unui corp de a avea tridimensionalitate, adică întindere de-a lungul a trei axe perpendiculare pe care se măsoară lungimea, lățimea și respectiv înălțimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, valori de lungime).
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Volum (geometrie)
Werner Heisenberg
leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.
Vedea Glosar de fizica particulelor elementare și Werner Heisenberg
, Electrodinamică cuantică, Electromagnetism, Electron, Electron de valență, Electronvolt, Element chimic, Energie, Energie cinetică, Energie internă, Energie nucleară, Energie potențială, Energie termică, Eritem, Fascicul ionic, Fenomen, Fenomen fizic, Fereastră, Fisiune nucleară, Fizica particulelor elementare, Fizică, Fizică atomică, Fizică nucleară, Fluorescență, Forță, Foton, Frecvență, Fuziune nucleară, Gaz, Generație (fizica particulelor elementare), Glosar, Grafit, Gravitație, Heliu, Hidrogen, Infraroșu, Instrument, Interacțiune slabă, Interacțiune tare, Ion, Ionizare, Izotop, Izotop fisil, Lichid, Logică, Lumină, Luminescență, Lungime de undă, Lungime Planck, Masă, Masă atomică, Materie, Materie exotică, Max Planck, Mărime fizică, Mecanică, Mecanică cuantică, Medicină, Medie geometrică, Metru, Mezon, Microundă, Mișcare, Minereu, Model atomic, Modelul atomic Bohr, Modelul atomic Rutherford, Moderator de neutroni, Moleculă, Motor, Motor cu reacție, Nanometru, Natură, Neutrin, Neutron, Nucleu atomic, Nuclid, Număr, Număr atomic, Număr întreg, Număr cuantic, Număr de masă, Ochi, Oțel, Optică, Orbită, Organism, Oxigen, Particulă, Particulă alfa, Particulă elementară, Particulă subatomică, Perioadă de înjumătățire, Persoană, Plasmă, Potențial electric, Pozitron, Presiune atmosferică, Principiul de excluziune, Principiul incertitudinii, Proton, Quark, Radiație, Radiație alfa, Radiație catodică, Radiație corpusculară, Radiație cosmică de fond, Radiație de sincrotron, Radiație electromagnetică, Radiație gama, Radiație ionizantă, Radiație solară, Radiație termică, Radiație X, Radioactivitate, Radioizotop, Radiu, Rază atomică, Rază ionică, Rază van der Waals, Raze ultraviolete, Reacție în lanț, Reacție de fisiune nucleară în lanț, Reacție nucleară, Reactor nuclear, Rezonanță electronică de spin, Rezonanță magnetică nucleară, Rocă, Rotație, Sarcină electrică, Secțiune eficace (fizică), Secțiune eficace nucleară, Secundă, Sferă, Sincrotron, Singlet, Sistemul internațional de unități, Sistemul solar, Soare, Sol (strat al Pământului), Spațiu, Spectrometru, Spectroscopie, Spectru, Spin, Spin (fizică), Spumă cuantică, Sticlă, Substanță chimică, Suprafață, Tabelul periodic al elementelor, Tahion, Temperatură, Tensiune electrică, Tensor, Teoria atomică, Teoria câmpului unificat, Teorie, Termodinamică, Timp, Tritiu, Tub catodic, Tub electronic, Turbină, Undă, Unitate atomică de masă, Unitate de măsură, Univers, Uraniu, Vid, Viteza luminii, Viteză, Volt, Volum (geometrie), Werner Heisenberg.