Cuprins
31 relaţii: Caracteristică (algebră), Coeficient, Corp (matematică), Corp algebric închis, Dacă și numai dacă, Derivată, Descompunerea în factori primi, Dimensiune (spațiu vectorial), Funcție meromorfă, Funcție olomorfă, Geometrie algebrică, Graficul unei funcții, Hiperplan, Ideal prim, Inel artinian, Jean-Pierre Serre, Matematică, Mulțime, Multimulțime, Număr întreg, Pol (matematică), Polinom, Poziția generală, Punct generic, Serie Taylor, Spațiu afin, Spațiu vectorial, Tangentă (geometrie), Teorema fundamentală a algebrei, Teorema lui Bézout, Zero al unei funcții.
Caracteristică (algebră)
În teoria algebrică a inelelor și a corpurilor, caracteristica este un număr caracteristic unui inel sau corp care arată de câte ori trebuie adunat elementul neutru multiplicativ pentru a se obține elementul neutru aditiv.
Vedea Multiplicitate și Caracteristică (algebră)
Coeficient
În matematică, un coeficient este un factor multiplicativ al unui obiect matematic care poate fi o variabilă, un vector, o funcție, o matrice.
Vedea Multiplicitate și Coeficient
Corp (matematică)
În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).
Vedea Multiplicitate și Corp (matematică)
Corp algebric închis
În matematică un corp este algebric închis dacă orice polinom din care nu este format doar dintr-o constantă (din inelul polinoamelor cu coeficienți în) are o rădăcină în.
Vedea Multiplicitate și Corp algebric închis
Dacă și numai dacă
În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.
Vedea Multiplicitate și Dacă și numai dacă
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Vedea Multiplicitate și Derivată
Descompunerea în factori primi
În teoria numerelor descompunerea în factori primi sau factorizarea întregilor reprezintă procesul de aflare a divizorilor primi ai unui număr compus.
Vedea Multiplicitate și Descompunerea în factori primi
Dimensiune (spațiu vectorial)
În matematică, dimensiunea unui spațiu vectorial V este (adică numărul de vectori) al unei baze a lui V peste corpul care definește spațiul.
Vedea Multiplicitate și Dimensiune (spațiu vectorial)
Funcție meromorfă
Funcția gamma este meromorfă pe tot planul complex În domeniul matematic al analizei complexe o funcție meromorfă pe o submulțime deschisă a planului complex este o funcție care este olomorfă pe întreaga cu excepția unei mulțimi de puncte izolate, care sunt poli ai funcției.
Vedea Multiplicitate și Funcție meromorfă
Funcție olomorfă
În analiza complexă, o funcție complexă este olomorfă într-un punct z_0 al planului complex dacă este complex derivabilă într-o vecinătate a punctului.
Vedea Multiplicitate și Funcție olomorfă
Geometrie algebrică
bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.
Vedea Multiplicitate și Geometrie algebrică
Graficul unei funcții
punctul de minim global pentru intervalul respectiv. În matematică, graficul unei funcții din în este mulțimea perechilor ordonate.
Vedea Multiplicitate și Graficul unei funcții
Hiperplan
spațiul tridimensional. Un plan este un hiperplan bidimensional conținut în spațiul tridimensional. În geometrie, un hiperplan este un subspațiu a cărei dimensiune este cu unu mai mică decât cea a spațiului ambiant.
Vedea Multiplicitate și Hiperplan
Ideal prim
ideale primare. În algebră un ideal primAurelian Claudiu Volf, (curs, p. 121), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-05-09 este o submulțime a unui inel care are mai multe proprietăți importante asemănătoare cu cele ale numerelor prime (întregi) din inel.
Vedea Multiplicitate și Ideal prim
Inel artinian
În matematică, în special în algebra abstractă, un inel artinianMihai Cipu (curs), Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, accesat 2023-11-02 este un inel care satisface condiția lanțului descendent la idealele unilaterale, adică nu există o succesiune infinită descendentă de ideale.
Vedea Multiplicitate și Inel artinian
Jean-Pierre Serre
Jean-Pierre Serre este un matematician francez care a adus contribuții deosebite în domenii ca: topologie algebrică, geometrie algebrică și teoria algebrică a numerelor.
Vedea Multiplicitate și Jean-Pierre Serre
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Vedea Multiplicitate și Matematică
Mulțime
Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.
Vedea Multiplicitate și Mulțime
Multimulțime
O multimulțime este un concept matematic care reprezintă o extindere a conceptului de mulțime în care fiecare element al mulțimii poate apărea mai mult de o singură dată.
Vedea Multiplicitate și Multimulțime
Număr întreg
Numerele întregi sunt o mulțime compusă din numerele naturale, împreună cu negativele acestora și cu numărul zero.
Vedea Multiplicitate și Număr întreg
Pol (matematică)
funcției Gama. Aceasta arată că o funcție tinde la infinit în poli (stânga). În dreapta, funcția Gama nu are poli, ea doar crește rapid. În analiza complexă, un pol al unei funcții olomorfe este un anumit tip de singularitate care se comportă ca și singularitatea 1/zn la z.
Vedea Multiplicitate și Pol (matematică)
Polinom
În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.
Vedea Multiplicitate și Polinom
Poziția generală
În geometria algebrică și poziția generală este o a unei mulțimi de puncte sau alte obiecte geometrice.
Vedea Multiplicitate și Poziția generală
Punct generic
În geometria algebrică un punct generic P dintr-o X este, aproximativ vorbind, un punct în care toate sunt adevărate, o proprietate generică fiind o proprietate care este adevărată în aproape toate punctele.
Vedea Multiplicitate și Punct generic
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Vedea Multiplicitate și Serie Taylor
Spațiu afin
Segmente într-un spațiu afin bidimensional În geometria afină, un spațiu afin este o structură geometrică ce generalizează anumite proprietăți ale dreptelor paralele din spațiul euclidian.
Vedea Multiplicitate și Spațiu afin
Spațiu vectorial
'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.
Vedea Multiplicitate și Spațiu vectorial
Tangentă (geometrie)
Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.
Vedea Multiplicitate și Tangentă (geometrie)
Teorema fundamentală a algebrei
Teorema fundamentală a algebrei afirmă că orice polinom neconstant cu o singură variabilă și coeficienți complecși are cel puțin o rădăcină complexă.
Vedea Multiplicitate și Teorema fundamentală a algebrei
Teorema lui Bézout
Teorema lui Bézout se referă la o formulare demonstrabilă din geometria algebrică privind un număr de puncte comune, sau puncte de intersecție a două.
Vedea Multiplicitate și Teorema lui Bézout
Zero al unei funcții
În matematică un zero (uneori numit și rădăcină) al unei funcții reale, complexe sau, în general, vectoriale f este o valoare x din domeniul de definiție al funcției f astfel încât f(x) se anulează în x; adică funcția f are valoarea 0 în x, sau, echivalent, x este o soluție a ecuației f(x).
Vedea Multiplicitate și Zero al unei funcții