acces mai rapid decât browser-ul!
204 relaţii: Adunare, Algebră, Algebră abstractă, Algebră cu diviziune, Algebră Grassmann, Algebră liniară, American Mathematical Society, Analiza matematică, Aplicație biliniară, Aproximare liniară, Arthur Cayley, Asociativitate, Atom, August Ferdinand Möbius, Axioma alegerii, Axiomă, Împărțire (matematică), Închidere (matematică), Înmulțire (matematică), Înmulțirea cu un scalar, Înmulțirea matricilor, Banda lui Möbius, Bernard Bolzano, Categorie (matematică), Câmp vectorial, Cilindru (geometrie), Coeficient, Compresia imaginilor, Comutativitate, Conjugată complexă, Convergență punctuală, Convoluție, Coordonate carteziene, Corespondență biunivocă, Corp (matematică), Corp algebric închis, Corp comutativ, Cristal, Cuaternion, Curbă, Curbură, Dacă și numai dacă, David Hilbert, Derivată, Determinant (matematică), Dimensiune, Distanța de la un punct la un plan, Distributivitate, Domeniu de definiție, Dreapta reală, ..., Dreaptă, Dualitate (matematică), Echidistant, Ecuația lui Schrödinger, Ecuație cu derivate parțiale, Ecuație de gradul întâi, Ecuație diferențială, Ecuație diferențială ordinară, Edmond Laguerre, Eșantionare (procesare de semnal), Element neutru, Element opus, Element simetric, Extensie de corp, Șir (matematică), Știință, Fizică, Forță, Funcția lui Dirac, Funcție, Funcție continuă, Funcție de undă, Funcție derivabilă, Funcție exponențială, Funcție injectivă, Funcție inversă, Funcție periodică, Funcție surjectivă, Funcție trigonometrică, Geometrie, Geometrie afină, Geometrie algebrică, Geometrie analitică, Giuseppe Peano, Giusto Bellavitis, Gradul unui polinom, Grup (matematică), Grup abelian, Henri Lebesgue, Hermann Grassmann, Hiperplan, Identitate (matematică), Imaginea unei funcții, Inegalitatea lui Minkowski, Inel (matematică), Inel comutativ, Inginerie, Integrală, Integrală Riemann, International Standard Book Number, Interval (matematică), Interval unitate, Izomorfism, Jean Robert Argand, Joseph Fourier, JPEG, Lema lui Zorn, Limită a unui șir, Massachusetts Institute of Technology, Mathematical Association of America, Matrice, Matrice pătrată, Mecanică cuantică, Metrică, Mulțime, Mulțime numărabilă, Normă (matematică), Nucleu (algebră liniară), Număr algebric, Număr complex, Număr rațional, Număr real, Număr transcendent, Obiect matematic, Octonion, Operație punctuală, Operand, Operator (matematică), Optimizare, Origine (matematică), Ortogonalitate, Paralel, Paralelogram, Pereche ordonată, Pi, Pierre de Fermat, Plan (geometrie), Planul complex, Polinom, Polinom minim, Princeton University Press, Principiul superpoziției, Procedeul Gram–Schmidt, Produs cartezian, Produs scalar, Produs vectorial, RADAR, Rețea (geometrie), Relație de echivalență, Relație de ordine, René Descartes, Restricție (matematică), Scalar (matematică), Scădere, Serie (matematică), Serie Fourier, Serie Taylor, Sferă, Sferă unitate, Sinusoidă, Sistem de coordonate, Sistem de ecuații liniare, Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel, Spațiu afin, Spațiu Banach, Spațiu complet, Spațiu euclidian, Spațiu funcțional, Spațiu Hilbert, Spațiu Lp, Spațiu Minkowski, Spațiu prehilbertian, Spațiu topologic, Spațiu tridimensional, Spațiu-timp, Springer Science+Business Media, Stare cuantică, Steag (matematică), Stefan Banach, Structură algebrică, Submulțime, Sumă, Tensor, Tensorul Riemann, Teorema cosinusului, Teoria grupurilor, Teoria jocurilor, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Teoria reprezentării, Topologie, Transformare liniară, Transformata cosinus discretă, Unghi, Unitatea imaginară, Varietate (geometrie), Vecinătate (matematică), Vector (fizică și matematică), Vector nul, Vectori și valori proprii, Versor, Viteză, William Rowan Hamilton, 1 (cifră). Extinde indicele (154 Mai Mult) »
Adunare
Adunarea este o operație aritmetică elementară care totalizează două sau mai multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” respectivelor numere.
Nou!!: Spațiu vectorial și Adunare · Vezi mai mult »
Algebră
Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Algebră · Vezi mai mult »
Algebră abstractă
Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.
Nou!!: Spațiu vectorial și Algebră abstractă · Vezi mai mult »
Algebră cu diviziune
În algebra abstractă o algebră cu diviziuneCristina Flaut, (conferință), Universitatea „Ovidius” din Constanța, 13 ianuarie 2006, accesat 2023-08-11 este o algebră peste un corp în care împărțirea, cu excepția celei la zero, este întotdeauna posibilă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Algebră cu diviziune · Vezi mai mult »
Algebră Grassmann
Algebra Grassmann sau algebră exterioară (a unui spațiu vectorial real finit-dimensional V) este o \mathbb R -algebră asociativă cu element 1, notată \Lambda (V), cu proprietățile.
Nou!!: Spațiu vectorial și Algebră Grassmann · Vezi mai mult »
Algebră liniară
Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și spații liniare), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Algebră liniară · Vezi mai mult »
American Mathematical Society
American Mathematical Society (AMS) este o asociație de matematicieni profesioniști dedicați intereselor cercetării matematice și burselor și servește comunității naționale și internaționale prin publicațiile, întâlnirile, susținere și alte programe.
Nou!!: Spațiu vectorial și American Mathematical Society · Vezi mai mult »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Analiza matematică · Vezi mai mult »
Aplicație biliniară
În matematică o aplicație biliniară este o funcție care combină elemente a două spații vectoriale pentru a produce un element al unui al treilea spațiu vectorial și este liniară în funcție de fiecare dintre argumentele sale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Aplicație biliniară · Vezi mai mult »
Aproximare liniară
Tangenta în (''a'', ''f''(''a'')) În matematică o aproximare liniară este o aproximare a unei funcții generale folosind o funcție liniară (mai exact, o). Procedeul este utilizat pe scară largă în metoda pentru a produce metode de ordinul întâi pentru rezolvarea sau aproximarea soluțiilor ecuațiilor.
Nou!!: Spațiu vectorial și Aproximare liniară · Vezi mai mult »
Arthur Cayley
Arthur Cayley a fost un matematician britanic.
Nou!!: Spațiu vectorial și Arthur Cayley · Vezi mai mult »
Asociativitate
În matematică, o operație binară se numește asociativă dacă într-o expresie care conține de două sau mai multe ori operatorul respectiv, ordinea operațiilor nu contează atâta vreme cât ordinea operanzilor nu se schimbă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Asociativitate · Vezi mai mult »
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Nou!!: Spațiu vectorial și Atom · Vezi mai mult »
August Ferdinand Möbius
August Ferdinand Möbius (n. 17 noiembrie 1790, Schulpforta, Principatul Saxoniei - d. 26 septembrie 1868, Leipzig) a fost un matematician și astronom german.
Nou!!: Spațiu vectorial și August Ferdinand Möbius · Vezi mai mult »
Axioma alegerii
În matematică, axioma alegerii este o axiomă în cadrul teoriei mulțimilor.
Nou!!: Spațiu vectorial și Axioma alegerii · Vezi mai mult »
Axiomă
Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.
Nou!!: Spațiu vectorial și Axiomă · Vezi mai mult »
Împărțire (matematică)
20 \div 4.
Nou!!: Spațiu vectorial și Împărțire (matematică) · Vezi mai mult »
Închidere (matematică)
O mulțime este închisă în raport cu o operație dacă executarea acelei operații asupra membrilor mulțimii produce întotdeauna un membru al acelei mulțimi.
Nou!!: Spațiu vectorial și Închidere (matematică) · Vezi mai mult »
Înmulțire (matematică)
Înmulțirea este o operație aritmetică și algebrică în matematică ce poate fi definită ca o adunare succesivă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Înmulțire (matematică) · Vezi mai mult »
Înmulțirea cu un scalar
Înmulțirea unui vector cu un scalar egal cu 3 întinde vectorul. Înmulțirile cu scalari -'''a''' și 2'''a''' ale unui vector '''a''' În matematică, înmulțirea unui vector cu un scalar este una dintre operațiile de bază care definesc un spațiu vectorial în algebra liniară(sau, mai general, a unui în algebra abstractă).
Nou!!: Spațiu vectorial și Înmulțirea cu un scalar · Vezi mai mult »
Înmulțirea matricilor
La înmulțirea matricilor, numărul de coloane din prima matrice trebuie să fie egal cu numărul de linii din a doua matrice. Matricea rezultată are numărul de linii ale primei matrice și numărul de coloane ale celei de-a doua matrice. În matematică, în special în algebra liniară, înmulțirea matricilor sau înmulțirea matricialăAnca Ignat, (curs 2, 2022, p. 2), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2023-06-13 este o operație binară care produce o matrice din două matrici.
Nou!!: Spațiu vectorial și Înmulțirea matricilor · Vezi mai mult »
Banda lui Möbius
O bandă Möbius realizată dintr-o bucată de hârtie lipită. Dacă o furnică ar traversa de-a lungul benzii, s-ar întoarce în punctul de plecare, traversând toată lungimea acesteia, fără să treacă vreo margine. Banda lui Möbius sau mai simplu banda Möbius (mai rar scris și Moebius) este un model de suprafață cu o singură față și o singură margine.
Nou!!: Spațiu vectorial și Banda lui Möbius · Vezi mai mult »
Bernard Bolzano
Bernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano (n. 5 octombrie 1781 la Praga - d. 18 decembrie 1848 la Praga) a fost un matematician, teolog catolic și filozof ceh de limbă germană.
Nou!!: Spațiu vectorial și Bernard Bolzano · Vezi mai mult »
Categorie (matematică)
g ∘ f, iar buclele sunt săgețile identitate. Această categorie este notată de regulă cu un '''3''' aldin. În matematică, o categorie (numită uneori categorie abstractă pentru a o deosebi de o) este o colecție de „obiecte” care sunt legate prin „săgeți”.
Nou!!: Spațiu vectorial și Categorie (matematică) · Vezi mai mult »
Câmp vectorial
Câmp vectorial dat de vectori de forma (−''y'', ''x'') În matematică un câmp vectorial, sau un câmp de vectori este o construcție din calculul vectorial care asociază un vector fiecărui punct dintr-un spațiu euclidian.
Nou!!: Spațiu vectorial și Câmp vectorial · Vezi mai mult »
Cilindru (geometrie)
* Acest articol se referă la cilindru, suprafața din geometrie.
Nou!!: Spațiu vectorial și Cilindru (geometrie) · Vezi mai mult »
Coeficient
În matematică, un coeficient este un factor multiplicativ al unui obiect matematic care poate fi o variabilă, un vector, o funcție, o matrice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Coeficient · Vezi mai mult »
Compresia imaginilor
Compresia imaginilor este un tip de compresie a datelor aplicată imaginilor digitale, pentru a reduce costurile de stocare sau transmisie.
Nou!!: Spațiu vectorial și Compresia imaginilor · Vezi mai mult »
Comutativitate
O funcție de două variabile (sau o operație binară) se numește comutativă dacă inversând variabilele se obține același rezultat.
Nou!!: Spațiu vectorial și Comutativitate · Vezi mai mult »
Conjugată complexă
Reprezentarea geometrică a lui z şi a conjugatei sale \barz în planul complex. În matematică, conjugata complexă a unui număr complex se obține prin schimbarea semnului părții imaginare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Conjugată complexă · Vezi mai mult »
Convergență punctuală
În analiza matematică, noțiunea de convergență punctuală sau convergență simplă indică modul cum un șir de funcții converge către o anumită funcție.
Nou!!: Spațiu vectorial și Convergență punctuală · Vezi mai mult »
Convoluție
În matematică (mai precis în), convoluția este o operație matematică pe două funcții (și) care produce o a treia funcție (f*g) numită produs de convoluție care exprimă modul în care forma uneia este modificată de cealaltă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Convoluție · Vezi mai mult »
Coordonate carteziene
În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.
Nou!!: Spațiu vectorial și Coordonate carteziene · Vezi mai mult »
Corespondență biunivocă
O funcție bijectivă, ''f'': ''X'' → ''Y'', unde X.
Nou!!: Spațiu vectorial și Corespondență biunivocă · Vezi mai mult »
Corp (matematică)
În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).
Nou!!: Spațiu vectorial și Corp (matematică) · Vezi mai mult »
Corp algebric închis
În matematică un corp este algebric închis dacă orice polinom din care nu este format doar dintr-o constantă (din inelul polinoamelor cu coeficienți în) are o rădăcină în.
Nou!!: Spațiu vectorial și Corp algebric închis · Vezi mai mult »
Corp comutativ
n prim) În matematică un corp comutativCosmin Pelea, (curs 4), Universitatea Babeș-Bolyai, p. 1, accesat 2023-08-01 (uneori numit, simplu, corp) este o structură algebrică fundamentală din algebra abstractă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Corp comutativ · Vezi mai mult »
Cristal
Acest articol se referă la noțiunea din știință de cristal.
Nou!!: Spațiu vectorial și Cristal · Vezi mai mult »
Cuaternion
În matematică, cuaternionii, notați \mathbb H, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe.
Nou!!: Spațiu vectorial și Cuaternion · Vezi mai mult »
Curbă
În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.
Nou!!: Spațiu vectorial și Curbă · Vezi mai mult »
Curbură
Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.
Nou!!: Spațiu vectorial și Curbură · Vezi mai mult »
Dacă și numai dacă
În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.
Nou!!: Spațiu vectorial și Dacă și numai dacă · Vezi mai mult »
David Hilbert
Inscripție pe piatra de mormânt a lui David Hilbert David Hilbert în 1886 David Hilbert a fost un matematician german, care a avut contribuții esențiale la matematica și fizica secolului al XX-lea.
Nou!!: Spațiu vectorial și David Hilbert · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: Spațiu vectorial și Derivată · Vezi mai mult »
Determinant (matematică)
Determinantul este, în algebră, o funcție care atribuie oricărei matrici pătrate un număr.
Nou!!: Spațiu vectorial și Determinant (matematică) · Vezi mai mult »
Dimensiune
În fizică și matematică, dimensiunea unui spațiu (sau obiect) matematic este definită informal ca fiind numărul minim de coordonate necesare pentru a specifica orice punct din interiorul acestuia.
Nou!!: Spațiu vectorial și Dimensiune · Vezi mai mult »
Distanța de la un punct la un plan
În geometria euclidiană distanța de la un punct la un plan este cea mai scurtă distanță de la un punct dat până la orice punct situat pe un plan dat.
Nou!!: Spațiu vectorial și Distanța de la un punct la un plan · Vezi mai mult »
Distributivitate
Vizualizare a distributivității la numere pozitive În matematică, proprietatea de distributivitate a operațiilor binare este o generalizare a distributivității din algebra elementară, care afirmă că întotdeauna De exemplu, Se spune că înmulțirea este distributivă față de adunare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Distributivitate · Vezi mai mult »
Domeniu de definiție
În matematică, domeniul de definiție reprezintă mulțimea valorilor pentru care o funcție este definită.
Nou!!: Spațiu vectorial și Domeniu de definiție · Vezi mai mult »
Dreapta reală
Dreapta reală În matematică dreapta reală este dreapta ale cărei puncte au coordonatele exprimate prin numere reale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Dreapta reală · Vezi mai mult »
Dreaptă
Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.
Nou!!: Spațiu vectorial și Dreaptă · Vezi mai mult »
Dualitate (matematică)
În matematică, o dualitate transformă concepte, teoreme sau structuri matematice în alte concepte, teoreme sau structuri, printr-o transformare „unu la unu”, adesea (dar nu întotdeauna) prin intermediul unei operații de involuție: dacă dualul lui A este B, atunci dualul lui B este A. Astfel de involuții au uneori puncte fixe, astfel încât dualul lui A este A însuși.
Nou!!: Spațiu vectorial și Dualitate (matematică) · Vezi mai mult »
Echidistant
Mediatoare a unui segment. Punctul în care linia roșie intersectează segmentul negru este echidistant față de cele două puncte de capăt ale segmentului. Poligonul înscriptibil P este circumscris de cercul C. Centrul O al cercului este echidistant față de fiecare punct al cercului, implicit de fiecare vârf al poligonului. Se spune că un punct este echidistant de o mulțime de obiecte dacă distanțele dintre acel punct și fiecare obiect din mulțime sunt egale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Echidistant · Vezi mai mult »
Ecuația lui Schrödinger
Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ecuația lui Schrödinger · Vezi mai mult »
Ecuație cu derivate parțiale
O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ecuație cu derivate parțiale · Vezi mai mult »
Ecuație de gradul întâi
Exemplu de reprezentare grafică a două ecuații liniare Ecuația de gradul întâi, denumită și ecuație liniară, este o ecuație polinomială de forma: adică este formată dintr-un termen constant și unul variabil.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ecuație de gradul întâi · Vezi mai mult »
Ecuație diferențială
În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ecuație diferențială · Vezi mai mult »
Ecuație diferențială ordinară
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o funcție necunoscută, argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ecuație diferențială ordinară · Vezi mai mult »
Edmond Laguerre
Edmond Nicolas Laguerre (9 aprilie 1834, Bar-le-Duc – 14 august 1886, Bar-le-Duc) a fost un matematician francez, membru al Académie française (1885).
Nou!!: Spațiu vectorial și Edmond Laguerre · Vezi mai mult »
Eșantionare (procesare de semnal)
Reprezentare a eşantionării unui semnal. Semnalul continuu este reprezentat prin culoarea verde pe când eşantioanele discrete sunt în albastru. În procesarea semnalelor, eșantionarea reprezintă transformarea unui semnal continuu (analogic) într-un semnal discret.
Nou!!: Spațiu vectorial și Eșantionare (procesare de semnal) · Vezi mai mult »
Element neutru
În algebră, elementul neutru al unei legi de compoziție f: A \times A \rightarrow A este un element e \in A care, compus cu oricare element a \in A, îl lasă neschimbat: unde s-a notat f(a, b).
Nou!!: Spațiu vectorial și Element neutru · Vezi mai mult »
Element opus
În matematică, elementul opus, pe scurt opusul, unui număr este numărul care adunat la dă suma zero, zero fiind elementul neutru al operației de adunare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Element opus · Vezi mai mult »
Element simetric
În algebra abstractă, ideea de element simetric generalizează conceptele de opus (în raport cu adunarea) și invers (în raport cu înmulțirea) pentru o operație binară oarecare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Element simetric · Vezi mai mult »
Extensie de corp
În matematică, în special în algebră, o extensie de corpDumitru Bușneag, (fișa fisciplinei), Universitatea din Craiova, 2008, accesat 2023-10-30 este o pereche de corpuri E\subseteq F, astfel încât operațiunile lui E sunt cele ale lui F restricționate la E. În acest caz F este o extensie de corp a lui E, iar E este un subcorp al lui F. De exemplu, sub noțiunile obișnuite de adunare și înmulțire, numerele complexe o extensie de corp a numerelor reale; numerele reale fiind un subcorp al numerelor complexe.
Nou!!: Spațiu vectorial și Extensie de corp · Vezi mai mult »
Șir (matematică)
Sir Cauchy În matematică, un șir, numit și șir infinit, este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Șir (matematică) · Vezi mai mult »
Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Știință · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Spațiu vectorial și Fizică · Vezi mai mult »
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Nou!!: Spațiu vectorial și Forță · Vezi mai mult »
Funcția lui Dirac
Funcția lui Dirac (funcția delta) ca limită a unui șir de distribuții normale (gaussiene) centrate pe origine \scriptstyle \delta_a(x).
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcția lui Dirac · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție · Vezi mai mult »
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție continuă · Vezi mai mult »
Funcție de undă
Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție de undă · Vezi mai mult »
Funcție derivabilă
O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție derivabilă · Vezi mai mult »
Funcție exponențială
Funcția exponențială este una din cele mai importante funcții din matematică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție exponențială · Vezi mai mult »
Funcție injectivă
În această diagramă, componentele funcției pot fi listate astfel: 1D, 2B, 3A, C O funcție f:A\rightarrow B se numește injectivă dacă oricare ar fi x,y\in A două elemente x\neq y diferite din domeniul de definiție atunci imaginile acestor elemente sunt și ele diferite f(x)\neq f(y).
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție injectivă · Vezi mai mult »
Funcție inversă
Graficul funcției reale ''g(x)'', inversa funcției ''f(x)'' O funcție f:A \to B se numește inversabilă dacă și numai dacă există funcția g:B \to A astfel încât prin operația compunerii funcțiilor să rezulte funcția identică a mulțimii A: f \circ g.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție inversă · Vezi mai mult »
Funcție periodică
O funcție periodică este o funcție cu valori care se repetă pe intervale ale domeniului de definiție.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție periodică · Vezi mai mult »
Funcție surjectivă
O funcție f:A\rightarrow B se numește surjectivă dacă oricare element al mulțimii de valori a funcției este imaginea prin funcție a unui element din domeniul funcției.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție surjectivă · Vezi mai mult »
Funcție trigonometrică
Toate funcţiile trigonometrice ale unui unghi θ pot fi construite geometric in jurul unui cerc unitate cu centrul în ''O''. În matematică, prin funcții trigonometrice se înțeleg niște funcții ale unui unghi oarecare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Funcție trigonometrică · Vezi mai mult »
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Nou!!: Spațiu vectorial și Geometrie · Vezi mai mult »
Geometrie afină
În geometria afină, se poate folosi axioma lui Playfair pentru a găsi linia ce trece prin C1 și paralelă cu B1B2, și pentru a găsi linia ce trece prin B2 și paralelă cu B1C1: intersecția lor C2 este rezultatul translației indicate. Geometria afină este un tip de geometrie care studiază paralelismul.
Nou!!: Spațiu vectorial și Geometrie afină · Vezi mai mult »
Geometrie algebrică
bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.
Nou!!: Spațiu vectorial și Geometrie algebrică · Vezi mai mult »
Geometrie analitică
Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.
Nou!!: Spațiu vectorial și Geometrie analitică · Vezi mai mult »
Giuseppe Peano
Giuseppe Peano a fost un matematician italian, profesor la Universitatea din Torino, un fondator în logica matematică și în teoria mulțimilor și autor a peste 200 de articole și cărți de o mare valoare filosofică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Giuseppe Peano · Vezi mai mult »
Giusto Bellavitis
Giusto Bellavitis Giusto Bellavitis (n. 22 noiembrie 1803 – d. 6 noiembrie 1880) a fost un matematician italian, cunoscut pentru contribuțiile sale din teoria numerelor și geometria algebrică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Giusto Bellavitis · Vezi mai mult »
Gradul unui polinom
În matematică, gradul unui polinom este cel mai mare dintre gradele monoamelor polinomului (adică al termenilor individuali) cu coeficienți diferiți de zero.
Nou!!: Spațiu vectorial și Gradul unui polinom · Vezi mai mult »
Grup (matematică)
cub Rubik formează un grup. În matematică, un grup este o mulțime prevăzută cu o operație binară care combină orice două elemente ale ei pentru a forma un al treilea element în așa fel încât sunt satisfăcute patru condiții, denumite axiomele grupurilor, și anume închiderea, asociativitatea, existența elementului neutru, respectiv a elementului simetric.
Nou!!: Spațiu vectorial și Grup (matematică) · Vezi mai mult »
Grup abelian
Aplicabil în special la grupuri, termenul de "abelian" (de la numele matematicianului norvegian Niels Henrik Abel) este echivalent cu comutativ și desemnează orice operație binară definită pe o mulțime M, închisa în raport cu acestă mulțime, și care îndeplinește: De exemplu, adunarea numerelor reale este o operație comutativă (abeliană), pentru că: Categorie:Structuri algebrice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Grup abelian · Vezi mai mult »
Henri Lebesgue
Henri Léon Lebesgue a fost un matematician francez, cunoscut pentru teoria integrării.
Nou!!: Spațiu vectorial și Henri Lebesgue · Vezi mai mult »
Hermann Grassmann
Hermann Günther Grassmann (n. 15 aprilie 1809 la Szczecin - d. 26 septembrie 1877 tot la Szczecin) a fost un savant german care a activat în variate domenii: lingvistică, matematică, fizică, publicistică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Hermann Grassmann · Vezi mai mult »
Hiperplan
spațiul tridimensional. Un plan este un hiperplan bidimensional conținut în spațiul tridimensional. În geometrie, un hiperplan este un subspațiu a cărei dimensiune este cu unu mai mică decât cea a spațiului ambiant.
Nou!!: Spațiu vectorial și Hiperplan · Vezi mai mult »
Identitate (matematică)
numerele reale În matematică funcția identitate, sau aplicația identitate, sau transformarea identică, este o funcție a cărei valoare este egală cu cea a argumentului.
Nou!!: Spațiu vectorial și Identitate (matematică) · Vezi mai mult »
Imaginea unei funcții
f. În matematică, imaginea unei funcții f \colon X \to Y este mulțimea formată din toate valorile pe care le lua funcția.
Nou!!: Spațiu vectorial și Imaginea unei funcții · Vezi mai mult »
Inegalitatea lui Minkowski
În analiza matematică, inegalitatea lui Minkowski reprezintă o generalizare a inegalității triunghiului și sugerează faptul că spațiile ''Lp'' sunt spații vectoriale normate.
Nou!!: Spațiu vectorial și Inegalitatea lui Minkowski · Vezi mai mult »
Inel (matematică)
Un inel I.
Nou!!: Spațiu vectorial și Inel (matematică) · Vezi mai mult »
Inel comutativ
Un inel R se numește inel comutativ dacă operația de înmulțire este comutativă: a*b.
Nou!!: Spațiu vectorial și Inel comutativ · Vezi mai mult »
Inginerie
. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.
Nou!!: Spațiu vectorial și Inginerie · Vezi mai mult »
Integrală
În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Integrală · Vezi mai mult »
Integrală Riemann
Interpretarea geometrică a integralei Riemann În analiza matematică, integrala Riemann constituie prima definiție riguroasă a integralei unei funcții pe un interval.
Nou!!: Spațiu vectorial și Integrală Riemann · Vezi mai mult »
International Standard Book Number
cod de bare EAN-13(în acest caz ISBN 978-3-16-148410-0) International Standard Book Number (ISBN) este un identificator numeric pentru identificarea comercială a cărților.
Nou!!: Spațiu vectorial și International Standard Book Number · Vezi mai mult »
Interval (matematică)
Interval este un termen de bază al algebrei și analizei matematice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Interval (matematică) · Vezi mai mult »
Interval unitate
axei numerelor În matematică intervalul unitate este intervalul închis, adică mulțimea numerelor reale care sunt mai mari sau egale cu și mai mici sau egale cu.
Nou!!: Spațiu vectorial și Interval unitate · Vezi mai mult »
Izomorfism
În matematică, prin izomorfism (din limba greacă: ἴσος (isos) „egal”, și μορφή (morphe) „formă”) se înțelege o funcție între două mulțimi peste care s-au definit câte o structură algebrică, funcție care satisface două condiții.
Nou!!: Spațiu vectorial și Izomorfism · Vezi mai mult »
Jean Robert Argand
Jean-Robert Argand sau Jean Robert Argand a fost un matematician amator francez.
Nou!!: Spațiu vectorial și Jean Robert Argand · Vezi mai mult »
Joseph Fourier
Jean Baptiste Joseph Fourier a fost un matematician, fizician și filozof francez.
Nou!!: Spațiu vectorial și Joseph Fourier · Vezi mai mult »
JPEG
În informatică, JPEG (pronunțată "gei-peg"; IPA: /ˈdʒeɪpɛg/) este o metodă foarte des utilizată de compresie a imaginilor fotografice.
Nou!!: Spațiu vectorial și JPEG · Vezi mai mult »
Lema lui Zorn
Lema lui Zorn, numită și lema Kuratowski-Zorn, este o lemă în cadrul teoriei mulțimilor.
Nou!!: Spațiu vectorial și Lema lui Zorn · Vezi mai mult »
Limită a unui șir
Pe masură ce n crește, valoarea n sin(1/n) devine tot mai apropiată de 1.
Nou!!: Spațiu vectorial și Limită a unui șir · Vezi mai mult »
Massachusetts Institute of Technology
Massachusetts Institute of Technology (abreviat MIT) este o universitate de cercetare, particulară, coeducațională, care se găsește în localitatea Cambridge, Massachusetts, Statele Unite ale Americii.
Nou!!: Spațiu vectorial și Massachusetts Institute of Technology · Vezi mai mult »
Mathematical Association of America
Mathematical Association of America (MAA) este o asociație a matematicienilor din SUA, care se ocupă cu teme de matematică pe diferite nivele de la nivel școlar până la matematică superioară la nivel academic.
Nou!!: Spațiu vectorial și Mathematical Association of America · Vezi mai mult »
Matrice
În matematică, o matrice (plural matrice sau matrici) este un tabel dreptunghiular de numere, sau mai general, de elemente ale unei structuri algebrice de tip inel.
Nou!!: Spațiu vectorial și Matrice · Vezi mai mult »
Matrice pătrată
diagonala principală a matricii pătrate. În acest caz, diagonala principală a matricii conține elementele ''a''11.
Nou!!: Spațiu vectorial și Matrice pătrată · Vezi mai mult »
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »
Metrică
3.
Nou!!: Spațiu vectorial și Metrică · Vezi mai mult »
Mulțime
Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.
Nou!!: Spațiu vectorial și Mulțime · Vezi mai mult »
Mulțime numărabilă
În teoria mulțimilor, o mulțime numărabilă este o mulțime cu același cardinal (număr de elemente) ca și orice submulțime a mulțimii numerelor naturale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Mulțime numărabilă · Vezi mai mult »
Normă (matematică)
În algebra liniară, și domeniile conexe ale matematicii, o normă este o funcție care atribuie o lungime sau o mărime strict pozitivă fiecărui vector dintr-un spațiu vectorial cu excepția vectorului zero, care are o lungime zero.
Nou!!: Spațiu vectorial și Normă (matematică) · Vezi mai mult »
Nucleu (algebră liniară)
În matematică, și mai precis în algebra liniară și, nucleul (de asemenea, cunoscut sub numele de kernel sau ker, după notația practicată) al unei aplicații liniare între două spații vectoriale V și W, este mulțimea tuturor elementelor v din V pentru care, unde 0 indică vectorul zero din W. Adică, în,.
Nou!!: Spațiu vectorial și Nucleu (algebră liniară) · Vezi mai mult »
Număr algebric
catetele de lungime 1 Un număr algebric este orice număr complex (inclusiv numerele reale) care este rădăcina unui polinom nenul (adică o valoare care face ca polinomul să fie egal cu 0) cu o singură variabilă, cu coeficienți raționali (sau echivalent, prin amplificare, cu coeficienți întregi).
Nou!!: Spațiu vectorial și Număr algebric · Vezi mai mult »
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Nou!!: Spațiu vectorial și Număr complex · Vezi mai mult »
Număr rațional
În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.
Nou!!: Spațiu vectorial și Număr rațional · Vezi mai mult »
Număr real
Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).
Nou!!: Spațiu vectorial și Număr real · Vezi mai mult »
Număr transcendent
În matematică, un număr real sau complex este numit transcendent dacă nu poate fi soluție a unei ecuații algebrice cu coeficienți raționali, sau, altfel spus, dacă nu este un număr algebric.
Nou!!: Spațiu vectorial și Număr transcendent · Vezi mai mult »
Obiect matematic
Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.
Nou!!: Spațiu vectorial și Obiect matematic · Vezi mai mult »
Octonion
În matematică octonionul este o diviziune algebrică normată de-a lungul numerelor reale, acesta este reprezentat de majuscula O (\mathbb O).
Nou!!: Spațiu vectorial și Octonion · Vezi mai mult »
Operație punctuală
În matematică calificativul punctual este folosit pentru a indica că o anumită proprietate este definită prin fiecare valoare f(x) a unei funcții f. O clasă importantă de concepte punctuale sunt operațiile punctuale, adică operațiile definite pe funcții prin valorile funcției obținute prin aplicarea operațiilor funcției separat pentru fiecare punct din domeniul de definiție.
Nou!!: Spațiu vectorial și Operație punctuală · Vezi mai mult »
Operand
În matematică un operand este un argument al unei operații, adică este mărimea sau obiectul sau care participă într-o operație.
Nou!!: Spațiu vectorial și Operand · Vezi mai mult »
Operator (matematică)
În matematică, un operator este în general o aplicație sau funcție care acționează asupra elementelor unui spațiu pentru a produce elemente ale altui spațiu (posibil același spațiu, uneori fiind necesar să fie același spațiu).
Nou!!: Spațiu vectorial și Operator (matematică) · Vezi mai mult »
Optimizare
Optimizarea reprezintă activitatea de selectare, din mulțimea soluțiilor posibile unei probleme, a acelei soluții care este cea mai avantajoasă în raport cu un criteriu predefinit.
Nou!!: Spațiu vectorial și Optimizare · Vezi mai mult »
Origine (matematică)
Originea unui sistem de coordonate cartezian. În matematică, originea unui spațiu euclidian este un punct special, de obicei notat cu litera O, folosit ca punct fi de referință pentru geometria spațiului înconjurător.
Nou!!: Spațiu vectorial și Origine (matematică) · Vezi mai mult »
Ortogonalitate
În matematică, ortogonalitatea, este o generalizare a perpendicularității.
Nou!!: Spațiu vectorial și Ortogonalitate · Vezi mai mult »
Paralel
Paralelism (substantiv) și / sau Paralel (adjectiv și adverb), sunt noțiuni care se pot referi la,.
Nou!!: Spațiu vectorial și Paralel · Vezi mai mult »
Paralelogram
Un paralelogram Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.
Nou!!: Spațiu vectorial și Paralelogram · Vezi mai mult »
Pereche ordonată
În matematică, o pereche ordonatăAndrei Sipoș,, (curs 2003), Universitatea din București, accesat 2023-04-11 — denumită și cuplu — este un ansamblu de două elemente, nu neapărat diferite, luate într-o anumită ordine.
Nou!!: Spațiu vectorial și Pereche ordonată · Vezi mai mult »
Pi
Dacă diametrul cercului este 1, circumferința sa va fi π Numărul (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferința și diametrul oricărui cerc într-un spațiu euclidian; este aceeași valoare ca și raportul dintre aria unui cerc și pătratul razei sale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Pi · Vezi mai mult »
Pierre de Fermat
Pierre de Fermat a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.
Nou!!: Spațiu vectorial și Pierre de Fermat · Vezi mai mult »
Plan (geometrie)
Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.
Nou!!: Spațiu vectorial și Plan (geometrie) · Vezi mai mult »
Planul complex
Reprezentarea geometrică a ''z'' și a conjugatului său ''z̅'' în planul complex. O diagramă care ilustrează formulele de conversie În matematică, planul complex sau planul z este o reprezentare geometrică a numerelor complexe într-un plan geometric definit de axa reală și axa imaginară, ortogonale.
Nou!!: Spațiu vectorial și Planul complex · Vezi mai mult »
Polinom
În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.
Nou!!: Spațiu vectorial și Polinom · Vezi mai mult »
Polinom minim
În teoria corpurilor, o ramură a matematicii, polinomul minim al unei valori este, într-o exprimare neformală, polinomul cu cel mai mic grad având coeficienți de un tip specificat, astfel încât este o rădăcină a polinomului.
Nou!!: Spațiu vectorial și Polinom minim · Vezi mai mult »
Princeton University Press
Princeton University Press este o editură independentă ce are legături strânse cu Universitatea Princeton.
Nou!!: Spațiu vectorial și Princeton University Press · Vezi mai mult »
Principiul superpoziției
În fizică și în teoria sistemelor, principiul superpoziției (sau principiul suprapunerii) exprimă faptul că, pentru orice sistem liniar răspunsul generat la un moment dat și la o anumită poziție de către mai mulți stimuli este egal cu suma răspunsurilor generate de fiecare stimul în parte.
Nou!!: Spațiu vectorial și Principiul superpoziției · Vezi mai mult »
Procedeul Gram–Schmidt
În matematică și analiză numerică, procedeul Gram–Schmidt este o metodă de ortogonalizare a unei mulțimi de vectori într-un spațiu cu produs scalar, în mod obișnuit în spațiul euclidian Rn.
Nou!!: Spațiu vectorial și Procedeul Gram–Schmidt · Vezi mai mult »
Produs cartezian
Produsul cartezian este o operație matematică efectuată asupra a două mulțimi.
Nou!!: Spațiu vectorial și Produs cartezian · Vezi mai mult »
Produs scalar
Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real.
Nou!!: Spațiu vectorial și Produs scalar · Vezi mai mult »
Produs vectorial
Aria unui paralelogram este corespondentul grafic al ''valorii scalare'' a unui '''produs vectorial a doi vectori'''. Produsul vectorial a doi vectori \vec a\times\vec b este o operație binară a doi vectori \vec a și \vec b într-un spațiu euclidian tridimensional (vedeți spațiu euclidian) în urma căreia rezultă un alt vector \vec c care este perpendicular pe planul celor doi vectori inițiali iar modulul vectorului \vec c corespunde ariei paralelogramului cu laturile \vec a și \vec b. Prin comparație, produsul scalar a doi vectori produce un rezultat care este un scalar.
Nou!!: Spațiu vectorial și Produs vectorial · Vezi mai mult »
RADAR
Principiul radarului RADAR (radio detection and ranging, adică detectarea prin radio și determinarea distanței) reprezintă o instalație de radiolocație care radiază microunde electromagnetice și folosește reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existența și distanța lor față de antenă.
Nou!!: Spațiu vectorial și RADAR · Vezi mai mult »
Rețea (geometrie)
planul euclidian În geometrie și teoria grupurilor o rețea în spațiul coordonatelor reale \mathbb^n este o mulțime infinită de puncte din acest spațiu cu proprietățile că adunarea sau scăderea coordonatelor a două puncte din rețea produc un alt punct al rețelei, că toate punctele rețelei sunt separate de o anumită distanță minimă și că fiecare punct din spațiu se află la o anumită distanță maximă de un punct din rețea.
Nou!!: Spațiu vectorial și Rețea (geometrie) · Vezi mai mult »
Relație de echivalență
O relație de echivalență este o relație binară \equiv pe o mulțime, relație ce îndeplinește următoarele proprietăți.
Nou!!: Spațiu vectorial și Relație de echivalență · Vezi mai mult »
Relație de ordine
În matematică, o relație de ordine, numită și relație de ordine parțială (sau ordine sau ordine parțială), este orice relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă pe o mulțime.
Nou!!: Spațiu vectorial și Relație de ordine · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Spațiu vectorial și René Descartes · Vezi mai mult »
Restricție (matematică)
rădăcina pătrată a lui ''x''. În matematică o restricție a unei funcții f este o funcție nouă, notată f\vert_A sau f, obținută prin alegerea unui domeniu de definiție mai mic, A, din cel al funcției f.
Nou!!: Spațiu vectorial și Restricție (matematică) · Vezi mai mult »
Scalar (matematică)
vectori. Această imagine prezintă un vector euclidian. Coordonatele sale ''x'' și ''y'' sunt scalari, ca și lungimea sa, dar '''v''' nu este un scalar. Un scalar este un element al unui corp care este folosit pentru a defini un spațiu vectorial.
Nou!!: Spațiu vectorial și Scalar (matematică) · Vezi mai mult »
Scădere
"5 − 2.
Nou!!: Spațiu vectorial și Scădere · Vezi mai mult »
Serie (matematică)
În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.
Nou!!: Spațiu vectorial și Serie (matematică) · Vezi mai mult »
Serie Fourier
Seriile Fourier sunt o unealtă matematică folosită pentru a analiza funcțiile periodice descompunându-le într-o sumă ponderată de funcții sinusoidale componente care sunt uneori denumite armonice Fourier normale, sau pe scurt armonice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Serie Fourier · Vezi mai mult »
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Nou!!: Spațiu vectorial și Serie Taylor · Vezi mai mult »
Sferă
O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sferă · Vezi mai mult »
Sferă unitate
spațiului euclidian În matematică o sferă unitate este o sferă cu raza 1 cu centrul dat.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sferă unitate · Vezi mai mult »
Sinusoidă
Funcţia sinus pentru ''A''.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sinusoidă · Vezi mai mult »
Sistem de coordonate
plan În geometrie, un sistem de coordonate reprezintă o modalitate prin care oricărui punct i se asociază în mod unic o mulțime ordonată de numere reale, numite coordonatele acelui punct.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sistem de coordonate · Vezi mai mult »
Sistem de ecuații liniare
Un sistem de ecuații liniare este un sistem de ecuații de forma: unde a_, b_i sunt coeficienți, cu 1 \leq i \leq m, și 1 \leq j \leq n; m,n \in \mathbb.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sistem de ecuații liniare · Vezi mai mult »
Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel
În teoria mulțimilor, sistemul axiomatic Zermelo–Fraenkel, numită după matematicienii Ernst Zermelo și Abraham Fraenkel, este un sistem axiomatic care a fost propus la începutul secolului al XX-lea pentru a formula o teorie a mulțimilor liberă de paradoxuri, cum ar fi paradoxul lui Russell.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel · Vezi mai mult »
Spațiu afin
Segmente într-un spațiu afin bidimensional În geometria afină, un spațiu afin este o structură geometrică ce generalizează anumite proprietăți ale dreptelor paralele din spațiul euclidian.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu afin · Vezi mai mult »
Spațiu Banach
Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În analiza matematică, un spațiu Banach este un spațiu vectorial normat complet, adică în care orice șir Cauchy este convergent.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu Banach · Vezi mai mult »
Spațiu complet
În analiza matematică, un spațiu metric (X, d) se numește complet dacă oricare șir Cauchy este convergent în.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu complet · Vezi mai mult »
Spațiu euclidian
Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu euclidian · Vezi mai mult »
Spațiu funcțional
În matematică, un spațiu funcțional este o mulțime de funcții cu același domeniu și codomeniu fixe.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu funcțional · Vezi mai mult »
Spațiu Hilbert
În analiza matematică, un spațiu Hilbert este un spațiu vectorial peste care s-a definit un produs exterior (un spațiu prehilbertian) și care este un spațiu metric complet în raport cu metrica indusă de produsul exterior.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu Hilbert · Vezi mai mult »
Spațiu Lp
În matematică, mai precis în analiză funcțională, spațiile — numite și spații Lebesgue — sunt spații vectoriale normațe de funcții.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu Lp · Vezi mai mult »
Spațiu Minkowski
Spațiul Minkowski (sau spațiul-timp Minkowski), numit după Hermann Minkowski, este spațiu în patru dimensiuni, contextul matematic în care se formulează cel mai convenabil teoria relativității restrânse.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu Minkowski · Vezi mai mult »
Spațiu prehilbertian
Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În matematică, mai precis în algebră liniară și în analiza funcțională, un spațiu prehilbertian este un spațiu vectorial înzestrat cu un produs scalar, adică o aplicație care asociază fiecărei perechi de vectori un scalar (un element al corpului de bază al spațiul vectorial).
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu prehilbertian · Vezi mai mult »
Spațiu topologic
Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu topologic · Vezi mai mult »
Spațiu tridimensional
O reprezentare a unui sistem de coordonate cartezian tridimensional cu axa ''x'' îndreptată către observator Un spațiu tridimensional, spațiu cu trei dimensiuni sau 3-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare trei valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct). Acesta este sensul informal al termenului dimensiune. În fizică și matematică, o secvență de n numere reale poate fi considerată o locație într-un spațiu n-dimensional. Când n.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu tridimensional · Vezi mai mult »
Spațiu-timp
Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.
Nou!!: Spațiu vectorial și Spațiu-timp · Vezi mai mult »
Springer Science+Business Media
Springer Science+Business Media, cunoscută în general drept Springer, este o editură multinațională germană, care publică cărți, e-bookuri și reviste științifice evaluate de colegi din publicații științifice, umaniste, tehnice și medicale (STM).
Nou!!: Spațiu vectorial și Springer Science+Business Media · Vezi mai mult »
Stare cuantică
În mecanica cuantică, prin stare cuantică (în engleză, quantum state) se înțelege starea unui sistem cuantic izolat (în engleză, isolated quantum system).
Nou!!: Spațiu vectorial și Stare cuantică · Vezi mai mult »
Steag (matematică)
În matematică, în special în algebra liniară, un steag este o secvență crescătoare de subspații ale unui spațiu vectorial finit dimensional, V. Aici „crescător” înseamnă că fiecare este un subspațiu al următorului de dimensiune superioară: Termenul de steag este sugerat de asemănarea sa cu un steag: un punct (suportul), o linie (lancea) și o suprafață (pânza).
Nou!!: Spațiu vectorial și Steag (matematică) · Vezi mai mult »
Stefan Banach
Stefan Banach (n. 30 martie 1892 - d. 31 august 1945) a fost un matematician polonez, cunoscut prin lucrările sale de teorie a funcțiilor și de analiză funcțională.
Nou!!: Spațiu vectorial și Stefan Banach · Vezi mai mult »
Structură algebrică
În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.
Nou!!: Spațiu vectorial și Structură algebrică · Vezi mai mult »
Submulțime
Diagramă Venn - Euler reprezentând faptul că A este o submulțime a lui B În matematică, mai exact în teoria mulțimilor, se spune că mulțimea B este submulțimea mulțimii A dacă B „este conținută” de A. Echivalent, se poate scrie B \supseteq A, citit B include A, sau B conține A. Relația dintre mulțimi stabilită de \subseteq se numește incluziune sau conținere.
Nou!!: Spațiu vectorial și Submulțime · Vezi mai mult »
Sumă
În matematică, mai exact în algebră, suma este rezultatul adunării unor termeni.
Nou!!: Spațiu vectorial și Sumă · Vezi mai mult »
Tensor
v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.
Nou!!: Spațiu vectorial și Tensor · Vezi mai mult »
Tensorul Riemann
. În geometria diferențială, tensorul Riemann este un tensor de tip (1,3) care codifică în mod complet curbura dintr-o varietate riemanniană.
Nou!!: Spațiu vectorial și Tensorul Riemann · Vezi mai mult »
Teorema cosinusului
În geometria plană, teorema cosinusului, cunoscută și sub numele de teorema lui Pitagora generalizată stabilește relația dintre lungimea unei laturi a unui triunghi în funcție de celelalte două laturi ale sale și cosinusul unghiului dintre ele.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teorema cosinusului · Vezi mai mult »
Teoria grupurilor
3.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teoria grupurilor · Vezi mai mult »
Teoria jocurilor
Teoria jocurilor (în eng. game theory) este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în final, anumite valori.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teoria jocurilor · Vezi mai mult »
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »
Teoria reprezentării
Teoria reprezentării este o ramură a matematicii care studiază structurile algebrice abstracte reprezentând elementele acestora sub forma unor transformări liniare de spații vectoriale și studiază peste aceste structuri algebrice abstracte.
Nou!!: Spațiu vectorial și Teoria reprezentării · Vezi mai mult »
Topologie
Bandă Möbius, un obiect cu o singură suprafață și o singură muchie; astfel de forme sunt studiate în topologie. Topologia este o ramură a matematicii, mai precis o extensie a geometriei care studiază deformările spațiului prin transformări continue.
Nou!!: Spațiu vectorial și Topologie · Vezi mai mult »
Transformare liniară
O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.
Nou!!: Spațiu vectorial și Transformare liniară · Vezi mai mult »
Transformata cosinus discretă
Transformata cosinus discretă sau TCD (în engleză: DCT sau Discrete Cosine Transform) este o transformată asemănătoare cu transformata Fourier discretă (DFT).
Nou!!: Spațiu vectorial și Transformata cosinus discretă · Vezi mai mult »
Unghi
"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.
Nou!!: Spațiu vectorial și Unghi · Vezi mai mult »
Unitatea imaginară
Unitatea imaginară, notată de obicei cu, este un număr al cărui pătrat este -1, adică astfel încât i^2.
Nou!!: Spațiu vectorial și Unitatea imaginară · Vezi mai mult »
Varietate (geometrie)
hărți bidimensionale În matematică (mai ales în geometria diferențială și topologie), o varietate este un spațiu topologic, care la o scară destul de mică are proprietățile unui spațiu euclidian de o anumită dimensiune, numită dimensiunea varietății.
Nou!!: Spațiu vectorial și Varietate (geometrie) · Vezi mai mult »
Vecinătate (matematică)
O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale. În topologie, noțiunea de vecinătate este esențială în studiul spațiilor topologice.
Nou!!: Spațiu vectorial și Vecinătate (matematică) · Vezi mai mult »
Vector (fizică și matematică)
În matematică și fizică, un vector este un concept și un element al unui spațiu vectorial.
Nou!!: Spațiu vectorial și Vector (fizică și matematică) · Vezi mai mult »
Vector nul
Într-un spațiu liniar, vectorul nul este elementul neutru pentru adunare — adică unicul vector \mathbf_E \in E astfel încât \mathbf + \mathbf_E.
Nou!!: Spațiu vectorial și Vector nul · Vezi mai mult »
Vectori și valori proprii
În fotografia alăturată (O transformare liniară asupra lui \mathbbR^2, arătată prin efectul ei asupra unei imagini (stânga - imaginea originală (Mona Lisa), dreapta - imaginea transformată). Vectorul marcat cu săgeata roșie este un ''vector propriu'' al transformării, deoarece direcția lui este păstrată de transformare. Deoarece lungimea lui nu se modifică, valoarea proprie asociată este 1. Orice vector având aceeași direcție este de asemenea nemodificat. Ceilalți vectori, de exemplu cel marcat cu albastru, sunt modificați de transformare, deci nu sunt vectori proprii. În matematică, un vector propriu al unei transformări liniare pe un spațiu vectorial este un vector nenul a cărui direcție rămâne neschimbată de către acea transformare.
Nou!!: Spațiu vectorial și Vectori și valori proprii · Vezi mai mult »
Versor
combinație liniară a acestor versori. În matematică și fizică, versorul unei axe sau al unui vector este un vector unitate, care indică direcția și unitatea de măsură a acelui vector sau acelei axe.
Nou!!: Spațiu vectorial și Versor · Vezi mai mult »
Viteză
În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.
Nou!!: Spațiu vectorial și Viteză · Vezi mai mult »
William Rowan Hamilton
William Rowan Hamilton a fost matematician, fizician și astronom anglo-irlandez.
Nou!!: Spațiu vectorial și William Rowan Hamilton · Vezi mai mult »
1 (cifră)
Ceasul cu 24 ore de pe un turn din Veneția, utilizează J ca simbol pentru 1 1 (unu) este un număr natural.
Nou!!: Spațiu vectorial și 1 (cifră) · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Spatiu liniar, Spaţiu liniar, Spaţiu vectorial, Spaţiul vectorial, Spațiu de coordonate, Spațiu liniar, Spațiul vectorial.
