Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Spațiu vectorial

Index Spațiu vectorial

'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.

Cuprins

  1. 204 relaţii: Adunare, Algebră, Algebră abstractă, Algebră cu diviziune, Algebră Grassmann, Algebră liniară, American Mathematical Society, Analiza matematică, Aplicație biliniară, Aproximare liniară, Arthur Cayley, Asociativitate, Atom, August Ferdinand Möbius, Axioma alegerii, Axiomă, Împărțire (matematică), Închidere (matematică), Înmulțire (matematică), Înmulțirea cu un scalar, Înmulțirea matricilor, Banda lui Möbius, Bernard Bolzano, Categorie (matematică), Câmp vectorial, Cilindru (geometrie), Coeficient, Compresia imaginilor, Comutativitate, Conjugată complexă, Convergență punctuală, Convoluție, Coordonate carteziene, Corespondență biunivocă, Corp (matematică), Corp algebric închis, Corp comutativ, Cristal, Cuaternion, Curbă, Curbură, Dacă și numai dacă, David Hilbert, Derivată, Determinant (matematică), Dimensiune, Distanța de la un punct la un plan, Distributivitate, Domeniu de definiție, Dreapta reală, ... Extinde indicele (154 Mai Mult) »

  2. Concepte fizice fundamentale
  3. Structuri matematice
  4. Teoria grupurilor
  5. Vectori (fizică și matematică)

Adunare

Adunarea este o operație aritmetică elementară care totalizează două sau mai multe numere, numite „termenii adunării” într-o singură valoare, numită suma sau „totalul” respectivelor numere.

Vedea Spațiu vectorial și Adunare

Algebră

Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.

Vedea Spațiu vectorial și Algebră

Algebră abstractă

Algebra abstractă este acel domeniu al matematicii care studiază structurile algebrice, cum ar fi: grupuri, inele, corpuri, module, spații vectoriale și alte algebre.

Vedea Spațiu vectorial și Algebră abstractă

Algebră cu diviziune

În algebra abstractă o algebră cu diviziuneCristina Flaut, (conferință), Universitatea „Ovidius” din Constanța, 13 ianuarie 2006, accesat 2023-08-11 este o algebră peste un corp în care împărțirea, cu excepția celei la zero, este întotdeauna posibilă.

Vedea Spațiu vectorial și Algebră cu diviziune

Algebră Grassmann

Algebra Grassmann sau algebră exterioară (a unui spațiu vectorial real finit-dimensional V) este o \mathbb R -algebră asociativă cu element 1, notată \Lambda (V), cu proprietățile.

Vedea Spațiu vectorial și Algebră Grassmann

Algebră liniară

Algebra liniară este ramura matematicii care studiază vectorii, spațiile vectoriale (numite și spații liniare), transformările liniare și sistemele de ecuații liniare.

Vedea Spațiu vectorial și Algebră liniară

American Mathematical Society

American Mathematical Society (AMS) este o asociație de matematicieni profesioniști dedicați intereselor cercetării matematice și burselor și servește comunității naționale și internaționale prin publicațiile, întâlnirile, susținere și alte programe.

Vedea Spațiu vectorial și American Mathematical Society

Analiza matematică

Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.

Vedea Spațiu vectorial și Analiza matematică

Aplicație biliniară

În matematică o aplicație biliniară este o funcție care combină elemente a două spații vectoriale pentru a produce un element al unui al treilea spațiu vectorial și este liniară în funcție de fiecare dintre argumentele sale.

Vedea Spațiu vectorial și Aplicație biliniară

Aproximare liniară

Tangenta în (''a'', ''f''(''a'')) În matematică o aproximare liniară este o aproximare a unei funcții generale folosind o funcție liniară (mai exact, o). Procedeul este utilizat pe scară largă în metoda pentru a produce metode de ordinul întâi pentru rezolvarea sau aproximarea soluțiilor ecuațiilor.

Vedea Spațiu vectorial și Aproximare liniară

Arthur Cayley

Arthur Cayley a fost un matematician britanic.

Vedea Spațiu vectorial și Arthur Cayley

Asociativitate

În matematică, o operație binară se numește asociativă dacă într-o expresie care conține de două sau mai multe ori operatorul respectiv, ordinea operațiilor nu contează atâta vreme cât ordinea operanzilor nu se schimbă.

Vedea Spațiu vectorial și Asociativitate

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Vedea Spațiu vectorial și Atom

August Ferdinand Möbius

August Ferdinand Möbius (n. 17 noiembrie 1790, Schulpforta, Principatul Saxoniei - d. 26 septembrie 1868, Leipzig) a fost un matematician și astronom german.

Vedea Spațiu vectorial și August Ferdinand Möbius

Axioma alegerii

În matematică, axioma alegerii este o axiomă în cadrul teoriei mulțimilor.

Vedea Spațiu vectorial și Axioma alegerii

Axiomă

Cuvântul axiomă este un cuvânt provenit din limba greacă veche, în care αξιωμα (axioma) înseamnă „care este socotit demn sau convenabil” sau „care este considerat evident prin sine însuși/de la sine”, „opinie”, „teză admisă”.

Vedea Spațiu vectorial și Axiomă

Împărțire (matematică)

20 \div 4.

Vedea Spațiu vectorial și Împărțire (matematică)

Închidere (matematică)

O mulțime este închisă în raport cu o operație dacă executarea acelei operații asupra membrilor mulțimii produce întotdeauna un membru al acelei mulțimi.

Vedea Spațiu vectorial și Închidere (matematică)

Înmulțire (matematică)

Înmulțirea este o operație aritmetică și algebrică în matematică ce poate fi definită ca o adunare succesivă.

Vedea Spațiu vectorial și Înmulțire (matematică)

Înmulțirea cu un scalar

Înmulțirea unui vector cu un scalar egal cu 3 întinde vectorul. Înmulțirile cu scalari -'''a''' și 2'''a''' ale unui vector '''a''' În matematică, înmulțirea unui vector cu un scalar este una dintre operațiile de bază care definesc un spațiu vectorial în algebra liniară(sau, mai general, a unui în algebra abstractă).

Vedea Spațiu vectorial și Înmulțirea cu un scalar

Înmulțirea matricilor

La înmulțirea matricilor, numărul de coloane din prima matrice trebuie să fie egal cu numărul de linii din a doua matrice. Matricea rezultată are numărul de linii ale primei matrice și numărul de coloane ale celei de-a doua matrice. În matematică, în special în algebra liniară, înmulțirea matricilor sau înmulțirea matricialăAnca Ignat, (curs 2, 2022, p.

Vedea Spațiu vectorial și Înmulțirea matricilor

Banda lui Möbius

O bandă Möbius realizată dintr-o bucată de hârtie lipită. Dacă o furnică ar traversa de-a lungul benzii, s-ar întoarce în punctul de plecare, traversând toată lungimea acesteia, fără să treacă vreo margine. Banda lui Möbius sau mai simplu banda Möbius (mai rar scris și Moebius) este un model de suprafață cu o singură față și o singură margine.

Vedea Spațiu vectorial și Banda lui Möbius

Bernard Bolzano

Bernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano (n. 5 octombrie 1781 la Praga - d. 18 decembrie 1848 la Praga) a fost un matematician, teolog catolic și filozof ceh de limbă germană.

Vedea Spațiu vectorial și Bernard Bolzano

Categorie (matematică)

g ∘ f, iar buclele sunt săgețile identitate. Această categorie este notată de regulă cu un '''3''' aldin. În matematică, o categorie (numită uneori categorie abstractă pentru a o deosebi de o) este o colecție de „obiecte” care sunt legate prin „săgeți”.

Vedea Spațiu vectorial și Categorie (matematică)

Câmp vectorial

Câmp vectorial dat de vectori de forma (−''y'', ''x'') În matematică un câmp vectorial, sau un câmp de vectori este o construcție din calculul vectorial care asociază un vector fiecărui punct dintr-un spațiu euclidian.

Vedea Spațiu vectorial și Câmp vectorial

Cilindru (geometrie)

* Acest articol se referă la cilindru, suprafața din geometrie.

Vedea Spațiu vectorial și Cilindru (geometrie)

Coeficient

În matematică, un coeficient este un factor multiplicativ al unui obiect matematic care poate fi o variabilă, un vector, o funcție, o matrice.

Vedea Spațiu vectorial și Coeficient

Compresia imaginilor

Compresia imaginilor este un tip de compresie a datelor aplicată imaginilor digitale, pentru a reduce costurile de stocare sau transmisie.

Vedea Spațiu vectorial și Compresia imaginilor

Comutativitate

O funcție de două variabile (sau o operație binară) se numește comutativă dacă inversând variabilele se obține același rezultat.

Vedea Spațiu vectorial și Comutativitate

Conjugată complexă

Reprezentarea geometrică a lui z şi a conjugatei sale \barz în planul complex. În matematică, conjugata complexă a unui număr complex se obține prin schimbarea semnului părții imaginare.

Vedea Spațiu vectorial și Conjugată complexă

Convergență punctuală

În analiza matematică, noțiunea de convergență punctuală sau convergență simplă indică modul cum un șir de funcții converge către o anumită funcție.

Vedea Spațiu vectorial și Convergență punctuală

Convoluție

În matematică (mai precis în), convoluția este o operație matematică pe două funcții (și) care produce o a treia funcție (f*g) numită produs de convoluție care exprimă modul în care forma uneia este modificată de cealaltă.

Vedea Spațiu vectorial și Convoluție

Coordonate carteziene

În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.

Vedea Spațiu vectorial și Coordonate carteziene

Corespondență biunivocă

O funcție bijectivă, ''f'': ''X'' → ''Y'', unde X.

Vedea Spațiu vectorial și Corespondență biunivocă

Corp (matematică)

În algebră, un corp se referă la o mulțime pe care sunt definite niște operații binare numite adunare, scădere, înmulțire și împărțire, cu aceleași proprietății algebrice ca operațiile corespunzătoare pe numerele reale (cu posibila excepție a comutativității înmulțirii; a se vedea mai jos).

Vedea Spațiu vectorial și Corp (matematică)

Corp algebric închis

În matematică un corp este algebric închis dacă orice polinom din care nu este format doar dintr-o constantă (din inelul polinoamelor cu coeficienți în) are o rădăcină în.

Vedea Spațiu vectorial și Corp algebric închis

Corp comutativ

n prim) În matematică un corp comutativCosmin Pelea, (curs 4), Universitatea Babeș-Bolyai, p. 1, accesat 2023-08-01 (uneori numit, simplu, corp) este o structură algebrică fundamentală din algebra abstractă.

Vedea Spațiu vectorial și Corp comutativ

Cristal

Acest articol se referă la noțiunea din știință de cristal.

Vedea Spațiu vectorial și Cristal

Cuaternion

În matematică, cuaternionii, notați \mathbb H, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe.

Vedea Spațiu vectorial și Cuaternion

Curbă

În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.

Vedea Spațiu vectorial și Curbă

Curbură

Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.

Vedea Spațiu vectorial și Curbură

Dacă și numai dacă

În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.

Vedea Spațiu vectorial și Dacă și numai dacă

David Hilbert

Inscripție pe piatra de mormânt a lui David Hilbert David Hilbert în 1886 David Hilbert a fost un matematician german, care a avut contribuții esențiale la matematica și fizica secolului al XX-lea.

Vedea Spațiu vectorial și David Hilbert

Derivată

curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).

Vedea Spațiu vectorial și Derivată

Determinant (matematică)

Determinantul este, în algebră, o funcție care atribuie oricărei matrici pătrate un număr.

Vedea Spațiu vectorial și Determinant (matematică)

Dimensiune

În fizică și matematică, dimensiunea unui spațiu (sau obiect) matematic este definită informal ca fiind numărul minim de coordonate necesare pentru a specifica orice punct din interiorul acestuia.

Vedea Spațiu vectorial și Dimensiune

Distanța de la un punct la un plan

În geometria euclidiană distanța de la un punct la un plan este cea mai scurtă distanță de la un punct dat până la orice punct situat pe un plan dat.

Vedea Spațiu vectorial și Distanța de la un punct la un plan

Distributivitate

Vizualizare a distributivității la numere pozitive În matematică, proprietatea de distributivitate a operațiilor binare este o generalizare a distributivității din algebra elementară, care afirmă că întotdeauna De exemplu, Se spune că înmulțirea este distributivă față de adunare.

Vedea Spațiu vectorial și Distributivitate

Domeniu de definiție

În matematică, domeniul de definiție reprezintă mulțimea valorilor pentru care o funcție este definită.

Vedea Spațiu vectorial și Domeniu de definiție

Dreapta reală

Dreapta reală În matematică dreapta reală este dreapta ale cărei puncte au coordonatele exprimate prin numere reale.

Vedea Spațiu vectorial și Dreapta reală

Dreaptă

Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.

Vedea Spațiu vectorial și Dreaptă

Dualitate (matematică)

În matematică, o dualitate transformă concepte, teoreme sau structuri matematice în alte concepte, teoreme sau structuri, printr-o transformare „unu la unu”, adesea (dar nu întotdeauna) prin intermediul unei operații de involuție: dacă dualul lui A este B, atunci dualul lui B este A.

Vedea Spațiu vectorial și Dualitate (matematică)

Echidistant

Mediatoare a unui segment. Punctul în care linia roșie intersectează segmentul negru este echidistant față de cele două puncte de capăt ale segmentului. Poligonul înscriptibil P este circumscris de cercul C. Centrul O al cercului este echidistant față de fiecare punct al cercului, implicit de fiecare vârf al poligonului.

Vedea Spațiu vectorial și Echidistant

Ecuația lui Schrödinger

Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.

Vedea Spațiu vectorial și Ecuația lui Schrödinger

Ecuație cu derivate parțiale

O ecuație cu derivate parțiale este un tip de ecuație diferențială care include funcții necunoscute de mai multe variabile și derivatele parțiale ale acestora.

Vedea Spațiu vectorial și Ecuație cu derivate parțiale

Ecuație de gradul întâi

Exemplu de reprezentare grafică a două ecuații liniare Ecuația de gradul întâi, denumită și ecuație liniară, este o ecuație polinomială de forma: adică este formată dintr-un termen constant și unul variabil.

Vedea Spațiu vectorial și Ecuație de gradul întâi

Ecuație diferențială

În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.

Vedea Spațiu vectorial și Ecuație diferențială

Ecuație diferențială ordinară

În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o funcție necunoscută, argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale.

Vedea Spațiu vectorial și Ecuație diferențială ordinară

Edmond Laguerre

Edmond Nicolas Laguerre (9 aprilie 1834, Bar-le-Duc – 14 august 1886, Bar-le-Duc) a fost un matematician francez, membru al Académie française (1885).

Vedea Spațiu vectorial și Edmond Laguerre

Eșantionare (procesare de semnal)

Reprezentare a eşantionării unui semnal. Semnalul continuu este reprezentat prin culoarea verde pe când eşantioanele discrete sunt în albastru. În procesarea semnalelor, eșantionarea reprezintă transformarea unui semnal continuu (analogic) într-un semnal discret.

Vedea Spațiu vectorial și Eșantionare (procesare de semnal)

Element neutru

În algebră, elementul neutru al unei legi de compoziție f: A \times A \rightarrow A este un element e \in A care, compus cu oricare element a \in A, îl lasă neschimbat: unde s-a notat f(a, b).

Vedea Spațiu vectorial și Element neutru

Element opus

În matematică, elementul opus, pe scurt opusul, unui număr este numărul care adunat la dă suma zero, zero fiind elementul neutru al operației de adunare.

Vedea Spațiu vectorial și Element opus

Element simetric

În algebra abstractă, ideea de element simetric generalizează conceptele de opus (în raport cu adunarea) și invers (în raport cu înmulțirea) pentru o operație binară oarecare.

Vedea Spațiu vectorial și Element simetric

Extensie de corp

În matematică, în special în algebră, o extensie de corpDumitru Bușneag, (fișa fisciplinei), Universitatea din Craiova, 2008, accesat 2023-10-30 este o pereche de corpuri E\subseteq F, astfel încât operațiunile lui E sunt cele ale lui F restricționate la E. În acest caz F este o extensie de corp a lui E, iar E este un subcorp al lui F.

Vedea Spațiu vectorial și Extensie de corp

Șir (matematică)

Sir Cauchy În matematică, un șir, numit și șir infinit, este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale.

Vedea Spațiu vectorial și Șir (matematică)

Știință

Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

Vedea Spațiu vectorial și Știință

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

Vedea Spațiu vectorial și Fizică

Forță

gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).

Vedea Spațiu vectorial și Forță

Funcția lui Dirac

Funcția lui Dirac (funcția delta) ca limită a unui șir de distribuții normale (gaussiene) centrate pe origine \scriptstyle \delta_a(x).

Vedea Spațiu vectorial și Funcția lui Dirac

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Vedea Spațiu vectorial și Funcție

Funcție continuă

În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție continuă

Funcție de undă

Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție de undă

Funcție derivabilă

O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție derivabilă

Funcție exponențială

Funcția exponențială este una din cele mai importante funcții din matematică.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție exponențială

Funcție injectivă

În această diagramă, componentele funcției pot fi listate astfel: 1D, 2B, 3A, C O funcție f:A\rightarrow B se numește injectivă dacă oricare ar fi x,y\in A două elemente x\neq y diferite din domeniul de definiție atunci imaginile acestor elemente sunt și ele diferite f(x)\neq f(y).

Vedea Spațiu vectorial și Funcție injectivă

Funcție inversă

Graficul funcției reale ''g(x)'', inversa funcției ''f(x)'' O funcție f:A \to B se numește inversabilă dacă și numai dacă există funcția g:B \to A astfel încât prin operația compunerii funcțiilor să rezulte funcția identică a mulțimii A: f \circ g.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție inversă

Funcție periodică

O funcție periodică este o funcție cu valori care se repetă pe intervale ale domeniului de definiție.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție periodică

Funcție surjectivă

O funcție f:A\rightarrow B se numește surjectivă dacă oricare element al mulțimii de valori a funcției este imaginea prin funcție a unui element din domeniul funcției.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție surjectivă

Funcție trigonometrică

Toate funcţiile trigonometrice ale unui unghi θ pot fi construite geometric in jurul unui cerc unitate cu centrul în ''O''. În matematică, prin funcții trigonometrice se înțeleg niște funcții ale unui unghi oarecare.

Vedea Spațiu vectorial și Funcție trigonometrică

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Vedea Spațiu vectorial și Geometrie

Geometrie afină

În geometria afină, se poate folosi axioma lui Playfair pentru a găsi linia ce trece prin C1 și paralelă cu B1B2, și pentru a găsi linia ce trece prin B2 și paralelă cu B1C1: intersecția lor C2 este rezultatul translației indicate. Geometria afină este un tip de geometrie care studiază paralelismul.

Vedea Spațiu vectorial și Geometrie afină

Geometrie algebrică

bidimensional. Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra, în special algebra comutativă cu geometria.

Vedea Spațiu vectorial și Geometrie algebrică

Geometrie analitică

Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei.

Vedea Spațiu vectorial și Geometrie analitică

Giuseppe Peano

Giuseppe Peano a fost un matematician italian, profesor la Universitatea din Torino, un fondator în logica matematică și în teoria mulțimilor și autor a peste 200 de articole și cărți de o mare valoare filosofică.

Vedea Spațiu vectorial și Giuseppe Peano

Giusto Bellavitis

Giusto Bellavitis Giusto Bellavitis (n. 22 noiembrie 1803 – d. 6 noiembrie 1880) a fost un matematician italian, cunoscut pentru contribuțiile sale din teoria numerelor și geometria algebrică.

Vedea Spațiu vectorial și Giusto Bellavitis

Gradul unui polinom

În matematică, gradul unui polinom este cel mai mare dintre gradele monoamelor polinomului (adică al termenilor individuali) cu coeficienți diferiți de zero.

Vedea Spațiu vectorial și Gradul unui polinom

Grup (matematică)

cub Rubik formează un grup. În matematică, un grup este o mulțime prevăzută cu o operație binară care combină orice două elemente ale ei pentru a forma un al treilea element în așa fel încât sunt satisfăcute patru condiții, denumite axiomele grupurilor, și anume închiderea, asociativitatea, existența elementului neutru, respectiv a elementului simetric.

Vedea Spațiu vectorial și Grup (matematică)

Grup abelian

Aplicabil în special la grupuri, termenul de "abelian" (de la numele matematicianului norvegian Niels Henrik Abel) este echivalent cu comutativ și desemnează orice operație binară definită pe o mulțime M, închisa în raport cu acestă mulțime, și care îndeplinește: De exemplu, adunarea numerelor reale este o operație comutativă (abeliană), pentru că: Categorie:Structuri algebrice.

Vedea Spațiu vectorial și Grup abelian

Henri Lebesgue

Henri Léon Lebesgue a fost un matematician francez, cunoscut pentru teoria integrării.

Vedea Spațiu vectorial și Henri Lebesgue

Hermann Grassmann

Hermann Günther Grassmann (n. 15 aprilie 1809 la Szczecin - d. 26 septembrie 1877 tot la Szczecin) a fost un savant german care a activat în variate domenii: lingvistică, matematică, fizică, publicistică.

Vedea Spațiu vectorial și Hermann Grassmann

Hiperplan

spațiul tridimensional. Un plan este un hiperplan bidimensional conținut în spațiul tridimensional. În geometrie, un hiperplan este un subspațiu a cărei dimensiune este cu unu mai mică decât cea a spațiului ambiant.

Vedea Spațiu vectorial și Hiperplan

Identitate (matematică)

numerele reale În matematică funcția identitate, sau aplicația identitate, sau transformarea identică, este o funcție a cărei valoare este egală cu cea a argumentului.

Vedea Spațiu vectorial și Identitate (matematică)

Imaginea unei funcții

f. În matematică, imaginea unei funcții f \colon X \to Y este mulțimea formată din toate valorile pe care le lua funcția.

Vedea Spațiu vectorial și Imaginea unei funcții

Inegalitatea lui Minkowski

În analiza matematică, inegalitatea lui Minkowski reprezintă o generalizare a inegalității triunghiului și sugerează faptul că spațiile ''Lp'' sunt spații vectoriale normate.

Vedea Spațiu vectorial și Inegalitatea lui Minkowski

Inel (matematică)

Un inel I.

Vedea Spațiu vectorial și Inel (matematică)

Inel comutativ

Un inel R se numește inel comutativ dacă operația de înmulțire este comutativă: a*b.

Vedea Spațiu vectorial și Inel comutativ

Inginerie

. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.

Vedea Spațiu vectorial și Inginerie

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Vedea Spațiu vectorial și Integrală

Integrală Riemann

Interpretarea geometrică a integralei Riemann În analiza matematică, integrala Riemann constituie prima definiție riguroasă a integralei unei funcții pe un interval.

Vedea Spațiu vectorial și Integrală Riemann

International Standard Book Number

cod de bare EAN-13(în acest caz ISBN 978-3-16-148410-0) International Standard Book Number (ISBN) este un identificator numeric pentru identificarea comercială a cărților.

Vedea Spațiu vectorial și International Standard Book Number

Interval (matematică)

Interval este un termen de bază al algebrei și analizei matematice.

Vedea Spațiu vectorial și Interval (matematică)

Interval unitate

axei numerelor În matematică intervalul unitate este intervalul închis, adică mulțimea numerelor reale care sunt mai mari sau egale cu și mai mici sau egale cu.

Vedea Spațiu vectorial și Interval unitate

Izomorfism

În matematică, prin izomorfism (din limba greacă: ἴσος (isos) „egal”, și μορφή (morphe) „formă”) se înțelege o funcție între două mulțimi peste care s-au definit câte o structură algebrică, funcție care satisface două condiții.

Vedea Spațiu vectorial și Izomorfism

Jean Robert Argand

Jean-Robert Argand sau Jean Robert Argand a fost un matematician amator francez.

Vedea Spațiu vectorial și Jean Robert Argand

Joseph Fourier

Jean Baptiste Joseph Fourier a fost un matematician, fizician și filozof francez.

Vedea Spațiu vectorial și Joseph Fourier

JPEG

În informatică, JPEG (pronunțată "gei-peg"; IPA: /ˈdʒeɪpɛg/) este o metodă foarte des utilizată de compresie a imaginilor fotografice.

Vedea Spațiu vectorial și JPEG

Lema lui Zorn

Lema lui Zorn, numită și lema Kuratowski-Zorn, este o lemă în cadrul teoriei mulțimilor.

Vedea Spațiu vectorial și Lema lui Zorn

Limită a unui șir

Pe masură ce n crește, valoarea n sin(1/n) devine tot mai apropiată de 1.

Vedea Spațiu vectorial și Limită a unui șir

Massachusetts Institute of Technology

Massachusetts Institute of Technology (abreviat MIT) este o universitate de cercetare, particulară, coeducațională, care se găsește în localitatea Cambridge, Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Vedea Spațiu vectorial și Massachusetts Institute of Technology

Mathematical Association of America

Mathematical Association of America (MAA) este o asociație a matematicienilor din SUA, care se ocupă cu teme de matematică pe diferite nivele de la nivel școlar până la matematică superioară la nivel academic.

Vedea Spațiu vectorial și Mathematical Association of America

Matrice

În matematică, o matrice (plural matrice sau matrici) este un tabel dreptunghiular de numere, sau mai general, de elemente ale unei structuri algebrice de tip inel.

Vedea Spațiu vectorial și Matrice

Matrice pătrată

diagonala principală a matricii pătrate. În acest caz, diagonala principală a matricii conține elementele ''a''11.

Vedea Spațiu vectorial și Matrice pătrată

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.

Vedea Spațiu vectorial și Mecanică cuantică

Metrică

3.

Vedea Spațiu vectorial și Metrică

Mulțime

Mulțimea este unul dintre cele mai importante concepte ale matematicii moderne.

Vedea Spațiu vectorial și Mulțime

Mulțime numărabilă

În teoria mulțimilor, o mulțime numărabilă este o mulțime cu același cardinal (număr de elemente) ca și orice submulțime a mulțimii numerelor naturale.

Vedea Spațiu vectorial și Mulțime numărabilă

Normă (matematică)

În algebra liniară, și domeniile conexe ale matematicii, o normă este o funcție care atribuie o lungime sau o mărime strict pozitivă fiecărui vector dintr-un spațiu vectorial cu excepția vectorului zero, care are o lungime zero.

Vedea Spațiu vectorial și Normă (matematică)

Nucleu (algebră liniară)

În matematică, și mai precis în algebra liniară și, nucleul (de asemenea, cunoscut sub numele de kernel sau ker, după notația practicată) al unei aplicații liniare  între două spații vectoriale V și W, este mulțimea tuturor elementelor v din V pentru care, unde 0 indică vectorul zero din W.

Vedea Spațiu vectorial și Nucleu (algebră liniară)

Număr algebric

catetele de lungime 1 Un număr algebric este orice număr complex (inclusiv numerele reale) care este rădăcina unui polinom nenul (adică o valoare care face ca polinomul să fie egal cu 0) cu o singură variabilă, cu coeficienți raționali (sau echivalent, prin amplificare, cu coeficienți întregi).

Vedea Spațiu vectorial și Număr algebric

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Vedea Spațiu vectorial și Număr complex

Număr rațional

În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.

Vedea Spațiu vectorial și Număr rațional

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Vedea Spațiu vectorial și Număr real

Număr transcendent

În matematică, un număr real sau complex este numit transcendent dacă nu poate fi soluție a unei ecuații algebrice cu coeficienți raționali, sau, altfel spus, dacă nu este un număr algebric.

Vedea Spațiu vectorial și Număr transcendent

Obiect matematic

Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.

Vedea Spațiu vectorial și Obiect matematic

Octonion

În matematică octonionul este o diviziune algebrică normată de-a lungul numerelor reale, acesta este reprezentat de majuscula O (\mathbb O).

Vedea Spațiu vectorial și Octonion

Operație punctuală

În matematică calificativul punctual este folosit pentru a indica că o anumită proprietate este definită prin fiecare valoare f(x) a unei funcții f. O clasă importantă de concepte punctuale sunt operațiile punctuale, adică operațiile definite pe funcții prin valorile funcției obținute prin aplicarea operațiilor funcției separat pentru fiecare punct din domeniul de definiție.

Vedea Spațiu vectorial și Operație punctuală

Operand

În matematică un operand este un argument al unei operații, adică este mărimea sau obiectul sau care participă într-o operație.

Vedea Spațiu vectorial și Operand

Operator (matematică)

În matematică, un operator este în general o aplicație sau funcție care acționează asupra elementelor unui spațiu pentru a produce elemente ale altui spațiu (posibil același spațiu, uneori fiind necesar să fie același spațiu).

Vedea Spațiu vectorial și Operator (matematică)

Optimizare

Optimizarea reprezintă activitatea de selectare, din mulțimea soluțiilor posibile unei probleme, a acelei soluții care este cea mai avantajoasă în raport cu un criteriu predefinit.

Vedea Spațiu vectorial și Optimizare

Origine (matematică)

Originea unui sistem de coordonate cartezian. În matematică, originea unui spațiu euclidian este un punct special, de obicei notat cu litera O, folosit ca punct fi de referință pentru geometria spațiului înconjurător.

Vedea Spațiu vectorial și Origine (matematică)

Ortogonalitate

În matematică, ortogonalitatea, este o generalizare a perpendicularității.

Vedea Spațiu vectorial și Ortogonalitate

Paralel

Paralelism (substantiv) și / sau Paralel (adjectiv și adverb), sunt noțiuni care se pot referi la,.

Vedea Spațiu vectorial și Paralel

Paralelogram

Un paralelogram Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.

Vedea Spațiu vectorial și Paralelogram

Pereche ordonată

În matematică, o pereche ordonatăAndrei Sipoș,, (curs 2003), Universitatea din București, accesat 2023-04-11 — denumită și cuplu — este un ansamblu de două elemente, nu neapărat diferite, luate într-o anumită ordine.

Vedea Spațiu vectorial și Pereche ordonată

Pi

Dacă diametrul cercului este 1, circumferința sa va fi π Numărul (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferința și diametrul oricărui cerc într-un spațiu euclidian; este aceeași valoare ca și raportul dintre aria unui cerc și pătratul razei sale.

Vedea Spațiu vectorial și Pi

Pierre de Fermat

Pierre de Fermat a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.

Vedea Spațiu vectorial și Pierre de Fermat

Plan (geometrie)

Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.

Vedea Spațiu vectorial și Plan (geometrie)

Planul complex

Reprezentarea geometrică a ''z'' și a conjugatului său ''z̅'' în planul complex. O diagramă care ilustrează formulele de conversie În matematică, planul complex sau planul z este o reprezentare geometrică a numerelor complexe într-un plan geometric definit de axa reală și axa imaginară, ortogonale.

Vedea Spațiu vectorial și Planul complex

Polinom

În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.

Vedea Spațiu vectorial și Polinom

Polinom minim

În teoria corpurilor, o ramură a matematicii, polinomul minim al unei valori este, într-o exprimare neformală, polinomul cu cel mai mic grad având coeficienți de un tip specificat, astfel încât este o rădăcină a polinomului.

Vedea Spațiu vectorial și Polinom minim

Princeton University Press

Princeton University Press este o editură independentă ce are legături strânse cu Universitatea Princeton.

Vedea Spațiu vectorial și Princeton University Press

Principiul superpoziției

În fizică și în teoria sistemelor, principiul superpoziției (sau principiul suprapunerii) exprimă faptul că, pentru orice sistem liniar răspunsul generat la un moment dat și la o anumită poziție de către mai mulți stimuli este egal cu suma răspunsurilor generate de fiecare stimul în parte.

Vedea Spațiu vectorial și Principiul superpoziției

Procedeul Gram–Schmidt

În matematică și analiză numerică, procedeul Gram–Schmidt este o metodă de ortogonalizare a unei mulțimi de vectori într-un spațiu cu produs scalar, în mod obișnuit în spațiul euclidian Rn.

Vedea Spațiu vectorial și Procedeul Gram–Schmidt

Produs cartezian

Produsul cartezian este o operație matematică efectuată asupra a două mulțimi.

Vedea Spațiu vectorial și Produs cartezian

Produs scalar

Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real.

Vedea Spațiu vectorial și Produs scalar

Produs vectorial

Aria unui paralelogram este corespondentul grafic al ''valorii scalare'' a unui '''produs vectorial a doi vectori'''. Produsul vectorial a doi vectori \vec a\times\vec b este o operație binară a doi vectori \vec a și \vec b într-un spațiu euclidian tridimensional (vedeți spațiu euclidian) în urma căreia rezultă un alt vector \vec c care este perpendicular pe planul celor doi vectori inițiali iar modulul vectorului \vec c corespunde ariei paralelogramului cu laturile \vec a și \vec b.

Vedea Spațiu vectorial și Produs vectorial

RADAR

Principiul radarului RADAR (radio detection and ranging, adică detectarea prin radio și determinarea distanței) reprezintă o instalație de radiolocație care radiază microunde electromagnetice și folosește reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existența și distanța lor față de antenă.

Vedea Spațiu vectorial și RADAR

Rețea (geometrie)

planul euclidian În geometrie și teoria grupurilor o rețea în spațiul coordonatelor reale \mathbb^n este o mulțime infinită de puncte din acest spațiu cu proprietățile că adunarea sau scăderea coordonatelor a două puncte din rețea produc un alt punct al rețelei, că toate punctele rețelei sunt separate de o anumită distanță minimă și că fiecare punct din spațiu se află la o anumită distanță maximă de un punct din rețea.

Vedea Spațiu vectorial și Rețea (geometrie)

Relație de echivalență

O relație de echivalență este o relație binară \equiv pe o mulțime, relație ce îndeplinește următoarele proprietăți.

Vedea Spațiu vectorial și Relație de echivalență

Relație de ordine

În matematică, o relație de ordine, numită și relație de ordine parțială (sau ordine sau ordine parțială), este orice relație binară reflexivă, antisimetrică și tranzitivă pe o mulțime.

Vedea Spațiu vectorial și Relație de ordine

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Vedea Spațiu vectorial și René Descartes

Restricție (matematică)

rădăcina pătrată a lui ''x''. În matematică o restricție a unei funcții f este o funcție nouă, notată f\vert_A sau f, obținută prin alegerea unui domeniu de definiție mai mic, A, din cel al funcției f.

Vedea Spațiu vectorial și Restricție (matematică)

Scalar (matematică)

vectori. Această imagine prezintă un vector euclidian. Coordonatele sale ''x'' și ''y'' sunt scalari, ca și lungimea sa, dar '''v''' nu este un scalar. Un scalar este un element al unui corp care este folosit pentru a defini un spațiu vectorial.

Vedea Spațiu vectorial și Scalar (matematică)

Scădere

"5 − 2.

Vedea Spațiu vectorial și Scădere

Serie (matematică)

În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.

Vedea Spațiu vectorial și Serie (matematică)

Serie Fourier

Seriile Fourier sunt o unealtă matematică folosită pentru a analiza funcțiile periodice descompunându-le într-o sumă ponderată de funcții sinusoidale componente care sunt uneori denumite armonice Fourier normale, sau pe scurt armonice.

Vedea Spațiu vectorial și Serie Fourier

Serie Taylor

grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.

Vedea Spațiu vectorial și Serie Taylor

Sferă

O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.

Vedea Spațiu vectorial și Sferă

Sferă unitate

spațiului euclidian În matematică o sferă unitate este o sferă cu raza 1 cu centrul dat.

Vedea Spațiu vectorial și Sferă unitate

Sinusoidă

Funcţia sinus pentru ''A''.

Vedea Spațiu vectorial și Sinusoidă

Sistem de coordonate

plan În geometrie, un sistem de coordonate reprezintă o modalitate prin care oricărui punct i se asociază în mod unic o mulțime ordonată de numere reale, numite coordonatele acelui punct.

Vedea Spațiu vectorial și Sistem de coordonate

Sistem de ecuații liniare

Un sistem de ecuații liniare este un sistem de ecuații de forma: unde a_, b_i sunt coeficienți, cu 1 \leq i \leq m, și 1 \leq j \leq n; m,n \in \mathbb.

Vedea Spațiu vectorial și Sistem de ecuații liniare

Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel

În teoria mulțimilor, sistemul axiomatic Zermelo–Fraenkel, numită după matematicienii Ernst Zermelo și Abraham Fraenkel, este un sistem axiomatic care a fost propus la începutul secolului al XX-lea pentru a formula o teorie a mulțimilor liberă de paradoxuri, cum ar fi paradoxul lui Russell.

Vedea Spațiu vectorial și Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel

Spațiu afin

Segmente într-un spațiu afin bidimensional În geometria afină, un spațiu afin este o structură geometrică ce generalizează anumite proprietăți ale dreptelor paralele din spațiul euclidian.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu afin

Spațiu Banach

Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În analiza matematică, un spațiu Banach este un spațiu vectorial normat complet, adică în care orice șir Cauchy este convergent.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu Banach

Spațiu complet

În analiza matematică, un spațiu metric (X, d) se numește complet dacă oricare șir Cauchy este convergent în.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu complet

Spațiu euclidian

Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu euclidian

Spațiu funcțional

În matematică, un spațiu funcțional este o mulțime de funcții cu același domeniu și codomeniu fixe.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu funcțional

Spațiu Hilbert

În analiza matematică, un spațiu Hilbert este un spațiu vectorial peste care s-a definit un produs exterior (un spațiu prehilbertian) și care este un spațiu metric complet în raport cu metrica indusă de produsul exterior.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu Hilbert

Spațiu Lp

În matematică, mai precis în analiză funcțională, spațiile — numite și spații Lebesgue — sunt spații vectoriale normațe de funcții.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu Lp

Spațiu Minkowski

Spațiul Minkowski (sau spațiul-timp Minkowski), numit după Hermann Minkowski, este spațiu în patru dimensiuni, contextul matematic în care se formulează cel mai convenabil teoria relativității restrânse.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu Minkowski

Spațiu prehilbertian

Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În matematică, mai precis în algebră liniară și în analiza funcțională, un spațiu prehilbertian este un spațiu vectorial înzestrat cu un produs scalar, adică o aplicație care asociază fiecărei perechi de vectori un scalar (un element al corpului de bază al spațiul vectorial).

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu prehilbertian

Spațiu topologic

Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu topologic

Spațiu tridimensional

O reprezentare a unui sistem de coordonate cartezian tridimensional cu axa ''x'' îndreptată către observator Un spațiu tridimensional, spațiu cu trei dimensiuni sau 3-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare trei valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct).

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu tridimensional

Spațiu-timp

Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.

Vedea Spațiu vectorial și Spațiu-timp

Springer Science+Business Media

Springer Science+Business Media, cunoscută în general drept Springer, este o editură multinațională germană, care publică cărți, e-bookuri și reviste științifice evaluate de colegi din publicații științifice, umaniste, tehnice și medicale (STM).

Vedea Spațiu vectorial și Springer Science+Business Media

Stare cuantică

În mecanica cuantică, prin stare cuantică (în engleză, quantum state) se înțelege starea unui sistem cuantic izolat (în engleză, isolated quantum system).

Vedea Spațiu vectorial și Stare cuantică

Steag (matematică)

În matematică, în special în algebra liniară, un steag este o secvență crescătoare de subspații ale unui spațiu vectorial finit dimensional, V. Aici „crescător” înseamnă că fiecare este un subspațiu al următorului de dimensiune superioară: Termenul de steag este sugerat de asemănarea sa cu un steag: un punct (suportul), o linie (lancea) și o suprafață (pânza).

Vedea Spațiu vectorial și Steag (matematică)

Stefan Banach

Stefan Banach (n. 30 martie 1892 - d. 31 august 1945) a fost un matematician polonez, cunoscut prin lucrările sale de teorie a funcțiilor și de analiză funcțională.

Vedea Spațiu vectorial și Stefan Banach

Structură algebrică

În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.

Vedea Spațiu vectorial și Structură algebrică

Submulțime

Diagramă Venn - Euler reprezentând faptul că A este o submulțime a lui B În matematică, mai exact în teoria mulțimilor, se spune că mulțimea B este submulțimea mulțimii A dacă B „este conținută” de A. Echivalent, se poate scrie B \supseteq A, citit B include A, sau B conține A.

Vedea Spațiu vectorial și Submulțime

Sumă

În matematică, mai exact în algebră, suma este rezultatul adunării unor termeni.

Vedea Spațiu vectorial și Sumă

Tensor

v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.

Vedea Spațiu vectorial și Tensor

Tensorul Riemann

. În geometria diferențială, tensorul Riemann este un tensor de tip (1,3) care codifică în mod complet curbura dintr-o varietate riemanniană.

Vedea Spațiu vectorial și Tensorul Riemann

Teorema cosinusului

În geometria plană, teorema cosinusului, cunoscută și sub numele de teorema lui Pitagora generalizată stabilește relația dintre lungimea unei laturi a unui triunghi în funcție de celelalte două laturi ale sale și cosinusul unghiului dintre ele.

Vedea Spațiu vectorial și Teorema cosinusului

Teoria grupurilor

3.

Vedea Spațiu vectorial și Teoria grupurilor

Teoria jocurilor

Teoria jocurilor (în eng. game theory) este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în final, anumite valori.

Vedea Spațiu vectorial și Teoria jocurilor

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Vedea Spațiu vectorial și Teoria relativității generale

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Vedea Spațiu vectorial și Teoria relativității restrânse

Teoria reprezentării

Teoria reprezentării este o ramură a matematicii care studiază structurile algebrice abstracte reprezentând elementele acestora sub forma unor transformări liniare de spații vectoriale și studiază peste aceste structuri algebrice abstracte.

Vedea Spațiu vectorial și Teoria reprezentării

Topologie

Bandă Möbius, un obiect cu o singură suprafață și o singură muchie; astfel de forme sunt studiate în topologie. Topologia este o ramură a matematicii, mai precis o extensie a geometriei care studiază deformările spațiului prin transformări continue.

Vedea Spațiu vectorial și Topologie

Transformare liniară

O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.

Vedea Spațiu vectorial și Transformare liniară

Transformata cosinus discretă

Transformata cosinus discretă sau TCD (în engleză: DCT sau Discrete Cosine Transform) este o transformată asemănătoare cu transformata Fourier discretă (DFT).

Vedea Spațiu vectorial și Transformata cosinus discretă

Unghi

"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.

Vedea Spațiu vectorial și Unghi

Unitatea imaginară

Unitatea imaginară, notată de obicei cu, este un număr al cărui pătrat este -1, adică astfel încât i^2.

Vedea Spațiu vectorial și Unitatea imaginară

Varietate (geometrie)

hărți bidimensionale În matematică (mai ales în geometria diferențială și topologie), o varietate este un spațiu topologic, care la o scară destul de mică are proprietățile unui spațiu euclidian de o anumită dimensiune, numită dimensiunea varietății.

Vedea Spațiu vectorial și Varietate (geometrie)

Vecinătate (matematică)

O mulţime ''V'', conţinută în plan, este o vecinătate a unui punct ''p'' dacă există un disc în jurul lui ''p'', care este inclus în ''V''. Un dreptunghi nu este vecinătate pentru niciunul dintre vârfurile sale.

Vedea Spațiu vectorial și Vecinătate (matematică)

Vector (fizică și matematică)

În matematică și fizică, un vector este un concept și un element al unui spațiu vectorial.

Vedea Spațiu vectorial și Vector (fizică și matematică)

Vector nul

Într-un spațiu liniar, vectorul nul este elementul neutru pentru adunare — adică unicul vector \mathbf_E \in E astfel încât \mathbf + \mathbf_E.

Vedea Spațiu vectorial și Vector nul

Vectori și valori proprii

În fotografia alăturată (O transformare liniară asupra lui \mathbbR^2, arătată prin efectul ei asupra unei imagini (stânga - imaginea originală (Mona Lisa), dreapta - imaginea transformată). Vectorul marcat cu săgeata roșie este un ''vector propriu'' al transformării, deoarece direcția lui este păstrată de transformare.

Vedea Spațiu vectorial și Vectori și valori proprii

Versor

combinație liniară a acestor versori. În matematică și fizică, versorul unei axe sau al unui vector este un vector unitate, care indică direcția și unitatea de măsură a acelui vector sau acelei axe.

Vedea Spațiu vectorial și Versor

Viteză

În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.

Vedea Spațiu vectorial și Viteză

William Rowan Hamilton

William Rowan Hamilton a fost matematician, fizician și astronom anglo-irlandez.

Vedea Spațiu vectorial și William Rowan Hamilton

1 (cifră)

Ceasul cu 24 ore de pe un turn din Veneția, utilizează J ca simbol pentru 1 1 (unu) este un număr natural.

Vedea Spațiu vectorial și 1 (cifră)

Vezi și

Concepte fizice fundamentale

Structuri matematice

Teoria grupurilor

Vectori (fizică și matematică)

Cunoscut ca Spatiu liniar, Spaţiu liniar, Spaţiul vectorial, Spațiu de coordonate.

, Dreaptă, Dualitate (matematică), Echidistant, Ecuația lui Schrödinger, Ecuație cu derivate parțiale, Ecuație de gradul întâi, Ecuație diferențială, Ecuație diferențială ordinară, Edmond Laguerre, Eșantionare (procesare de semnal), Element neutru, Element opus, Element simetric, Extensie de corp, Șir (matematică), Știință, Fizică, Forță, Funcția lui Dirac, Funcție, Funcție continuă, Funcție de undă, Funcție derivabilă, Funcție exponențială, Funcție injectivă, Funcție inversă, Funcție periodică, Funcție surjectivă, Funcție trigonometrică, Geometrie, Geometrie afină, Geometrie algebrică, Geometrie analitică, Giuseppe Peano, Giusto Bellavitis, Gradul unui polinom, Grup (matematică), Grup abelian, Henri Lebesgue, Hermann Grassmann, Hiperplan, Identitate (matematică), Imaginea unei funcții, Inegalitatea lui Minkowski, Inel (matematică), Inel comutativ, Inginerie, Integrală, Integrală Riemann, International Standard Book Number, Interval (matematică), Interval unitate, Izomorfism, Jean Robert Argand, Joseph Fourier, JPEG, Lema lui Zorn, Limită a unui șir, Massachusetts Institute of Technology, Mathematical Association of America, Matrice, Matrice pătrată, Mecanică cuantică, Metrică, Mulțime, Mulțime numărabilă, Normă (matematică), Nucleu (algebră liniară), Număr algebric, Număr complex, Număr rațional, Număr real, Număr transcendent, Obiect matematic, Octonion, Operație punctuală, Operand, Operator (matematică), Optimizare, Origine (matematică), Ortogonalitate, Paralel, Paralelogram, Pereche ordonată, Pi, Pierre de Fermat, Plan (geometrie), Planul complex, Polinom, Polinom minim, Princeton University Press, Principiul superpoziției, Procedeul Gram–Schmidt, Produs cartezian, Produs scalar, Produs vectorial, RADAR, Rețea (geometrie), Relație de echivalență, Relație de ordine, René Descartes, Restricție (matematică), Scalar (matematică), Scădere, Serie (matematică), Serie Fourier, Serie Taylor, Sferă, Sferă unitate, Sinusoidă, Sistem de coordonate, Sistem de ecuații liniare, Sistemul axiomatic Zermelo-Fraenkel, Spațiu afin, Spațiu Banach, Spațiu complet, Spațiu euclidian, Spațiu funcțional, Spațiu Hilbert, Spațiu Lp, Spațiu Minkowski, Spațiu prehilbertian, Spațiu topologic, Spațiu tridimensional, Spațiu-timp, Springer Science+Business Media, Stare cuantică, Steag (matematică), Stefan Banach, Structură algebrică, Submulțime, Sumă, Tensor, Tensorul Riemann, Teorema cosinusului, Teoria grupurilor, Teoria jocurilor, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Teoria reprezentării, Topologie, Transformare liniară, Transformata cosinus discretă, Unghi, Unitatea imaginară, Varietate (geometrie), Vecinătate (matematică), Vector (fizică și matematică), Vector nul, Vectori și valori proprii, Versor, Viteză, William Rowan Hamilton, 1 (cifră).