Cuprins
45 relaţii: Adjectiv, Angela Bidu-Vrănceanu, Atribut, Cântarea Cântărilor, Complement circumstanțial, Complement circumstanțial de cauză, Complement direct, Cuvânt, Denotație și conotație, Figură etimologică, Frază, Gramatică, Intonație, Ion Creangă, Lingvistică, Liviu Rebreanu, Logică, Mihai Eminescu, Morfem, Negație (gramatică), Nume predicativ, Parte de vorbire, Perifrază (lingvistică), Pleonasm, Pragmatică, Predicat, Pronume, Propoziție circumstanțială de scop, Propoziție circumstanțială de timp, Propoziție completivă directă, Propoziție gramaticală, Propoziție predicativă, Propoziție subiectivă, Propoziție subordonată, Radu Tudoran, Rădăcină și radical (lingvistică), Recțiune, Retorică, Sinonim, Sintaxă, Stilistică, Subiect (gramatică), Substantiv, Vasile Alecsandri, Verb.
- Expresii logice
- Logică matematică
- Semantică
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Tautologie și Adjectiv
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Vedea Tautologie și Angela Bidu-Vrănceanu
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Vedea Tautologie și Atribut
Cântarea Cântărilor
''Cântarea Cântărilor'', ulei pe pânză de Gustave Moreau Cântarea Cântărilor (în ebraică: שיר השירים, Shir ha-Shirim) este una din cărțile Bibliei ebraice, aflată în secțiunea Ketuvim, "scrieri".
Vedea Tautologie și Cântarea Cântărilor
Complement circumstanțial
În sintaxa tradițională, complementul circumstanțial (prescurtat CC) este o specie de complement format dintr-un ansamblu eterogen de subspecii definite în primul rând semanticBidu-Vrănceanu 1997, p. 101.
Vedea Tautologie și Complement circumstanțial
Complement circumstanțial de cauză
Circumstanțial de cauză este partea secundară de propoziție care arată cauza sau motivul realizării unei acțiuni, a unei stări sau a unei însușiri.
Vedea Tautologie și Complement circumstanțial de cauză
Complement direct
În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p.
Vedea Tautologie și Complement direct
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Vedea Tautologie și Cuvânt
Denotație și conotație
În semantică, denotația și conotația sunt două noțiuni contrare referitoare la sensul unui element de limbă, în special o unitate lexicală, vorbindu-se despre sens denotativ și sens conotativ.
Vedea Tautologie și Denotație și conotație
Figură etimologică
În gramatică, figura etimologică (cf. figura etymologica, figura etimologica, figure étymologique) este o construcție lexico-sintactică în care se alătură cuvinte având același radical.
Vedea Tautologie și Figură etimologică
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Vedea Tautologie și Frază
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Vedea Tautologie și Gramatică
Intonație
În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.
Vedea Tautologie și Intonație
Ion Creangă
Ion Creangă a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Vedea Tautologie și Ion Creangă
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Vedea Tautologie și Lingvistică
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.
Vedea Tautologie și Liviu Rebreanu
Logică
Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.
Vedea Tautologie și Logică
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română.
Vedea Tautologie și Mihai Eminescu
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Vedea Tautologie și Morfem
Negație (gramatică)
În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.
Vedea Tautologie și Negație (gramatică)
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Vedea Tautologie și Nume predicativ
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Vedea Tautologie și Parte de vorbire
Perifrază (lingvistică)
„Perifrază” este, la origine, un termen din retorică.
Vedea Tautologie și Perifrază (lingvistică)
Pleonasm
În retorică și în lingvistică, pleonasmul (în,, din greaca veche πλεονασμός pleonasmós), conform uneia din definițiile sale, este folosirea alăturată a doi sau mai mulți semnificanți pentru a exprima un singur semnificatBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Tautologie și Pleonasm
Pragmatică
Pragmatica este o ramură a lingvisticii, care analizează relația dintre semne și interpretarea lor.
Vedea Tautologie și Pragmatică
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Vedea Tautologie și Predicat
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive.
Vedea Tautologie și Pronume
Propoziție circumstanțială de scop
Propoziția circumstanțială de scop sau finală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de scop.
Vedea Tautologie și Propoziție circumstanțială de scop
Propoziție circumstanțială de timp
Propoziția circumstanțială de timp sau temporală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de timp.
Vedea Tautologie și Propoziție circumstanțială de timp
Propoziție completivă directă
Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată, având la nivel de frază rolul complementului direct pe lângă propoziția regentă.
Vedea Tautologie și Propoziție completivă directă
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Vedea Tautologie și Propoziție gramaticală
Propoziție predicativă
Propoziția predicativă constituie în frază o realizare propozițională a numelui predicativ.
Vedea Tautologie și Propoziție predicativă
Propoziție subiectivă
Propoziția subiectivă este o propoziție subordonată care constituie în frază echivalentul propozițional al subiectului.
Vedea Tautologie și Propoziție subiectivă
Propoziție subordonată
În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.
Vedea Tautologie și Propoziție subordonată
Radu Tudoran
Radu Tudoran (pseudonimul literar a lui Nicolae Bogza) a fost lingvist, traducător și prozator român, fratele cel mai mic al muzicianului Alexandru Bogza (1895 - 1973) și al scriitorului Geo Bogza (1908 - 1993), autorul unor romane de mare succes, printre care se numara și Un port la răsărit (1941, debutul său ca romancier) și celebrul Toate pânzele sus! (1954).
Vedea Tautologie și Radu Tudoran
Rădăcină și radical (lingvistică)
În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.
Vedea Tautologie și Rădăcină și radical (lingvistică)
Recțiune
În gramatica tradițională, recțiunea este, în unele limbi, un proces prin care, într-un raport sintactic de subordonare, un cuvânt (numit regent) impune altui cuvânt, subordonat, un anumit mijloc de realizare a raportului.
Vedea Tautologie și Recțiune
Retorică
Retorica (gr., rhêtôr, orator, învățător, lat. retorica, oratoria) este arta de a vorbi bine cu scopul de a convinge.
Vedea Tautologie și Retorică
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Vedea Tautologie și Sinonim
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Vedea Tautologie și Sintaxă
Stilistică
Stilistica este o ramură a lingvisticii care studiază stilul exprimării verbale din opere scrise, mai ales cel al operelor literare.
Vedea Tautologie și Stilistică
Subiect (gramatică)
În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Vedea Tautologie și Subiect (gramatică)
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Vedea Tautologie și Substantiv
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Vedea Tautologie și Vasile Alecsandri
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Vedea Tautologie și Verb
Vezi și
Expresii logice
Logică matematică
- Adevăr
- Algoritm
- Demonstrație matematică
- Echivalență logică
- Egalitate (matematică)
- Infinitezimal
- Logica tradițională
- Logică cuantică
- Logică matematică
- Operații mereiotice
- Problema deciziei
- Tabel de simboluri matematice
- Teoria calculabilității
- Teoria mulțimilor
- Variabilă
Semantică
- Aluzie
- Ambiguitate (lingvistică)
- Anaforă (lingvistică)
- Antecedent (lingvistică)
- Asumpție
- Câmp lexical
- Calambur
- Cataforă
- Categorie gramaticală
- Concept
- Conector (lingvistică)
- Definiție
- Definiție ostensivă
- Deixis
- Demonim
- Denotație și conotație
- Discurs (lingvistică)
- Disjuncție exclusivă
- Disjuncție logică
- Exonim și endonim
- Grandilocvență
- Implicație logică
- Inferență
- Logica tradițională
- Memorie semantică
- Metonimie
- Mod (gramatică)
- Modalitate (lingvistică)
- Oximoron
- Paradoxul soriților
- Pleonasm
- Pragmatică
- Predicat
- Pseudonim
- Redundanță (lingvistică)
- Referință
- Retronym
- Tautologie
- Temă și remă
- Traducere
- Valență (lingvistică)